diff --git "a/emp_Latn/mala_000002_remove.jsonl" "b/emp_Latn/mala_000002_remove.jsonl" new file mode 100644--- /dev/null +++ "b/emp_Latn/mala_000002_remove.jsonl" @@ -0,0 +1,110 @@ +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"SAN JUAN 1, New Testament in Tatuyo (TAVNT2) | The Bible App\\n1Nemoopʉna ca-ani tʉgayupi Dio Macʉ, Dio Ye Quetire Ca-buioʉ Majuu ca-wamecʉcʉ. Ati yepare Dio cʉ̃ cá-átiparo jʉgoye ca-ani tʉgayupi. Dio mena ca-añupi Dio Ye Quetire Ca-buioʉ Majuu ca-wamecʉcʉ. Cʉ̃ quena Diona ca-añupi. 2Nemoopʉna Dio mena ca-anicõañupi. 3Dio cʉ̃ Macʉ mena nipetirijere cá-ájupi. Ati yepapʉre nipetirije cʉ̃ mena cʉ̃ cá-átaje jeto ãa. Dio Ye Quetire Ca-buioʉ Majuu ca-wamecʉcʉ cʉ̃ ca-mamata ati yepa macaje maniboro. 4Catíriquere ca-joʉ ãmi Dio Macʉ. To bairo aniri ati yepa macanare na ca-jĩa bujubojaʉre bairo ãmi Dio Macʉ, cariape macajere camajare na iñoʉ. Cariape macaje na majiato ĩi to bairo ca-baiwĩ Dio Macʉ, Dio Ye Quetire Ca-buioʉ Majuu ca-wamecʉcʉ maca. 5Atie jĩa bujuriquere bairije ãa Dio ye quetire buiorique, ca-naitĩaropʉre bairo ca-ãnare, Diore ca-majiquẽnare. Cʉ̃ Pacʉ yere iñoogʉ ca-ejayupi Dio Macʉ. To bairi ca-naitĩarije jĩa bujuriquere to ca-yaa majiquẽtore bairona neto majiquẽe caroorije átaje Dio ye quetire buiorique macare.\\n6Dio ca-jooyupi Juan ca-wamecʉcʉre cʉ̃ ye quetire ca-buio jʉgoyeyepaʉre. 7Dio Macʉ, ati yepa macanare ca-jĩa bujubojaʉre bairo ca-ãcʉ̃ majuu cʉ̃ cá-atípere ca-buio jʉgoyeyeyupi Juan. Camaja Dio Macʉre na nʉcʉbʉgoato ĩi to bairo ca-buio jʉgoyeyeyupi. 8Juan ati yepa macanare ca-jĩa bujubojaʉre bairona ca-ãcʉ̃ majuu mee ca-añupi. Ca-jĩa bujubojaʉre bairo ca-ãcʉ̃ majuu macare, Dio Macʉ majuu cʉ̃ cá-atípe macare ca-buio jʉgoyeyei ca-añupi Juan. 9Ati yepa macana nipetirãre Dio ye quetire caroaro buioʉ acʉ́ ca-ejayupi Dio Macʉ, ca-jĩa bujubojaʉre bairo ca-ãcʉ̃ majuu.\\n10Dio Macʉ ati yepapʉ ca-ejayupi, Dio cʉ̃ ca-aniere iñoʉ acʉ́. Dio mena ati yepare cá-átacʉ cʉ̃ ca-anibato quena ati yepa macana maca cʉ̃re, “Cʉ̃na ãmi,” cʉ̃ ca-ĩi tʉjʉ majiquẽma ati yepapʉ cʉ̃ ca-ejaro. 11Cʉ̃ cá-áta yepa macana tʉpʉ cʉ̃ ca-ejabato quena cʉ̃ yarã cʉ̃ ca-booquẽma. 12Jicãarã maca cʉ̃re ca-nʉcʉbʉgowã. To bairo cʉ̃re na ca-nʉcʉbʉgoro Dio punaa cʉ̃ yarã majuu na ca-ani rotiwĩ, “Jã mena caroaro ãña,” cʉ̃re ca-ĩirã macare. 13Camaja punaa cʉtajere bairo aniquẽema Dio punaa maca. Camaja na cá-átaje mena na ca-boorije mena punaa cʉtima. Dio punaa maca cʉ̃ jʉgori jeto cʉ̃ punaa ca-ãna ãma.\\n14To bairi Dio Macʉ, Dio Ye Quetire Ca-buioʉ Majuu maca ati yepapʉ ca-buiayupi. Camajocʉ macʉre bairona buiari, jã mena ca-ãmi. Camajare ca-mai netocõawĩ. Nipetirije cʉ̃ ca-buiorijere cariape jeto ca-ĩiwĩ. Cʉ̃ cá-átaje quena cariape jeto cá-ámí. Dio Macʉ majuu jicãʉna ãmi. To bairi cʉ̃ Pacʉre bairona ãmi. To bairo caroaro majuu cʉ̃ ca-aniere, cʉ̃ ca-tutuarije mena cʉ̃ cá-átaje quenare jã ca-tʉjʉwʉ. 15Juan maca Dio Macʉ ye quetire buioʉ oco bairo ca-ĩiwĩ:\\n—Anina ãmi mʉjaare yʉ ca-ĩi buioricʉ. Oco bairo yʉ ca-ĩi buiowʉ: “Caberopʉ jicãʉ atígʉmi. Nemoopʉna ca-anicõañupi. To bairi yʉ netoro ca-ani majuʉ ãmi. Cʉ̃ rʉgaro ca-ãcʉ̃ majuu yʉ ãa,” ca-ĩiwĩ Juan.\\n16Mani nipetirãre ca-mai tʉjʉ netoñupi Jesucristo. To bairi ca-ñuu netorijere manire ca-jooyupi. 17Moisé tirʉmʉpʉ macacʉ Dio cʉ̃ ca-rotirijere ca-jooyupi. Jesucristo maca mani mai tʉjʉri ca-ejayupi, cariape macaje buiori. 18Jicãʉ maca Diore ca-tʉjʉricʉ maami. Cʉ̃ Macʉ jicãʉna cʉ̃ mena ca-aninucuʉ maca cʉ̃ Pacʉre mani ca-majiro cá-ájupi.\\n19Jerusalén macana judío maja sacerdote maja ʉparãre, aperã levita poa macanare Juan tʉpʉ cʉ̃ jeniña rotirã na ca-jooyupa. To bairi na ca-jooricarã Juan tʉpʉ ejarã:\\n—¿Ñamʉ majuu mʉ ãtí mʉa? cʉ̃ ca-ĩi jeniñawã.\\n20Cariapena na ca-ĩi yʉʉwĩ Juan:\\n—Yʉa Dio cʉ̃ ca-jooricʉ anibacʉ quena cʉ̃ ca-bejericʉ majuu mee yʉ ãa. Cristo mee yʉ ãa.\\n21To bairo na cʉ̃ ca-ĩiro cʉ̃ ca-ĩi jeniñanemowã:\\n—¿To roque ñamʉ majuu mʉ ãtí? ¿Tirʉmʉpʉ macacʉ Dio ye queti buiori majocʉ Elías ca-wamecʉcʉ ca-tunu catíricʉ mee mʉ ãtí? cʉ̃ ca-ĩi jeniñawã.\\n—Yʉ aniquẽe, na ca-ĩi yʉʉwĩ Juan.\\nTo bairo cʉ̃ ca-ĩiro cʉ̃ ca-ĩi jeniñanemowã tunu:\\n—¿Dio yere buiori majocʉ jicãʉ atígʉmi na ca-ĩricʉ mee mʉ ãtí? cʉ̃ ca-ĩi jeniñawã.\\n—Yʉ aniquẽe, na ca-ĩiwĩ Juan.\\n22To bairo cʉ̃ ca-ĩiro apirã:\\n—To roque ¿Ñamʉ ucʉ̃ majuu mʉ ãtí? Jãare ca-jeniña jooricarãre mʉ ca-yʉʉrijere jã ca-buio majiparore bairo jãare buioya. ¿Mʉ majuu ñamʉ yʉ ãa mʉ tʉgooñatí? cʉ̃ ca-ĩi jeniñawã.\\n23To bairo na ca-ĩiro oco bairo na ca-ĩi yʉʉwĩ Juan:\\n—Tirʉmʉpʉ macacʉ Dio ye quetire buio jʉgoyeyeri majocʉ Isaía ca-wamecʉcʉ oco bairo ca-ĩiñupi: “Jicãʉ ca-yucʉ manopʉ, camaja na ca-aniquẽtopʉ ca-awajanucu teñaʉ anigʉmi,” cʉ̃ ca-ĩricʉ yʉ ãa. Oco bairo ca-ĩiñupi Isaía: “ ‘Mani Ʉpaʉ cʉ̃ cá-atíparo jʉgoye caroaro quenoo yuuya. Cariape ca-ani wãa caroa wãa mʉja cá-átore bairo quenoo yuuya mʉja yerire,’ ca-ĩi anigʉmi,” ca-ĩiñupi Isaía. Cʉ̃ ca-ĩricarore bairona ca-baii yʉ ãa.\\n24Juan're ca-jeniñaricarã fariseo maja mena cabuerã na ca-jooricarã ca-ãma. 25Oco bairo cʉ̃ ca-ĩi jeniñanemowã tunu:\\n—Baiyupa, “Dio cʉ̃ ca-bejericʉ Cristo mee yʉ ãa,” mʉ ĩi. “Elías ãnacʉ ca-tunu catíricʉ mee yʉ ãa,” mʉ ĩi. “ ‘Jicãʉ Dio ye quetire buiori majocʉ majuu atígʉmi,’ na ca-ĩricʉ mee yʉ ãa,” mʉ ĩi. ¿Nope ĩi camajare na mʉ bautisatí, “Na mee yʉ ãa,” ĩibacʉ quena? cʉ̃ ca-ĩi jeniñawã.\\n26To bairo cʉ̃re na ca-ĩi jeniñaro:\\n—Yʉ bautisanucu oco mena. Apeĩ maca ãmi jicãʉ mʉja watoapʉre mʉja ca-majiquẽcʉ. 27Cʉ̃ maca yʉ bero buio teñagʉmi. Yʉ bero anibacʉ quena yʉ netoro majuu ca-ãcʉ̃ ãmi. Cʉ̃ paabojari majocʉre bairo ca-ãcʉ̃ maca yʉ ãa. Ca-ñuu netoʉ ãmi, na ca-ĩiwĩ Juan.\\n28Tie to bairije ca-baiwʉ Betábara ca-wamecʉtopʉ, Jordán ca-wamecʉti ya ape nʉgoa tʉ maca. Topʉ camajare ca-bautisawĩ Juan.\\n29Cabero ape rʉmʉ maca cʉ̃ tʉpʉ Jesú cʉ̃ ca-ejaro ca-tʉjʉwĩ Juan. Cʉ̃re tʉjʉʉ oco bairo ca-ĩiwĩ topʉ ca-ãnare:\\n—¡Tʉjʉya! Cʉ̃na ãmi Dio cʉ̃ ca-jooricʉ. Oveja waibʉcʉ cawimaʉre na ca-jĩa joe buje mʉgoʉre bairo ca-ãcʉ̃ ãmi. Ca-jʉgoye macana judío maja na caroorijere reerã jã áa ĩirã oveja cawimaʉre jĩa, ca-joe buje mʉgo joonucuñupa Diore. Tie na cá-átinucuriquere bairona ãmi ani. Cʉ̃a ati yepa macana nipetirã rooro na cá-átinucurijere majiriobojagʉmi. 30Ca-jʉgoye mʉjaare buioʉ oco bairo mʉjaare yʉ ca-ĩi buiowʉ: “Caberopʉ jicãʉ atígʉmi. Nemoopʉna ca-anicõañupi. To bairi yʉ netoro ca-ãcʉ̃ ãmi,” yʉ ca-ĩiwʉ, ca-ĩiwĩ Juan. 31—Cʉ̃ tʉjʉʉ, “Cʉ̃na ãmi,” cʉ̃ yʉ ca-ĩi majiquẽpʉ. Majiquetibacʉ quena Israel macana cʉ̃re na majiato ĩi oco mena na yʉ ca-bautisaʉ apʉ́.\\n32’Cãnʉ Espíritu Santo buare bairo ca-bauʉ rui atí, ani Jesú buipʉ eja peawĩ. 33Nemoo to bairo ca-baiire yʉ majiquẽpʉ. To jʉgoyepʉ Dio oco mena yʉre ca-bautisa rotii oco bairo yʉ ca-ĩiwĩ: “Espíritu Santo rui atí, jicãʉ cʉ̃ buire cʉ̃ ca-eja pearo mʉ tʉjʉgʉ. To bairo ca-bairo tʉjʉʉ, ‘Camajare Espíritu Santore ca-joʉ ãmi,’ mʉ ĩi majigʉ,” yʉ ca-ĩiwĩ Dio. 34Atie ca-jʉgoye Dio yʉre cʉ̃ ca-ĩricarore bairona ca-bairije tʉjʉʉ cʉ̃re yʉ tʉjʉ majiwʉ. To bairi mʉjaare yʉ buio. Cʉ̃na ãmi Dio Macʉ, ca-ĩi buiowĩ Juan camajare.\\n35Cabero ape rʉmʉ cʉ̃ ca-bautisanucuropʉna ca-ãmi Juan tunu. Jã pʉgarã yʉ, André quena Juan buerã jã ca-ãmʉ. 36Cʉ̃ mena jã ca-ano Jesú jãare cʉ̃ ca-neto aáto tʉjʉri oco bairo ca-ĩiwĩ Juan:\\n—¡Tʉjʉya! Jĩina ãmi Dio cʉ̃ ca-jooricʉ. Ati yepa macana rooro na cá-átiere ca-reei atácʉ ãmi jĩa, ca-ĩiwĩ Juan.\\n37To bairo cʉ̃ ca-ĩrijere apirã Jesú macare cʉ̃ jã ca-ʉjacoapʉ Juan're ca-ʉjabatana yua. 38To bairo jã ca-bairo Jesú jã ca-amojore tʉjʉwĩ cʉ̃ bero jã ca-ʉja aánare.\\n—¿Ñeere boorã yʉre mʉja ʉja atí? jã ca-ĩi jeniñawĩ.\\nTo bairo jãare cʉ̃ ca-ĩi jeniñaro:\\n—¿Noopʉ mʉ ca-ani paʉ to ãtí? cʉ̃re jã ca-ĩi jeniña yʉʉwʉ.\\n39—Adʉja. Mʉjaare yʉ iñoopa, jã ca-ĩiwĩ Jesú yua.\\nTo bairo cʉ̃ ca-ĩiro cʉ̃ mena jã cá-aápʉ. Canaiori paʉ ca-ano topʉ cʉ̃ mena jã ca-ani naiocoapʉ.\\n40Yʉ mena Jesúre ca-ʉjaʉ Simón Pedro bai André ca-wamecʉcʉ ca-ãmi. 41To bairi cʉ̃ jʉgocʉ Simón're nemoona ca-macaʉ aácoami André. Cʉ̃ bʉgaʉ oco bairo cʉ̃ ca-ĩiwĩ:\\n—Mesíare jã bʉgawʉ.\\nMesía Cristo Dio cʉ̃ ca-bejericʉ ati yepapʉre cʉ̃ ca-jooricʉ ĩigaro ĩi.\\n42André Simón're cʉ̃ ca-pii ejawĩ Jesú tʉpʉ. To bairi Jesú maca cʉ̃re tʉjʉri oco bairo cʉ̃ ca-ĩiwĩ:\\n—Simón mʉ ãa, Jonás macʉ. Cabero Cefa mʉ wamecʉtigʉ. Cefa Pedro o, ʉ̃taa ĩigaro ĩi.\\n43Cabero macá rʉmʉ maca Jesú Galileapʉ aágʉ ca-ãmi. Topʉ cʉ̃ cá-aáparo jʉgoye Felipe ca-wamecʉcʉre bʉga ejari oco bairo cʉ̃ ca-ĩiwĩ:\\n44Felipe Betsaida ca-wamecʉti maca macacʉ ca-ãmi. Pedro quena cʉ̃ bai André mena ti maca macanana ca-ãma. 45Felipere, “Jitá,” Jesú cʉ̃ ca-ĩiro apiri Natanael're cʉ̃ ca-pii aámi. Natanael tʉpʉ ejaʉ oco bairo cʉ̃ ca-ĩiwĩ:\\n—Dio cʉ̃ ca-joʉre jã bʉgawʉ, Moisé cʉ̃ ca-ucarica pũuropʉ cʉ̃ ca-ucaricʉrena. Dio ye quetire buiori maja quena cʉ̃rena ca-ĩi ucayupa. Jesúna ãmi na ca-ucaricʉ, José macʉna Nasaré macacʉ, ca-ĩiwĩ Felipe. Nemoona, “José macʉ ãcʉmi,” ca-ĩi tʉgooñabami Felipe.\\n46Natanael maca cʉ̃ ca-ĩiwĩ:\\n¿Mʉ ca-tʉgooñaro Nasarépʉre caroarã na anicʉtí? cʉ̃ ca-ĩiwĩ.\\nTo bairo cʉ̃ ca-ĩiro:\\n—Jitá, mani tʉjʉto, cʉ̃ ca-ĩi yʉʉwĩ Felipe.\\n47Cabero Natanael cʉ̃ cá-ató tʉjʉri oco bairo ca-ĩiwĩ Jesú:\\n—Ani Israel macacʉ, ca-ĩitorique mácʉ majuu ãmi.\\n48To bairo Jesú cʉ̃ ca-ĩiro apii oco bairo cʉ̃ ca-ĩi jeniñaw�� Natanael:\\n—¿Dope bairi yʉ mʉ majití?\\nTo bairo cʉ̃ ca-ĩi jeniñaro Jesú oco bairo cʉ̃ ca-ĩi yʉʉwĩ:\\n—Felipe mʉre cʉ̃ ca-piiparo jʉgoye mʉ yʉ tʉjʉ tʉgawʉ, higueraʉ ca-wamecʉtii ẽoro mʉ ca-ano.\\n49To bairo cʉ̃ ca-ĩiro Natanael maca cʉ̃ ca-ĩiwĩ:\\n—Dio Macʉna mʉ ãcʉ̃ mʉa. Israel macana Ʉpaʉ majuu mʉ ãcʉ̃.\\n50To bairo cʉ̃ ca-ĩiro oco bairo cʉ̃ ca-ĩiwĩ Jesú:\\n—“Higuera yucʉ ẽoropʉ mʉ ãmʉ,” mʉ yʉ ca-ĩrijere apii, “Dio Macʉna mʉ ãcʉ̃,” ¿yʉre mʉ ĩi nʉcʉbʉgotí? Caberopʉ atie netoro caroa áti iñoorica wamerire mʉ tʉjʉgʉ. 51Cariape mʉ yʉ ĩi. Caberopʉ ʉmʉrecóo ca-pãaro mʉja tʉjʉgarã. To bairo ca-pãaro yʉ tʉpʉ ángel maja rui atínucu, na ca-wamʉ aánucurijere mʉja tʉjʉgarã. Camaja tʉpʉ Dio cʉ̃ ca-jooricʉ yʉ ca-ano maca to bairo yʉre mʉja tʉjʉgarã.\\n© 2019 Wycliffe Bible Translators, Inc. All rights reserved.\\nLearn More About New Testament in Tatuyo","num_words":1433,"character_repetition_ratio":0.082,"word_repetition_ratio":0.004,"special_characters_ratio":0.224,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.994,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea ROMANO 2\\nÃcõrẽba cawa oid̶ebema\\n1 Maʌ̃ba ni ab̶aʌba crĩchaiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶ʌẽ́da. Dji jipaara o b̶ʌad̶a a b̶ʌ bid̶a mãwã crĩchaiẽ́ b̶ʌa. Djãrãba cadjirua o b̶ʌda jarabʌrʌd̶e ara idjida jara b̶ʌa, idjia bid̶a ab̶ari quĩrãca obari bẽrã. 2 Dadjirãba cawa panʌa jũma cadjirua o b̶eara Ãcõrẽba jipa cawa obarida. 3 Maʌ̃ bẽrã djãrãba cadjirua o b̶ʌda ab̶aʌba jaraibʌrʌ, baribʌrʌ ab̶arica o b̶ʌbʌrʌ, idjia crĩchaiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽba cawa oẽ́da. 4 Mãwã crĩcha b̶ʌba igara b̶ʌa Ãcõrẽba quĩrã djuburia b̶ʌd̶ebemada, jũma droa b̶ʌd̶ebemada, idjab̶a cadjirua od̶a isabe cawa ocad̶ebemada. Idjia adua b̶ʌa Ãcõrẽba mãwã bio quĩrã djuburia b̶ʌda cadjiruada igaraped̶a idjimaa zemãrẽã.\\n5 Baribʌrʌ cʌwʌrʌ zarea b̶ʌ bẽrã idjia cadjiruada igaracaa Ãcõrẽmaa ze amaaba. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e idji quĩrũbid̶eba wetara cawa oya. Maʌ̃ ewarid̶e Ãcõrẽba unubiya sãwã jũmarãda jipa cawa oida. 6 Idjia jũmarãa diaya ãdjia oped̶ad̶a quĩrãca. 7 Ʌ̃cʌrʌba biada o panʌa Ãcõrẽba ãdjida bia unumãrẽã, bia jaramãrẽã, idjab̶a ewariza idji ume zocai b̶ʌmãrẽã. Maʌ̃ ẽberãrãra Ãcõrẽba wãrãda b̶ʌya ewariza idji ume zocai pananamãrẽã. 8 Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba crĩcha biẽ́ b̶ʌd̶eba djãrã cãyãbara biara b̶ead̶i carea jʌrʌbadaa. Maʌ̃ bẽrã wãrã bed̶eara ĩjã quĩrĩãnacaa idjab̶a cadjiruada obadaa. Maʌ̃ ẽberãrãra Ãcõrẽba idji quĩrũbid̶eba bio cawa oya. 9 Idjia cawa obʌrʌd̶e jũma cadjirua o b̶eara bia mĩga b̶ead̶ia idjab̶a sopua b̶ead̶ia. Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a mãwã b̶ead̶ia.* Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.” 10 Baribʌrʌ jũma bia o b̶eara Ãcõrẽba bia unuya, bia jaraya, idjab̶a necai b̶ʌya. Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a mãwã oya. 11 Ãcõrẽba ẽberãrãra jũmaena ab̶ari quĩrãca jipa cawa oya.\\n12 Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley adua b̶eaba cadjiruara obada bẽrã maʌ̃ leyra adua panʌmĩna Ãcõrẽba cawa oya. Idjab̶a maʌ̃ ley cawa b̶eaba cadjiruara obada bẽrã Ãcõrẽba ara maʌ̃ leyd̶eba cawa oya. 13 Ley ũrĩ panʌneba ẽberãrãra Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶eaẽ́a, ãtebʌrʌ ĩjã o panʌneba Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶eaa. 14 Judiorãẽ́ba maʌ̃ leyra adua panʌmĩna ãdji crĩchad̶eba maʌ̃ leyba jara b̶ʌ quĩrãca ed̶aud̶e obadaa. Mãwã unubibadaa biada, cadjirua sid̶a cawa panʌda. 15 Ara ãdjia o panʌneba unubi panʌa maʌ̃ leyba jara b̶ʌra sod̶eba cawa panʌda. Ãdji crĩchad̶e cawa panʌa biada wa cadjiruada o panʌda, bed̶ead̶e panʌda wa bed̶ead̶e panʌẽ́da. 16 Jũmarãba ãdji sod̶e mẽrã eropanʌra Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e Jesucritod̶eba cawa oya. Mãwãya bed̶ea bia mʌ̃a jaradia b̶ʌba jara b̶ʌ quĩrãca.\\nÃcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba judiorãra jipa b̶ead̶aẽ́a\\n17 Bãrã judiorãba dji biarãana abadaa. Ãcõrẽra biara cawa panʌana abadaa. Crĩcha panʌa ẽdrʌd̶ida Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra cawa panʌ bẽrã. 18 Maʌ̃ leyra eropanʌ bẽrã cawa panʌa Ãcõrẽba cãrẽda quĩrĩã b̶ʌda idjab̶a cãrẽda jipa b̶ʌda. 19 Bãrãba crĩcha panʌa Ãcõrẽ adua b̶earãa poya bia jaradia pananida daub̶errea b̶ea jipa edebʌda quĩrãca, pãĩmane b̶ea ʌ̃naanaa edebʌda quĩrãca. 20 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra eropanʌ bẽrã crĩcha panʌa jũma necawaada eropanʌda idjab̶a wãrã bed̶ea sid̶a cawa panʌda. Maʌ̃ bẽrã crĩcha panʌa crĩcha neẽ́ b̶earãa, wad̶i bio adua b̶earãa bid̶a poya jaradia pananida. 21 Bãrãba dewararãa jaradia panʌbʌrʌ, ¿cãrẽ cãrẽã ara bãdub̶a jaradiad̶aẽ́? Bãrãba jaradiabadaa ne drʌacara b̶ʌda. Baribʌrʌ bãrãra ne drʌabadaa. 22 Bãrãba jaradiabadaa daunemacara b̶ʌda. Baribʌrʌ bãrãra daunemabadaa. Bãrãba quĩrĩãnacaa jʌwaba od̶a ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida. Baribʌrʌ jʌwaba od̶a ãcõrẽ ded̶ebema nebiada drʌabadaa. 23 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra bãrãba bio cawa panʌana abadaa. Baribʌrʌ maʌ̃ leyba jara b̶ʌ ĩjãnaẽ́ panʌ bẽrã, bãrã carea dewararãba Ãcõrẽnebemada biẽ́ bed̶eabadaa. 24 Maʌ̃ carea Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Judiorãẽ́ba Ãcõrẽra biẽ́ jarabadaa bãrãba biẽ́ obada carea.”† Isaía 52:5; Ezequiel 36:20-23.\\n25 Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyda bãrãba ĩjã osid̶ara, bãrã cacua wẽãgod̶ada bia b̶ʌa Ãcõrẽ ẽberãrã bẽrã. Baribʌrʌ maʌ̃ leyra ĩjã od̶aẽ́bʌrʌ, bãrãra Ãcõrẽ quĩrãpita cacua wẽãgoẽ́ b̶ea quĩrãca panʌa.‡ Cacua wẽãgoẽ́ b̶ea. Maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽ ẽberãrãẽ́a.” 26 Maʌ̃ne judioẽ́ba maʌ̃ leyra ĩjã o b̶ʌbʌrʌ, cacua wẽãgoẽ́ b̶ʌmĩna Ãcõrẽ quĩrãpita cacua wẽãgo b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. 27 Bãrã judiorãra cacua wẽãgobadaa unubid̶i carea Ãcõrẽ ẽberãrãda. Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyda cawa panʌa. Baribʌrʌ maʌ̃ leyra ĩjã od̶aẽ́ panʌa. Maʌ̃ bẽrã cacua wẽãgoẽ́ b̶ʌba maʌ̃ leyda ĩjã oibʌrʌ, cawabiya bãrãra judiorãmĩna bed̶ead̶e panʌda. 28 Judio arara ab̶abe naʌ̃ djarad̶eba mãwã b̶ʌẽ́a. Idjab̶a cacua wẽãgod̶a arara naʌ̃ djarad̶ebemaẽ́a.§ Judio araa idjab̶a cacua wẽãgod̶a araa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽ ẽberãrãa.” 29 Ãtebʌrʌ sod̶e jipa b̶ʌra Ãcõrẽmaarã judio araa. Sod̶e jipa b̶ʌd̶ara Ãcõrẽmaarã cacua wẽãgod̶a araa. Ãcõrẽ Jaureba mãwã jipa b̶ʌbaria.* Jeremia 4:4; Ezequiel 36:26-27. Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley ẽpẽ b̶ʌd̶eba jipa b̶aẽ́a. Sod̶e jipa b̶ʌra ẽberãrãba bia jarad̶acamĩna Ãcõrẽba bia jarabaria.\\n*2:9 Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.”\\n†2:24 Isaía 52:5; Ezequiel 36:20-23.\\n‡2:25 Cacua wẽãgoẽ́ b̶ea. Maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽ ẽberãrãẽ́a.”\\n§2:28 Judio araa idjab̶a cacua wẽãgod̶a araa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽ ẽberãrãa.”\\n*2:29 Jeremia 4:4; Ezequiel 36:26-27.","num_words":722,"character_repetition_ratio":0.083,"word_repetition_ratio":0.011,"special_characters_ratio":0.193,"stopwords_ratio":0.237,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea DEUTERONOMIO 34\\n1 Maʌ̃be Moab drua jewed̶ad̶eba Moisera Pisga eyad̶e ʌ̃taa wãsia Nebo eya borod̶aa. Maʌ̃ eyara Jerico puru quĩrãpe b̶ʌa. Mamaʌba Ãcõrẽba Moisea Canaaʌ̃ druara jũma acʌbisia. Gala ẽjũãneba ab̶a Daʌ̃ purud̶aa acʌbisia. 2 Neptalid̶eba yõped̶ad̶arãba edad̶i ẽjũãda, Epraiʌ̃neba yõped̶ad̶arãba edad̶i ẽjũãda, Manased̶eba yõped̶ad̶arãba edad̶i ẽjũã sid̶a jũma acʌbisia. Judad̶eba yõped̶ad̶arãba edad̶i ẽjũã sid̶a jũma acʌbisia ab̶a Pusa Mediterraneo daucha.* Pusa Mediterraneo. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “ʌ̃mãdau b̶aebariare pusa.” 3 Negue ẽjũãda, Jerico puru icawa b̶ʌ jewed̶a sid̶a jũma acʌbisia ab̶a Zoar purud̶aa. Jerico purura idjab̶a Uruta Puru abadaa.\\n4 Maʌ̃be Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n–Mʌ̃a Abrahaʌ̃a, Isaa, Jacoboa bid̶a wãrãneba jarasia jãʌ̃ druara ãdjirãneba yõbʌdarãa diaida.† Genesi 12:7; 26:3; 28:13. Mʌ̃a jãʌ̃ druara bʌ́a idu unubi b̶ʌa, baribʌrʌ bʌra jãmaa wãẽ́a.–‡ Numero 20:7-12.\\n5 Mãwãnacarea Ãcõrẽ nezoca Moisera Moab druad̶e jaid̶asia Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca. 6 Idjira tʌb̶arisia Moab druad̶e b̶ʌ jewed̶ad̶e Bet-peor caita.§ Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a jaracaa caiba Moisera tʌb̶arisida. Baribʌrʌ hebreo bed̶ea bio cawa b̶eaba jarabadaa Ãcõrẽba Moisera tʌb̶arisida. Baribʌrʌ id̶i bid̶a idji tʌb̶arid̶ada ni ab̶aʌba adua panʌa. 7 Moisera 120 poa b̶ʌda jaid̶asia. Jaid̶asid̶e idjira dau towaẽ́ b̶asia idjab̶a wad̶ibid̶a cacua ʌb̶ʌa b̶asia.\\n8 Moise jaid̶ad̶acarea Moab drua jewed̶ad̶e israelerãra jed̶eco ab̶a idji carea jĩã panasid̶aa ãdjia sopua ewari wagabada quĩrãca. 9 Maʌ̃be Nuʌ̃ warra Josuera israelerã boroda b̶esia. Moiseba idji jʌwara Josue ʌ̃rʌ̃ b̶ʌd̶a bẽrã Ãcõrẽba crĩcha cawaada diasia. Jũma Josueba jarabʌrʌda, jũma Ãcõrẽba Moised̶eba jarad̶a sid̶a israelerãba ĩjã o panesid̶aa.\\n10 Maʌ̃ ewarid̶eba Moise quĩrãca Ãcõrẽneba bed̶eabarida waa neẽ́ basía. Ãcõrẽra idji ume nẽbʌrʌbadjia. 11 Maʌ̃ awara Ãcõrẽba ne ununaca Egiptod̶e obi jarad̶ada Moiseba jũma ocuasia. Moised̶eba Egiptod̶ebema borora, dji dromarãra, jũma egiptorã sid̶a cawa osia. 12 Idjab̶a Ãcõrẽ ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba Moiseba ne ununaca israelerã quĩrãpita ocuad̶ara jũmarãba wayasid̶aa. Moise quĩrãca ni ab̶aʌda neẽ́ basía.\\n*34:2 Pusa Mediterraneo. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “ʌ̃mãdau b̶aebariare pusa.”\\n†34:4 Genesi 12:7; 26:3; 28:13.\\n‡34:4 Numero 20:7-12.\\n§34:6 Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a jaracaa caiba Moisera tʌb̶arisida. Baribʌrʌ hebreo bed̶ea bio cawa b̶eaba jarabadaa Ãcõrẽba Moisera tʌb̶arisida.","num_words":306,"character_repetition_ratio":0.08,"word_repetition_ratio":0.054,"special_characters_ratio":0.193,"stopwords_ratio":0.16,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 JUAɅ̃ 4\\nSewa jaradia b̶ea sãwã cawad̶i\\n1 Djabarã, Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶ea panʌana abadara jũma ĩjãrãnadua, ãtebʌrʌ quĩrãcuita acʌd̶adua ãdjia wãrãda Ãcõrẽ Jaured̶eba wa dewarad̶eba bed̶ea panʌ cawaya. Mãwã od̶adua zocãrãba naʌ̃ ẽjũãne sewad̶eba ãdjia Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶ea panʌana abada bẽrã. 2 Nãwãbʌrʌ bãrãba cawad̶ia caida Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶ea b̶ʌda: ab̶aʌba Jesucritora naʌ̃ djarad̶e wãrãda zesiad̶a aibʌrʌ, Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶ea b̶ʌa. 3 Baribʌrʌ ab̶aʌba Jesucritora naʌ̃ djarad̶e zeẽ́ basiad̶a aibʌrʌ, Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶ea b̶ʌẽ́a. Crito ume dji quĩrũneba bed̶ea b̶ʌa.* Crito ume dji quĩrũ. Griego bed̶ead̶e “Anticrito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Bãrãba ũrĩsid̶aa Crito ume dji quĩrũra zeida b̶ʌda. Wãrãda idjira ara nawena naʌ̃ ẽjũãne b̶ʌa.\\n4 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, bãrãra Ãcõrẽnea. Bãrãba maʌ̃ sewaid̶a b̶eaa idu cũrũgabid̶aẽ́ basía bãrã sod̶e b̶ʌra naʌ̃ ẽjũãne b̶ea sod̶e b̶ʌ cãyãbara ʌb̶ʌara b̶ʌ bẽrã. 5 Maʌ̃ sewaid̶a b̶eara naʌ̃ ẽjũã cadjiruad̶ebemaa. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchada jaradiabadaa idjab̶a ãdjia jaradia panʌra naʌ̃ ẽjũãne Ãcõrẽ adua b̶eaba ĩjãbadaa. 6 Baribʌrʌ dadjirãra Ãcõrẽnea. Ãcõrẽ cawa b̶ʌba dadjia jaradia panʌra ĩjãbaria. Baribʌrʌ Ãcõrẽ adua b̶ʌba dadjia jaradia panʌra ĩjãcaa. Maʌ̃neba dadjirãba cawa panʌa caiba Ãcõrẽ Jaured̶eba wãrã bed̶eara jaradia b̶ʌda idjab̶a caiba dewara jaured̶eba sewara jaradia b̶ʌda.\\nÃcõrẽba ẽberãrã quĩrĩã b̶ʌd̶ebema\\n7 Djabarã, dadjirãra dji quĩrĩã b̶ead̶ida panʌa, wãrã quĩrĩãra Ãcõrẽneba ze b̶ʌ bẽrã. Jũma dji quĩrĩã erob̶eara Ãcõrẽ warrarãa idjab̶a Ãcõrẽra cawa panʌa. 8 Ãcõrẽra ne jũmane quĩrĩã bara b̶ʌ bẽrã quĩrĩã neẽ́ b̶ʌba Ãcõrẽra adua b̶ʌa. 9 Ãcõrẽba dadjirãra quĩrĩã b̶ʌda unubisia idji Warra ab̶a b̶ʌda naʌ̃ ẽjũãnaa diabuesid̶e idjid̶eba ewariza zocai b̶ead̶amãrẽã. 10 Wãrã quĩrĩãra nãwãbʌrʌ b̶ʌa: quĩrĩãneba Ãcõrẽba idji Warrara diabuesia beumãrẽã dadjirã cadjirua poya quĩrãdoai carea. Ãcõrẽba mãwã oẽ́ basía dadjirãba idjira quĩrĩã panana bẽrã, ãtebʌrʌ mãwã osia idjia dadjirãra quĩrĩãna bẽrã.\\n11 Djabarã, Ãcõrẽba dadjirãra mãwã quĩrĩãna bẽrã dadjirã sid̶a dji quĩrĩã b̶ead̶ida panʌa. 12 Ni ab̶aʌba Ãcõrẽra ununacaa. Baribʌrʌ dadjirãda dji quĩrĩã panʌbʌrʌ, Ãcõrẽra dadjirã ume b̶ʌa idjab̶a idji quĩrĩãneba dadjirãba wãrãda jũmarãda quĩrĩã panʌa. 13 Ãcõrẽba idji Jaureda dadjirãa diad̶a bẽrã cawa panʌa dadjirãra Ãcõrẽ ume panʌda idjab̶a idjira dadjirã ume b̶ʌda. 14 Daiba unusid̶aa idjab̶a jara panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba idji Warrara wãrãda diabuesida naʌ̃ ẽjũãnebemarã ẽdrʌ edamãrẽã. 15 Bariduaba Jesura wãrãda Ãcõrẽ Warraad̶a aibʌrʌ, Ãcõrẽra idji ume b̶ʌa idjab̶a idjira Ãcõrẽ ume b̶ʌa.\\n16 Dadjirãba cawa panʌa idjab̶a ĩjã panʌa Ãcõrẽba dadjirãra quĩrĩã b̶ʌda. Ãcõrẽba ne jũmane quĩrĩã b̶ʌa. Wãrã quĩrĩã erob̶ʌra Ãcõrẽ ume b̶ʌa idjab̶a Ãcõrẽra idji ume b̶ʌa. 17 Mãwã dadjirãba Ãcõrẽra, jũma ẽberãrã sid̶a wãrãda quĩrĩã panʌa. Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e dadjirãra ne wayaa neẽ́ b̶ead̶ia, naʌ̃ ẽjũãne Jesucrito nĩbad̶a quĩrãca nĩbaped̶ad̶a bẽrã. 18 Dadjirãba Ãcõrẽda, jũma ẽberãrã sid̶a quĩrĩã panʌbʌrʌ, Ãcõrẽba cawa oid̶ebemada wayad̶aẽ́ panʌa, wãrã quĩrĩãba maʌ̃ wayad̶ira jõbibari bẽrã. Ãcõrẽba cawa oi waya b̶ʌba cawa b̶ʌa Ãcõrẽba idjira cawa oida. Idjia Ãcõrẽra, jũma ẽberãrã sid̶a wad̶ibid̶a wãrãda quĩrĩã b̶ʌẽ́a.\\n19 Dadjirãba Ãcõrẽra quĩrĩã panʌa idjia dadjirãra naãrã quĩrĩãna bẽrã. 20 Ab̶aʌba Ãcõrẽda quĩrĩã b̶ʌad̶a aibʌrʌ, maʌ̃ne idji djabada quĩrãma b̶aibʌrʌ, idjira sewaid̶a b̶ʌa. Idji djaba unu b̶ʌda quĩrĩãẽ́ b̶aibʌrʌ, ¿sãwã Ãcõrẽ unuẽ́ b̶ʌda quĩrĩã b̶ai? 21 Jesucritoba dadjirãa obi b̶ʌra naʌ̃gʌa: Ãcõrẽ quĩrĩã b̶ʌba idji djabara quĩrĩã b̶aida b̶ʌa.\\n*4:3 Crito ume dji quĩrũ. Griego bed̶ead̶e “Anticrito” b̶ʌ́ b̶ʌa.","num_words":497,"character_repetition_ratio":0.086,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.174,"stopwords_ratio":0.256,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"U̶mʉreco pacʉ wederique 2 JUAN 1\\nAti pũurore owagʉ, jĩcʉ̃ bʉcʉ yʉʉ owa cojo ĩimi. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca beje amiricarãre, cʉ̃ yaarã ca niirãre, cʉ̃ ca owa cojorique nii. “Ameri mairique mena, Ʉmʉreco Pacʉ wederique ca ĩirore biro niiña,” cʉ̃ ca ĩi owa cojorique nii (vv. 1-6).\\n“Ca ĩi ditorã cʉ̃ja ca buerijere tʉo majiri niiña,” ĩi wede (vv. 7-11), “Yʉ majuropeera mʉjare yʉ ĩagʉ waarucu,” ĩirique mena owa yapano eami.\\nPʉati Juan cʉ̃ ca queti owa cojorica pũuro\\n1 Yʉ, bʉcʉ, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca beje amiricore, to biri cõ punaa cãare, yʉ jĩcʉ̃ wado méé yʉ ca mairãre, niipetirã díámacʉ̃ maquẽ Jesucristo yee añurije quetire ca majirã cãa cʉ̃ja ca mairãre, 2 díámacʉ̃ maquẽre majima ĩirã jãa mena ca niirãre, ñucã jãa mena to cãnacã rʉmʉra ca niicõa niiparãre, ati pũuro mena mʉjare yʉ añu doti owa cojo. 3 Mani Pacʉ Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃ Macʉ̃ Jesucristo, cʉ̃ ca añu majuropeerije, cʉ̃ ca ĩa mairije, jĩcãri cõro añuro niirique, díámacʉ̃ ca niirije, to biri ameri mairique mena, mʉja mena to niijato.\\n4 Bʉaro yʉ ʉjea niiwʉ, jĩcãrã mʉja punaa, mani Pacʉ manire cʉ̃ ca dotiricarore biro cʉ̃ja ca tii niirijere ĩagʉ. 5 Yʉ yaarã yʉ ca mairã, “Mani ameri maico” mʉjare yʉ ĩi jãi. Ate mʉjare yʉ ca owa cojorijea, dotirique wãma wãme méé nii. Mee, jĩcãtopʉra mani ca tʉo jʉo dooriquera nii. 6 Ameri mairiquea Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti cũurique ca ĩirore biro tii niirique nii. Ate nii doti cũurique: Ameri maiña, mee jĩcãtopʉra mʉja ca tʉoricarore birora.\\nCa ĩi dito yujurã\\n7 Ati yepapʉre paʉ peti niicãma, bojocare ca ĩi dito amejuarã. Mani Wiogʉ Jesucristo manire biro upʉ cʉtigʉ cʉ̃ ca doorique díámacʉ̃ ca niirijere ca majirʉgatirã niima. To biro ca biigʉa, ca ĩi ditogʉ, Cristore ca junagʉ, niigʉ biimi. 8 To biri añuro tʉgoeña bojoca catiri niiña, añuro mʉja ca pade niirique wapa ca niipe to yaiticãjato ĩirã. To biro mʉja ca tii niirije wapa Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojopere niipetiro mʉja ca tiicojo ecope peere tii niiña.\\n9 Noo ca boogʉ, apeyera bii maa wijia, Jesucristo cʉ̃ ca bue majioriquere to birora tʉo nʉnʉjeecõa nii, ca biitigʉa, Ʉmʉreco Pacʉ mena ca niitigʉ niimi. Jesucristo cʉ̃ ca bue majiorique ca niirore biro teere to birora ca tʉo nʉnʉjeecõa niigʉa, Ʉmʉreco Pacʉ mena, to biri cʉ̃ Macʉ̃ mena, ca niigʉ niimi.\\n10 Noo jĩcʉ̃ ʉno mʉjare ca ĩa yujugʉ eagʉ, ate bue majiorique méérena cʉ̃ ca wedejata, mʉja yaa wiire, “Ano niiña” cʉ̃re ĩi, añuro cʉ̃re jãi boca, tiiticãña. 11 Cʉ̃ ʉnore añuro ca jãi bocagʉa, cʉ̃ menara, ñañarije cʉ̃ ca tii niirijere ñañarije ca tii nemogʉ tuacãmi.* Waa yujuri maja ca earã méére ĩi. Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã, bojoca cʉ̃ja ca earo cʉ̃ja yaa wiijeripʉ cʉ̃jare cʉ̃ja ca cãni dotirijere ĩima ĩirã, bojorica wãmeri ca bue yujurã cʉ̃ja ca bii pato wãcõ yujurijere ĩima ĩigʉ cʉ̃ ca ĩirique nii. Gá 1.7-9.\\n12 Paʉ mʉjare yʉ ca ĩi cojorʉgarije niimi biiropʉa. Bʉari, owa cojorique mena yʉ ĩirʉgati. Yʉ majuropeera mʉjare ĩagʉ waari, mʉja mena yʉ wede penirʉga, añuro yeri ʉjea nii añurã mani ca niipere biro ĩigʉ.\\n13 To biri Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã mʉja yaarã, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca beje amiricarã, mʉjare añu doti cojoma.\\n*1:11 Waa yujuri maja ca earã méére ĩi. Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã, bojoca cʉ̃ja ca earo cʉ̃ja yaa wiijeripʉ cʉ̃jare cʉ̃ja ca cãni dotirijere ĩima ĩirã, bojorica wãmeri ca bue yujurã cʉ̃ja ca bii pato wãcõ yujurijere ĩima ĩigʉ cʉ̃ ca ĩirique nii. Gá 1.7-9.","num_words":555,"character_repetition_ratio":0.074,"word_repetition_ratio":0.125,"special_characters_ratio":0.217,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Õ'âkĩ̶ hɨ yeere uúkũri turi Tukano ÉXODO 40\\nÕꞌacʉ̃ wiꞌi, waꞌicʉrã caseri meꞌrã wééca wiꞌire aponʉꞌcõꞌque niꞌi\\nAꞌte capítulori 25–30; 35–39 Õꞌacʉ̃ wiꞌi waꞌicʉrã caseri meꞌrã wééca wiꞌi cjasere wereꞌe. Aꞌti capítulo cuarenta, Õꞌacʉ̃ “Tojo weeya”, ni weedutiꞌquere wereꞌe.\\n1 Moisé masãrẽ Õꞌacʉ̃ dutisere wéréca beꞌro Õꞌacʉ̃ cʉ̃rẽ aꞌtiro nicʉ niwĩ:\\n2 “Nimʉꞌtãrĩ mujĩpũ, ninʉꞌcãrĩ nʉmʉ nicã, ya wiꞌi, waꞌicʉrã caseri meꞌrã wééca wiꞌire aponʉꞌcõña. 3 Ti wiꞌipʉ yʉꞌʉ ‘Masã meꞌrã añurõ weegʉti’ níꞌquere cʉori acarore cũuña. Ti acaro poꞌpeapʉ yʉꞌʉ diez dutise ojaꞌque pjĩrĩ sãñasaꞌa. Ti acaro dʉporo ʉsebʉtiri caserore yoo cãꞌmotaꞌaya. 4 Mesare, sĩꞌocjʉ quẽꞌrãrẽ topʉ cũuña. Ti mesapʉre docepaga pã́rẽ añurõ apopeoya.* Te pã́rẽ Õꞌacʉ̃ ĩꞌorõpʉ peocãrã niwã. Israe curarinʉcʉ̃ niꞌcãrẽ pã́ nicaro niwʉ̃. Paꞌia diaꞌcʉ̃ te pã́rẽ baꞌacãrã niwã. Tigʉ sĩꞌocjʉpʉre sĩꞌosepagare sĩꞌonʉꞌcõña. 5 Ʉꞌmʉtise ʉ̃jʉ̃amorõpeoro uru meꞌrã weeꞌcaro ‘Masã meꞌrã añurõ weegʉti’ níꞌque cʉori acaro põtẽorõpʉ peoya. Ti wiꞌi, ya wiꞌi ne sãjãnʉꞌcãrõrẽ niꞌcã casero ʉsebʉtiri caserore yooya. 6 Tuꞌajanʉꞌcõ, ti wiꞌi ne sãjãrõ waꞌicʉrãrẽ ʉ̃jʉ̃amorõpeorore cũuña. 7 To beꞌro bapa pajiri pare ya wiꞌi, tojo nicã waꞌicʉrãrẽ ʉ̃jʉ̃amorõpeoro, aꞌte pʉaro waꞌtero, deco ti pare dʉpoya. Ti pare aco piomuꞌmuoña. 8 Yʉꞌʉ mʉꞌʉrẽ dutiꞌcaronojõta, ti wiꞌi sumutore apoya. Tuꞌajanʉꞌcõ, suꞌtiro casero ʉsebʉtiri caserore topʉ sãjãrõ cãꞌmotaꞌatjore yooya.\\n9 ”Beꞌro aꞌtiro weeya. Ye waro tojato nígʉ̃, ʉꞌse to waꞌrewʉasenojõrẽ ti wiꞌire waꞌreya. Nipeꞌtise ti wiꞌipʉ nisere waꞌrepeꞌocãꞌña. Tojo weecã, topʉ nise nipeꞌtise ye tojarosaꞌa. Ne ñaꞌase marĩrõ tojarosaꞌa. 10 Tojo nicã, te ʉꞌsereta tja waꞌicʉrãrẽ ʉ̃jʉ̃amorõpeoro buꞌipʉ waꞌreya. Topʉ deꞌro nisere waꞌrepeꞌocãꞌña. Mʉꞌʉ tojo weegʉ tore añurõ, ñaꞌase marĩrõ waro tojacã weegʉsaꞌa. 11 Beꞌro te ʉꞌse meꞌrã bapa pajiri papʉre waꞌreya. Tojo nicã, to pesaro dʉꞌpocãrẽ waꞌregʉsaꞌa. Tere waꞌregʉ, ye waro tojacã weegʉsaꞌa.\\n12 ”Beꞌro Aarṍrẽ, cʉ̃ põꞌrã ʉmʉarẽ ya wiꞌi sope pʉꞌtopʉ miaña. Topʉ narẽ ʉꞌoya. 13 Aarṍ paꞌi cʉ̃ sãñarõnojõrẽ sãñato. Beꞌro cʉ̃rẽ ‘Yé cjasere daꞌragʉ’ paꞌi sãjãdutigʉ, ʉꞌsere piopeoya. 14 Tuꞌajanʉꞌcõ, cʉ̃ põꞌrãrẽ miiti, narẽ suꞌti yoase paca suꞌaꞌquere sãaña. 15 Na pacʉ Aarṍrẽ weeꞌcaronojõ napʉre ʉꞌsere piopeoya. Mʉꞌʉ tojo weecã, na quẽꞌrã yarã paꞌia, yé cjasere daꞌrarã nirãsama. Mʉꞌʉ narẽ aꞌtiro ʉꞌse piopeose meꞌrã na pãrãmerã nituriarã paꞌia nisere ninuꞌcũcãꞌrãsama. Ne peꞌtisome”, nicʉ niwĩ Õꞌacʉ̃.\\n16 Õꞌacʉ̃ dutíꞌcaronojõta Moisé nipeꞌtisere weepeꞌocʉ niwĩ. 17 Tojo weerã na niꞌcã cʉ̃ꞌma Egiptopʉre wijáca beꞌro nimʉꞌtãrĩ mujĩpũ, ninʉꞌcãrĩ nʉmʉrẽ Õꞌacʉ̃ wiꞌire aponʉꞌcõcãrã niwã.\\nOꞌmecurua Õꞌacʉ̃ wiꞌi buꞌipʉ níꞌque niꞌi\\n34 Moisé Õꞌacʉ̃ wiꞌire aponʉꞌcõca beꞌro, oꞌmecurua ti wiꞌire tuubiꞌacaro niwʉ̃. Õꞌacʉ̃ cʉ̃ asistese ti wiꞌipʉre niyʉꞌrʉacaro niwʉ̃. 35 Tojo weegʉ Moisé ne sãjãamasĩticʉ niwĩ.\\n36 Oꞌmecurua ti wiꞌi buꞌipʉ níꞌque mʉjã́áca beꞌro Israe curuacjãrã na ye wiꞌserire pã́ámii, aperopʉ waꞌamʉjãcãrã niwã. 37 Oꞌmecurua mʉjãaticãma, na ye wiꞌserire ne pã́ámiiticãrã niwã. Téé oꞌmecurua mʉjãacãpʉ coꞌtemʉjãcãrã niwã. 38 Israe curuacjãrã noꞌo na waꞌaro nipeꞌtirã ĩꞌorõpʉ Õꞌacʉ̃ ya oꞌmecurua, ʉmʉcore ti wiꞌi buꞌipʉ nimʉjãcaro niwʉ̃. Ñami peꞌema ti curua poꞌpeapʉ pecameꞌe ʉ̃jʉ̃rĩ põꞌrã nicaro niwʉ̃.\\n*40:4 Te pã́rẽ Õꞌacʉ̃ ĩꞌorõpʉ peocãrã niwã. Israe curarinʉcʉ̃ niꞌcãrẽ pã́ nicaro niwʉ̃. Paꞌia diaꞌcʉ̃ te pã́rẽ baꞌacãrã niwã.","num_words":457,"character_repetition_ratio":0.057,"word_repetition_ratio":0.04,"special_characters_ratio":0.189,"stopwords_ratio":0.013,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 REYE 12\\nIsrael drua umé b̶ed̶a\\n1 Jũma israelerãra Siqueʌ̃ purud̶aa wãsid̶aa Roboaʌ̃da ãdjirã boroda b̶ʌd̶i carea. Maʌ̃ bẽrã Roboaʌ̃ sid̶a wãsia. 2 Nabat warra Jeroboaʌ̃ba maʌ̃ ũrĩsid̶e wad̶ibid̶a Egiptod̶e b̶asia. Idjira mama b̶abadjia Israeld̶ebema boro Salomoʌ̃ carea mĩrũ wãna bẽrã. 3 Maʌ̃ne israelerãba idjira trʌ̃bisid̶aa. Zed̶acarea idjira jũma israelerã sid̶a Roboaʌ̃maa wãnaped̶a nãwã jarasid̶aa:\\n4 –Bʌ zeza Salomoʌ̃ba dairãra jũmawãyã mĩgabisia. Maʌ̃ bẽrã dairãba iwid̶i panʌa bʌa idji quĩrãca waa orãmãrẽã. Paratada waib̶ʌa diabiẽ́bʌrʌ idjab̶a jũmawãyã trajabiẽ́bʌrʌ dairãra bʌare panenia.–\\n5 Roboaʌ̃ba panusia:\\n–Diguid̶aa wãnadua. Ewari ũbead̶e wayacusa zebʌdad̶e mʌ̃a sãwã oida jaraya.–\\nAra maʌ̃da ãdjirãra wãsid̶aa.\\n6 Maʌ̃be Roboaʌ̃ba idji zeza Salomoʌ̃are panana drõãrãa iwid̶isia:\\n–Bãrãmaarã puruba iwid̶i b̶ʌra ¿mʌ̃a sãwã panui?–\\n7 Ãdjirãba panusid̶aa:\\n–Id̶i bʌda ãdjirã nezoca quĩrãca b̶eibʌrʌ, idjab̶a ãdjia iwid̶i panʌda bia b̶ʌad̶a aibʌrʌ, ãdjirãra ewariza bʌare panenia.–\\n8 Baribʌrʌ maʌ̃ drõãrãba jaraped̶ad̶ara Roboaʌ̃ba ĩjãẽ́ basía, ãtebʌrʌ cũdra idjiare b̶earãa ab̶arida iwid̶isia. Maʌ̃ cũdrarãra idji daucha wariped̶ad̶a basía. 9 Idjia nãwã iwid̶isia:\\n–Bãrãmaarã puruba iwid̶i b̶ʌra ¿mʌ̃a sãwã panui? Mʌ̃́a iwid̶i panʌa mʌ̃ zezaba ãdjirã bia mĩgabid̶a quĩrãca orãmãrẽã.–\\n10 Cũdrarã idji daucha wariped̶ad̶aba panusid̶aa:\\n–Bʌ zezaba ãdjirã bia mĩgabid̶a quĩrãca orãmãrẽã iwid̶i panʌ bẽrã ãdjirãa nãwã jaradua: “Mʌ̃ zezaba o b̶ad̶a cãyãbara mʌ̃a wetara oya.* Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ jʌwa jĩwĩnĩra mʌ̃ zeza cʌrrʌ cãyãbara omoaara b̶ʌa.” 11 Mʌ̃ zezaba bãrãra bio mĩgabisia, baribʌrʌ mʌ̃a wetara oya. Mʌ̃ zezaba bãrãra soaba ubibadjia, baribʌrʌ mʌ̃a bãrãra soa quid̶a bara b̶ʌba ubiya.”–† Soa quid̶a bara b̶ʌ. Hebreo bed̶ead̶e “drusõrẽ” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n12 Ewari ũbead̶e Jeroboaʌ̃ra, jũma israelerã sid̶a ãdji boro Roboaʌ̃maa wayacusa wãsid̶aa idjia jarad̶a quĩrãca. 13 Maʌ̃ne drõãrãba jaraped̶ad̶ara ĩjãnaẽ́ bẽrã Roboaʌ̃ra israelerã ume idarra bed̶easia. 14 Idjiare b̶ea cũdrarãba jaraped̶ad̶a quĩrãca nãwã jarasia:\\n–Mʌ̃ zezaba bãrãra bio mĩgabisia, baribʌrʌ mʌ̃a wetara oya. Mʌ̃ zezaba bãrãra soaba ubibadjia, baribʌrʌ mʌ̃a bãrãra soa quid̶a bara b̶ʌba bãrãra ubiya.–\\n15 Puruba iwid̶id̶ara Roboaʌ̃ba ĩjãẽ́ basía Ãcõrẽba mãwã quĩrĩãna bẽrã. Idjia Silo purud̶ebema Ahíad̶eba Nabat warra Jeroboaʌ̃a jarad̶ara jũma mãwãbisia.\\n16 Israelerãba ãdji boro Roboaʌ̃ba ĩjãẽ́da cawasid̶ad̶e idjía nãwã jarasid̶aa:\\nDairãra David̶eba yõped̶ad̶aẽ́a.\\nJesé warra Daviba erob̶ad̶ad̶ebemada edad̶aẽ́a.\\nIsraelerã, ¡diguid̶aa wãnadrʌ!\\nDavid̶eba zed̶a Roboaʌ̃, ¡ara bʌdji puruda acʌ b̶adua!\\nAra maʌ̃da israelerãra diguid̶aa wãbʌrʌsid̶aa. 17 Baribʌrʌ israelerã Juda druad̶ebema purud̶e b̶eara Roboaʌ̃ba wad̶i pe erob̶esia.\\n18 Roboaʌ̃ba traju õgo obibari boro Adoraʌ̃da israelerã dji awara wãped̶ad̶amaa edesia. Baribʌrʌ idjira mõgaraba tab̶ari beasid̶aa. Maʌ̃ carea ne wayaaba Roboaʌ̃ra idji carretad̶e isabe b̶adoped̶a Jerusaleʌ̃naa wãsia. 19 Maʌ̃be israelerã Davi ẽberãrãare pananada awara panesid̶aa. Id̶i bid̶a ara mãwã panʌa.\\n20 Dji awara wãped̶ad̶a israelerãba Jeroboaʌ̃ Egiptod̶eba jẽda zesida cawasid̶ad̶e idjira trʌ̃naped̶a ãdjirã boroda b̶ʌsid̶aa. Ãdjirãnebema ni ab̶aʌda David̶eba zed̶a boroare b̶eẽ́ basía. Ab̶abe Judad̶eba yõna purudrʌ idjiare b̶esia.\\n21 Salomoʌ̃ warra Roboaʌ̃ra Jerusaleʌ̃ne jũẽped̶a Judad̶ebema idjab̶a Benjamiʌ̃nebema dji mẽsrãara b̶ea sordaorãda jũma jʌresia awara wãped̶ad̶a israelerã ume djõne wãnamãrẽã. 180 mil jʌresia. Idjia crĩcha b̶asia poyasid̶ara jũma israelerãra wayacusa idji jʌwaed̶a erob̶aida. 22 Baribʌrʌ Ãcõrẽba idjid̶eba bed̶eabari Semaya abadaa nãwã jarasia:\\n23 –Juda druad̶ebema boro Salomoʌ̃ warra Roboaʌ̃a, Judad̶ebemarãa, Benjamiʌ̃nebemarãa, waabema israelerã ãdji tãẽna b̶eaa bid̶a nãwã jaradua: 24 “Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: bãrã djabarã israelerã ume djõne wãrãnadua. Mʌ̃abʌrʌ ãdjirãra awara wãbisia. Maʌ̃ bẽrã jũmarãda diguid̶aa wãnadua.”–\\nAra maʌ̃da Ãcõrẽba jarad̶ara jũmarãba ĩjãsid̶aa. Ãdjirãra diguid̶aa wãsid̶aa Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca.\\nJeroboaʌ̃ba israelerãa jʌwaba od̶a ãcõrẽ ẽpẽbid̶a\\n25 Epraiʌ̃ eyaid̶a b̶ʌ druad̶e Jeroboaʌ̃ba Siqueʌ̃ puruda biara oped̶a mama b̶abadjia. Mamaʌba wãped̶a Penuel puru sid̶a biara osia. 26 Maʌ̃ ewarid̶e Jeroboaʌ̃ba crĩchasia: “Israelerãra wayacusa David̶eba zed̶a boroare wãnisicada. 27 Ãdjirãba Ãcõrẽa animarãda babue diad̶i carea Jerusaleʌ̃ne Ãcõrẽ de dromanaa wãnibʌrʌ, wayacusa Juda druad̶ebema boro Roboaʌ̃are panenia. Maʌ̃be mʌ̃ra bead̶aped̶a idjidrʌ ẽpẽnia.”\\n28 Maʌ̃ carea idjiare b̶eaa iwid̶isia sãwã oida b̶ʌ cawaya. Maʌ̃be ãdjia jaraped̶ad̶a quĩrãca idjia paca zaque orod̶eda umé obisia. Oped̶ad̶acarea israelerãa nãwã jarasia:\\n–Bãrã israelerãra ara cadrʌa Jerusaleʌ̃naa wãniẽ́ panʌa animarãda Ãcõrẽa babue diad̶i carea. Naʌ̃ paca zaquerãda bãrã ãcõrẽa. Ãdjiabʌrʌ bãrãra Egiptod̶eba ẽdrʌ enesid̶aa.–\\n29 Maʌ̃ oro od̶a paca zaquera Jeroboaʌ̃ba Betel purud̶e ab̶a b̶ʌsia, dewarabemada Daʌ̃ purud̶e b̶ʌsia. 30 Maʌ̃ba israelerãba cadjiruada o panesid̶aa. Ãdjirãra Betel purud̶aa idjab̶a Daʌ̃ purud̶aa wãbadjid̶aa paca zaquea bia bed̶ead̶i carea.‡ Betel puru. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa. Hebreo bed̶ead̶e neẽ́a. 31 Maʌ̃ umébema puru caita b̶ea eya borod̶e Jeroboaʌ̃ba deda paca zaquerã itea obisia. Maʌ̃be idjia bariduada levitarãẽ́ sid̶a b̶ʌsia paca zaque sacerdoterãda b̶ead̶amãrẽã. 32-33 Eya boro Betel puru caita b̶ʌd̶e maʌ̃ sacerdoterãra b̶ʌsia animarãda oro od̶a paca zaquea babue diad̶amãrẽã. Maʌ̃ awara ara idji crĩchad̶eba ochobema jed̶ecod̶e quince ewarid̶e ewari dromada Betel purud̶e obisia Juda druad̶e sietebema jed̶ecod̶e obada quĩrãca. Maʌ̃ne idjiabʌrʌ incienso querada oro od̶a paca zaquea bá diasia. Mamaʌba ʌ̃taa idjia b̶ʌd̶a ewari dromara israelerãba poaza obadjid̶aa.\\n*12:10 Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ jʌwa jĩwĩnĩra mʌ̃ zeza cʌrrʌ cãyãbara omoaara b̶ʌa.”\\n†12:11 Soa quid̶a bara b̶ʌ. Hebreo bed̶ead̶e “drusõrẽ” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n‡12:30 Betel puru. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa. Hebreo bed̶ead̶e neẽ́a.","num_words":746,"character_repetition_ratio":0.065,"word_repetition_ratio":0.043,"special_characters_ratio":0.171,"stopwords_ratio":0.13,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 REYE 11\\nSalomoʌ̃ba Ãcõrẽ igarad̶a\\n1 Salomoʌ̃ba ãĩbema wẽrãrãda zocãrã awuasia. Maʌ̃ bẽrã idji quima Egiptod̶ebema boro cau awara zocãrã edasia: wẽrãrã Moab druad̶ebemada, Amoʌ̃ druad̶ebemada, Edoʌ̃ druad̶ebemada, Sidoʌ̃ druad̶ebemada, idjab̶a hititarãnebema sid̶a. 2 Naẽna Ãcõrẽba israelerãa jarasia jũma maʌ̃ ẽberãrã ume mĩã cãĩniẽ́ panʌda. Maʌ̃ ẽberãrã ume mĩã cãĩnibʌrʌ ãdji jʌwaba od̶a ãcõrẽ b̶eada ẽpẽniana asia.* Exodo 34:16. Ãcõrẽba mãwã jarad̶amĩna Salomoʌ̃ba maʌ̃ wẽrãrãra awuaped̶a edacuasia. 3 Dji dromarã cauda seteciento edasia. Dewara wẽrãrã sid̶a tresciento erob̶asia. Maʌ̃ wẽrãrã carea Salomoʌ̃ba Ãcõrẽra igarasia. 4 Idji drõã b̶ed̶acarea dji quimarãba ãdji ãcõrẽ b̶eada ẽpẽbisid̶aa. Mãwã Salomoʌ̃ba sod̶eba Ãcõrẽra ẽpẽẽ́ basía idji zeza Daviba ẽpẽ b̶ad̶a quĩrãca. 5 Idjia Sidoʌ̃nebema jʌwaba od̶a ãcõrẽwẽrã Astarteda ẽpẽsia. Maʌ̃ awara amonitarã jʌwaba od̶a ãcõrẽ Milcoʌ̃da ẽpẽsia. Milcoʌ̃ra Ãcõrẽba ab̶ed̶a quĩrĩãcaa. 6 Mãwã Salomoʌ̃ba Ãcõrẽ quĩrãpita cadjiruada o b̶esia. Idjia Ãcõrẽra ne jũmane ẽpẽẽ́ basía idji zeza Daviba ẽpẽ b̶ad̶a quĩrãca.\\n7 Jerusaleʌ̃neba ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌ eya borod̶e Salomoʌ̃ba de zaqueda osia moabitarã jʌwaba od̶a ãcõrẽ Quemoa bia bed̶ead̶i carea idjab̶a amonitarã jʌwaba od̶a ãcõrẽ Moloc abadaa bia bed̶ead̶i carea. Quemora, Moloc sid̶a Ãcõrẽba ab̶ed̶a quĩrĩãcaa. 8 Ara maʌ̃ quĩrãca jũma idji ãĩbema quimarã itea Salomoʌ̃ba de zaqueda ocuasia ãdji ãcõrẽ b̶eaa querada bá diad̶amãrẽã idjab̶a animarãda babue diad̶amãrẽã.\\n9-10 Naẽna israelerã Ãcõrẽra b̶arima umé Salomoʌ̃ma odjaped̶a jarasia ãĩbemarã ãcõrẽ b̶eada ẽpẽrãmãrẽã. Mãwãmĩna Salomoʌ̃ba ĩjãẽ́ basía. Sod̶eba Ãcõrẽra ẽpẽẽ́ b̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽra idji ume quĩrũsia. 11 Maʌ̃ carea Salomoʌ̃a nãwã jarasia:\\n–Bʌa jãwã o b̶ʌ bẽrã idjab̶a mʌ̃a obi jarad̶ara igarad̶a bẽrã, mʌ̃a naʌ̃ drua bʌ jʌwaed̶a b̶ʌda jãrĩped̶a ab̶a bʌare b̶ʌ́a diaya. 12 Bʌ zeza Davi querasi carea mʌ̃a mãwã oẽ́a bʌ wad̶i zocai b̶ʌd̶e. Ãtebʌrʌ bʌ warra jʌwaed̶abemada mʌ̃a naʌ̃ druara jãrĩya. 13 Baribʌrʌ jũma naʌ̃ druara idji jʌwaed̶abemada jãrĩẽ́a. Judad̶eba yõped̶ad̶arã druara idji jʌwaed̶a b̶eya mʌ̃ nezoca Davi querasi carea idjab̶a mʌ̃ de droma b̶amãrẽã edad̶a puru Jerusaleʌ̃ carea.–\\nJeroboaʌ̃ Egiptod̶aa mĩrũ wãna\\n26 Nabat warra Jeroboaʌ̃da Salomoʌ̃are dji droma basía. Idjira Epraiʌ̃neba yõna basía. Seredá purud̶ebema basía. Dji papa Zeruada pẽdra wẽrã basía. Maʌ̃ Jeroboaʌ̃ba Israeld̶ebema boro Salomoʌ̃ra ãyã b̶ʌ quĩrĩã b̶asia. 27 Maʌ̃ra nãwã basía: Salomoʌ̃ba Jerusaleʌ̃ne idji zeza Davi b̶asi puru mõgaraba aud̶u jũrã ca b̶ʌra daucha obi b̶asia idjab̶a Milo abadaare dji jogoara egoroba daucha pãrĩbi b̶asia.† Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a cãrẽda o panasid̶ada. 28 Maʌ̃ne cũdra Jeroboaʌ̃da mama traja b̶asia. Idjira bio ʌb̶ʌa b̶asia.‡ Bio ʌb̶ʌa b̶asia. Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a sãwã b̶asida. Hebreod̶e ab̶ari bed̶eaba jara b̶ʌa: bio mẽsrã b̶ʌda, bio ne bara b̶ʌda, bio ne o cawa b̶ʌda, idjab̶a bio dji droma b̶ʌda. Salomoʌ̃ba idjira zoquea b̶ʌda ununa bẽrã jũma Josed̶eba yõped̶ad̶arã traja panʌ boroda b̶ʌsia.\\n29 Ewari ab̶a Jeroboaʌ̃ra Jerusaleʌ̃neba ãyã wãbʌrʌ basía. Maʌ̃ne Ãcõrẽneba bed̶eabari Ahíada od̶e unusia. Maʌ̃ Ahíara Silod̶ebema basía. Idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra djiwid̶i basía. Dji unusid̶ad̶e ãdub̶a panasid̶aa. 30 Maʌ̃ne Ahíaba djiwid̶i jʌ̃ b̶ʌra ẽrãped̶a pichia cõãcuasia doce jũẽmãrẽã. 31 Maʌ̃be Jeroboaʌ̃a nãwã jarasia:\\n–Naʌ̃ wua cõãcuad̶ara die edadua. Israelerã Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: “Israeld̶eba yõped̶ad̶a doce puruda Salomoʌ̃ jʌwaed̶a panʌa. Baribʌrʌ maʌ̃ doce purud̶ebemada mʌ̃a die jãrĩped̶a bʌ jʌwaed̶a b̶ʌya. 32 Maʌ̃be ab̶abe Judad̶eba yõna purudrʌ Salomoʌ̃ jʌwaed̶a b̶eya. Maʌ̃ purura idji jʌwaed̶a b̶eya mʌ̃ nezoca Davi querasi carea idjab̶a mʌ̃a edad̶a puru Jerusaleʌ̃ carea. Mʌ̃a jũma Israel druad̶e Jerusaleʌ̃ purudrʌ edasia mʌ̃ de dromada bãrã tãẽna b̶amãrẽã. 33 Mʌ̃a jara b̶ʌ quĩrãca oya Salomoʌ̃ba mʌ̃ra igaraped̶a Sidoʌ̃nebema ãcõrẽ Astartea, moabitarã ãcõrẽ Quemoa, amonitarã ãcõrẽ Milcoʌ̃a bid̶a bia bed̶ea b̶ʌ bẽrã. Salomoʌ̃ba o b̶ʌra mʌ̃ quĩrãpita biẽ́ b̶ʌa. Idjira mʌ̃ od̶e jipa nĩbacaa idjab̶a mʌ̃ leyda ĩjãẽ́ b̶ʌa idji zeza Daviba ĩjã b̶ad̶a quĩrãca.\\n34 Mãwãmĩna idji zocai b̶ʌmisa mʌ̃a israelerãra idji jʌwaed̶abemada jãrĩẽ́a, ãtebʌrʌ idjira wad̶i ãdjirã boroda b̶aya mʌ̃a edad̶a nezoca Davi querasi carea. Davi querasibʌrʌ jũma mʌ̃a obi jarad̶ara ĩjã obadjia. 35 Baribʌrʌ Salomoʌ̃ warra israelerã boroda b̶ebʌrʌd̶e mʌ̃a Israeld̶eba doce puru yõped̶ad̶ad̶ebemada die jãrĩya bʌ jʌwaed̶a b̶ʌi carea. 36 Maʌ̃be ab̶abe Judad̶eba yõna purudrʌ Salomoʌ̃ warra jʌwaed̶a b̶eya. Mãwã oya mʌ̃ nezoca David̶eba yõbʌrʌd̶ebemada ab̶a Jerusaleʌ̃ne dji boroda b̶amãrẽã poa zebʌrʌza. Mʌ̃a Jerusaleʌ̃ puruda edasia mʌ̃ de dromada bãrã tãẽna b̶amãrẽã. 37 Baribʌrʌ mʌ̃a bʌra israelerã boroda b̶ʌya. Maʌ̃nebʌrʌ bʌa quĩrĩã b̶ʌra jũma bʌ jʌwaed̶a b̶aya. 38 Jũma mʌ̃a jara b̶ʌda ĩjã odua. Mʌ̃ od̶e jipa nĩbadua. Mʌ̃ quĩrãpita jipa o b̶adua. Idjab̶a mʌ̃ nezoca Davi querasiba ĩjã o b̶ad̶a quĩrãca jũma mʌ̃a obi b̶ʌda ĩjã odua. Mãwã osira mʌ̃ra bʌ ume b̶aya. Mʌ̃a israelerãra bʌ jʌwaed̶a b̶ʌya. Maʌ̃be David̶eba yõbʌdarã dji boroda b̶ʌbari quĩrãca mʌ̃a bʌra, bʌd̶eba yõbʌdarã sid̶a poa zebʌrʌza israelerã boroda b̶ʌya. 39 Salomoʌ̃ba cadjirua od̶a carea mʌ̃a David̶eba yõbʌdara bia mĩgabiya. Baribʌrʌ poa zebʌrʌza mãwã b̶aẽ́a.”–\\n40 Salomoʌ̃ba maʌ̃nebema ũrĩsid̶e Jeroboaʌ̃ra beai basía. Maʌ̃ carea Jeroboaʌ̃ra Egiptod̶ebema boro Sisámaa mĩrũ wãsia. Mama b̶esia ab̶a Salomoʌ̃ jaid̶abʌrʌd̶aa.\\n41 Ne jũma Salomoʌ̃ba od̶a naʌ̃ cartad̶e b̶ʌẽ́ b̶ʌra, idji necawaad̶ebema sid̶a dewara cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ carta trʌ̃ra Salomoʌ̃ba od̶ad̶ebema abadaa.§ Id̶i maʌ̃ carta Salomoʌ̃ba od̶ad̶ebemara neẽ́a.\\n42 Salomoʌ̃ba jũma israelerãra cuarenta poa pe erob̶asia. Maʌ̃ne idjira Jerusaleʌ̃ne b̶abadjia. 43 Jaid̶ad̶acarea idji zeza Davi querasi purud̶e tʌb̶arisid̶aa. Maʌ̃be idji cacuabari idji warra Roboaʌ̃da Israeld̶ebema boroda b̶esia.\\n*11:2 Exodo 34:16.\\n†11:27 Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a cãrẽda o panasid̶ada.\\n‡11:28 Bio ʌb̶ʌa b̶asia. Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a sãwã b̶asida. Hebreod̶e ab̶ari bed̶eaba jara b̶ʌa: bio mẽsrã b̶ʌda, bio ne bara b̶ʌda, bio ne o cawa b̶ʌda, idjab̶a bio dji droma b̶ʌda.\\n§11:41 Id̶i maʌ̃ carta Salomoʌ̃ba od̶ad̶ebemara neẽ́a.","num_words":846,"character_repetition_ratio":0.067,"word_repetition_ratio":0.05,"special_characters_ratio":0.177,"stopwords_ratio":0.187,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 JUAɅ̃ 5\\nÃcõrẽ Warra ĩjãnida panʌnebema\\n1 Jesura Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada ab̶aʌba ĩjãibʌrʌ, maʌ̃ ẽberãra Ãcõrẽ warraa.* Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶a. Griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Dadji Zeza Ãcõrẽ quĩrĩã b̶ʌba idji warrarã sid̶a quĩrĩã b̶ʌa. 2 Dadjirãba Ãcõrẽda quĩrĩã panʌbʌrʌ idjab̶a idjia obi b̶ʌda ĩjã o panʌbʌrʌ, cawa panʌa idji warrarã sid̶a quĩrĩã panʌda. 3 Dadjirãba Ãcõrẽda wãrãda quĩrĩã panʌbʌrʌ, idjia obi b̶ʌra jũma ĩjã od̶ia. Idjia obi b̶ʌra zareaẽ́ b̶ʌa. 4 Jũma Ãcõrẽ warrarãba naʌ̃ ẽjũãnebema cadjiruara igarabadaa. Wãrãda dadjia Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebema cadjiruara poya igarad̶ia. 5 ¿Caiba naʌ̃ ẽjũãnebema cadjiruara poya igarai? Ab̶aʌba Jesura wãrãda Ãcõrẽ Warrada ĩjã b̶ʌbʌrʌ, maʌ̃ ẽberãba naʌ̃ ẽjũãnebema cadjiruara poya igaraya.\\nÃcõrẽ Jaureba Jesura wãrãda Ãcõrẽ Warra cawabid̶a\\n6 Jesucritora naʌ̃ ẽjũãnaa zeped̶a baidod̶e borocuesia idjab̶a idji oara crud̶e erozoasia. Naʌ̃ ẽjũãnaa zeped̶a ab̶abe baidod̶e borocueẽ́ basía, ãtebʌrʌ idji oa sid̶a crud̶e erozoasia. Ãcõrẽ Jaureba cawabi b̶ʌa maʌ̃gʌra wãrãda, idjia wãrã bed̶eara cawabibari bẽrã. [ 7 Idjab̶a bajãne ũbea panʌba maʌ̃gʌra wãrã arada jara panʌa; dadji Zeza Ãcõrẽba mãwã jara b̶ʌa, “Bed̶ea” abadaba mãwã jara b̶ʌa, idji Jaure bid̶a mãwã jara b̶ʌa. Maʌ̃ ũbeara ab̶a b̶ʌda mãwã b̶ʌa.† Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e versículo 7 neẽ́a.] 8 Naʌ̃ sẽyã ũbea panʌba cawabibadaa Jesud̶ebema bed̶eara wãrãda: Jesura borocued̶a bẽrã, idji oara crud̶e erozoad̶a bẽrã, idjab̶a Ãcõrẽ Jaureba cawabi b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ ũbea panʌba ab̶arida cawabi panʌa. 9 Ẽberãba ununara wãrãana aibʌrʌ dadjirãba ĩjãbadaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba jara b̶ʌra biara ĩjãnida panʌa, idji Warrad̶ebemada wãrãda jara b̶ʌ bẽrã. 10 Ãcõrẽ Warra ĩjã b̶ʌba idji sod̶e cawa b̶ʌa Ãcõrẽba jara b̶ʌra wãrãda. Baribʌrʌ Ãcõrẽba jara b̶ʌ ĩjãẽ́ b̶ʌba Ãcõrẽra sewaid̶a b̶ʌda crĩcha b̶ʌa, Ãcõrẽba idji Warrad̶ebema jara b̶ʌra ĩjãẽ́ b̶ʌ bẽrã. 11 Ãcõrẽba jara b̶ʌra naʌ̃gʌa: idji Warrad̶eba dadjirãa diasia ewariza idji ume zocai b̶ead̶ida. 12 Wãrãda Ãcõrẽ Warra ĩjã b̶ʌra idji ume ewariza zocai b̶aya. Baribʌrʌ Ãcõrẽ Warra ĩjãẽ́ b̶ʌba idji ume ewariza zocai b̶aida neẽ́ b̶ʌa.\\n13 Mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrã dji Ãcõrẽ Warra ĩjã b̶ea itea b̶ʌbʌrʌa cawad̶amãrẽã ewariza Ãcõrẽ ume zocai b̶ead̶ida.\\n14 Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca dadjirãba iwid̶id̶ibʌrʌ, cawa panʌa idjia bia ũrĩbarida. Maʌ̃ bẽrã poya ne wayaa neẽ́ idjía iwid̶id̶ida panʌa. 15 Dadjia iwid̶ibʌdara ũrĩbarida cawa panʌ bẽrã, idjab̶a cawa panʌa maʌ̃ iwid̶ibʌdara idjia diaida.\\n16 Cadjiruada b̶ʌa Ãcõrẽba quĩrãdoacada. Ab̶aʌba maʌ̃ cadjiruada osira beuya. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a jaraẽ́ b̶ʌa ẽberã maʌ̃ cadjirua od̶a carea iwid̶id̶amãrẽã. Baribʌrʌ cadjiruada b̶ʌa Ãcõrẽba quĩrãdoabarida. Ab̶aʌba maʌ̃ cadjiruada osira wad̶ibid̶a poya ẽdrʌya ewariza Ãcõrẽ neẽ́ b̶aid̶ebemada.‡ Ewariza Ãcõrẽ neẽ́ b̶aid̶ebemada. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “beuid̶ebemada.” Maʌ̃ bẽrã ab̶aʌba idji djababa maʌ̃ cadjiruada o b̶ʌda unuibʌrʌ, idji carea Ãcõrẽa iwid̶ida b̶ʌa. Maʌ̃ne Ãcõrẽba dji ẽberã cadjirua od̶aa idji ume ewariza zocai b̶aida diaya. 17 Jũma Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ o b̶ʌra cadjiruaa. Baribʌrʌ cadjiruada b̶ʌa Ãcõrẽba quĩrãdoabarida. Ab̶aʌba maʌ̃ cadjiruada osira wad̶ibid̶a beud̶ebemada poya ẽdrʌya.\\n18 Dadjirãba cawa panʌa Ãcõrẽ warrarãba cadjiruara o pananacada, Ãcõrẽ Warra Jesucritoba ãdjirãra waga b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ba diauruba ãdjirãra poya biẽ́ oẽ́a. 19 Dadjirãba cawa panʌa dadjirãra Ãcõrẽneda. Idjab̶a cawa panʌa jũma naʌ̃ ẽjũãne Ãcõrẽ adua b̶eara diauru jʌwaed̶a panʌda. 20 Dadjirãba cawa panʌa Ãcõrẽ Warrara zesida idjab̶a crĩcha cawaada dadjirãa diasida wãrã Ãcõrẽda cawad̶amãrẽã. Idji Warra Jesucrito ume panʌ bẽrã dadjirãra wãrã Ãcõrẽ ume panʌa. Ãcõrẽdrʌ dji wãrã Ãcõrẽa. Idjiabʌrʌ ẽberãrãa diabaria idji ume ewariza zocai b̶ead̶ida. 21 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, jʌwaba od̶a ãcõrẽ b̶eara ẽpẽrãnadua.\\n*5:1 Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶a. Griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n†5:7 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e versículo 7 neẽ́a.\\n‡5:16 Ewariza Ãcõrẽ neẽ́ b̶aid̶ebemada. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “beuid̶ebemada.”","num_words":554,"character_repetition_ratio":0.075,"word_repetition_ratio":0.004,"special_characters_ratio":0.179,"stopwords_ratio":0.267,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea NUMERO 6\\nIsraelerã Sinai ẽjũãne jũẽped̶ad̶acarea Ãcõrẽba Moisea israelerã dji umaquĩrãra jũma juachabisia. Juachabid̶a bẽrã naʌ̃ cartara Numero abadaa. Naʌ̃ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba israelerãra Sinai ẽjũãneba Canaaʌ̃ drua daucha pe eded̶ad̶ebemada. Zocãrãmaarã naʌ̃ cartara Moiseba b̶ʌsia 1405 poa Jesu tod̶i naẽna.\\nÃcõrẽba Canaaʌ̃ druara ãdjirãa diai jarad̶amĩna israelerãra isabe edeẽ́ basía idjia jarad̶ara ĩjãped̶ad̶aẽ́ bẽrã. Ãtebʌrʌ cuarenta poa ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e pʌrrʌabisia. Ãcõrẽ igarad̶arã quiniped̶ad̶acarea idjia waabema israelerãa dewara puru b̶eada poyabiped̶a Canaaʌ̃ drua daucha jũẽbisia.\\nDadji ẽberã bed̶ead̶e Numero cartad̶ebemada naʌ̃da b̶ʌ́ eropanʌa:\\nCapítulo 6: Nazareod̶ebemada idjab̶a sacerdoterãba sãwã israelerã bia jara b̶ʌd̶id̶ebemada.\\nCapítulo 10–14; 16–17; 20–21: Israelerã Sinai ẽjũãneba Moab druad̶aa wãped̶ad̶ad̶ebemada.\\nCapítulo 22–25; 27; 32: Israelerã jewed̶a Moab druad̶e b̶ʌd̶e panananebemada.\\n1 Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n2 –Israelerãa nãwã jaradua: Umaquĩrãba wa wẽrãba ara idjida Ãcõrẽ itea b̶eyad̶a aibʌrʌ, maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa idjira nazareo ad̶ia. 3 Maʌ̃ bẽrã idjia uva b̶a aseada, baridua b̶a aseada, uva b̶a oregueada, baridua b̶a asea oreguea od̶ada, uva b̶a cũã sid̶a docara b̶ʌa. Idjab̶a uvada, uva besead̶e paed̶a sid̶a cocara b̶ʌa. 4 Idji nazareo b̶eyad̶a ad̶a ewarid̶eba ab̶a idji ẽdrʌi jarad̶a ewarid̶aa ne jũma uva bara b̶ʌda cocara b̶ʌa. Uva tada, dji e sid̶a cocara b̶ʌa.\\n5 Maʌ̃ awara Ãcõrẽ itea b̶eyad̶a ad̶a ewarid̶eba ab̶a idji ẽdrʌi jarad̶a ewarid̶aa idji bud̶ara tʌcara b̶ʌa. Maʌ̃ ewarid̶e idjira Ãcõrẽ itea b̶ʌ bẽrã idji bud̶ara idu urea zebida b̶ʌa.\\n6 Idjab̶a Ãcõrẽ itea b̶eyad̶a ad̶a ewarid̶eba ab̶a idji ẽdrʌi jarad̶a ewarid̶aa ẽberã jaid̶ad̶a caita wãcara b̶ʌa. 7 Dji zezada, dji papada, dji djabada, dji djabawẽrã sid̶a jaid̶asira dji bẽwãrã caita wãcara b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ b̶e amaaba. Maʌ̃ ewarid̶e idji bud̶ara Ãcõrẽ itea urea erob̶ʌ bẽrã Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶eida b̶ʌa. 8 Ãcõrẽ itea b̶eyad̶a ad̶a ewarid̶eba ab̶a idji ẽdrʌi jarad̶a ewarid̶aa idjira Ãcõrẽ itea bia b̶aida b̶ʌa.\\n9 Cawaẽ́ne ẽberãda idji caita beuibʌrʌ, idji bud̶a Ãcõrẽ itea urea erob̶ʌra Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ b̶eya. Maʌ̃ bẽrã idjira Ãcõrẽ quĩrãpita wayacusa bia b̶ei ewarid̶e borob̶ichia tʌida b̶ʌa. Mãwã oya sietebema ewarid̶e. 10 Nurẽma puchirãda wa putujuda umé sacerdotea diad̶e wãida b̶ʌa Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbadamaa. 11 Maʌ̃be sacerdoteba ab̶a Ãcõrẽa bea diaida b̶ʌa maʌ̃ ẽberãba cadjirua od̶a carea. Dewarabemara Ãcõrẽa jũma babue diaida b̶ʌa. Mãwã Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. Maʌ̃ ẽberãba cadjiruada osia ẽberã beud̶a caita b̶ad̶a bẽrã. Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa idji bud̶ara Ãcõrẽ itea idu urea zebida b̶ʌa. 12 Maʌ̃ ewarid̶e oveja dji umaquĩrã poa ab̶a b̶ʌda babue diabida b̶ʌa idji biẽ́ b̶ed̶a carea. Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa idjira wayacusa Ãcõrẽ itea b̶eida b̶ʌa ara idjia naẽna ewari jara b̶ʌd̶a quĩrãca. Naẽna idjia Ãcõrẽ itea b̶ei jarad̶a ewari o b̶asid̶e Ãcõrẽ ume biẽ́ b̶ed̶a bẽrã, maʌ̃ ewarira juachaiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽ itea b̶ei jarad̶a ewari jũma daucha oi carea.\\n13 Ãcõrẽ itea b̶eyad̶a ad̶a ewari jõnacarea nazareoba nãwã oida b̶ʌa: Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbadamaa wãida b̶ʌa. 14 Mama oveja dji umaquĩrãda poa ab̶a b̶ʌda sacerdotea diaida b̶ʌa Ãcõrẽa jũma babue diamãrẽã. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa. Maʌ̃ awara idjia cadjirua od̶a carea oveja wẽrãda poa ab̶a b̶ʌda sacerdotea diaida b̶ʌa dji dragara Ãcõrẽa babue diamãrẽã. Maʌ̃ oveja sid̶a jũma bia b̶aida b̶ʌa. Idjab̶a Ãcõrẽ ume necai b̶ai carea oveja dji umaquĩrãda sacerdotea diaida b̶ʌa dji dragara babue diamãrẽã. 15 Néud̶ebema sid̶a sacerdotea diaida b̶ʌa Ãcõrẽa diamãrẽã. Uva b̶a sid̶a diaida b̶ʌa Ãcõrẽa wea diamãrẽã. Maʌ̃ awara paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ b̶ʌda jamara ab̶a diaida b̶ʌa. Maʌ̃ paʌ̃ra quĩrã cacua umé b̶aida b̶ʌa: ab̶a dji biara b̶ʌ harina nedraga bara od̶aa, dewarabemara nedragaba ʌ̃rʌ̃ pʌrʌd̶aa. 16 Sacerdoteba dji oveja wẽrã dragada Ãcõrẽa babue diaya nazareoba cadjirua od̶a carea. Oveja dji umaquĩrãda Ãcõrẽa jũma babue diaya. 17 Maʌ̃are Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema oveja dragada babue diaya. Maʌ̃ babue diabʌrʌd̶e jamarad̶e b̶ʌ paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ b̶ʌda, néud̶ebema sid̶a Ãcõrẽa diaya. Idjab̶a uva b̶ada Ãcõrẽa wea diaya.\\n18 Maʌ̃be Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbada caita nazareora borob̶ichia tʌped̶a idji bud̶a Ãcõrẽ itea idu ureabi b̶ad̶ara babueida b̶ʌa Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema oveja djara dju panʌ tʌbʌd̶e.* Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema animarã dragada babue diaped̶a dji enenaba dji djarara arima djuped̶a cobadjia. Sacerdote bid̶a maʌ̃ djarad̶ebemada ara idji itea edabadjia. 19 Borob̶ichia tʌd̶acarea sacerdoteba oveja jĩrũ nocoarebema djud̶ada nazareo jʌwad̶e b̶ʌya. Idjab̶a jamarad̶e b̶ʌ paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ b̶ʌda umé edaped̶a maʌ̃ sid̶a idji jʌwad̶e b̶ʌya: ab̶a nedraga bara od̶ada idjab̶a ab̶a nedragaba ʌ̃rʌ̃ pʌrʌd̶ada. 20 Maʌ̃be sacerdoteba jũma maʌ̃gʌra Ãcõrẽ quĩrãpita ʌ̃taa waida b̶ʌa diai carea. Mãwã jũma maʌ̃gʌra Ãcõrẽ itea b̶ed̶a bẽrã sacerdoteba edaida b̶ʌa. Maʌ̃ awara oveja jã nocoarebema djara Ãcõrẽ quĩrãpita ʌ̃taa wad̶ada, chĩde ʌ̃taa wad̶a sid̶a idji itea b̶eya.† Exodo 29:27-28. Jũma mãwã od̶acarea nazareo bad̶aba uva b̶ada doida b̶ʌa.\\n21 Jũma maʌ̃gʌra Ãcõrẽ ley nazareod̶ebemaa. Ãcõrẽ itea b̶ad̶ada ���drʌbʌrʌd̶e maʌ̃ leyba jara b̶ʌ quĩrãca jũma diaida b̶ʌa. Maʌ̃ awara idjia Ãcõrẽ itea b̶eyad̶a ad̶a ewarid̶e aud̶u poya diayad̶a asibʌrʌ, ẽdrʌbʌrʌd̶e idjia jarad̶a quĩrãca jũma diaida b̶ʌa.\\nSacerdoteba sãwã israelerã bia jara b̶ʌi\\n22 Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n23 –Aaroʌ̃a, idji warrarãa bid̶a jaradua nãwã israelerã bia jara b̶ʌd̶amãrẽã:\\n24 Ãcõrẽba bãrãra carebaya idjab̶a wagaya.\\n25 Ãcõrẽba bãrãra bia unu b̶aya idjab̶a idji biad̶eba bia erob̶aya.‡ Bãrãra bia unu b̶aya. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba idji quĩrãdarrara bãrãmaa uruabiya.”\\n26 Ãcõrẽba bãrãra quĩrĩã b̶aya idjab̶a necai b̶ʌya.§ Bãrãra quĩrĩã b̶aya. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba bãrãare acʌ b̶aya.”\\n27 Aaroʌ̃ba, idji warrarã bid̶a mʌ̃ trʌ̃neba israelerãra mãwã bia jara b̶ʌd̶ibʌrʌ, mʌ̃a wãrãda carebaya.–\\n*6:18 Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema animarã dragada babue diaped̶a dji enenaba dji djarara arima djuped̶a cobadjia. Sacerdote bid̶a maʌ̃ djarad̶ebemada ara idji itea edabadjia.\\n†6:20 Exodo 29:27-28.\\n‡6:25 Bãrãra bia unu b̶aya. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba idji quĩrãdarrara bãrãmaa uruabiya.”\\n§6:26 Bãrãra quĩrĩã b̶aya. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba bãrãare acʌ b̶aya.”","num_words":892,"character_repetition_ratio":0.08,"word_repetition_ratio":0.049,"special_characters_ratio":0.184,"stopwords_ratio":0.242,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Dios oca gotirituti APOCALIPSIS 2\\n1 Quẽna ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\nTo yicõari, ado bajiro mʉare goticami: 2 —Jediro mʉa yisere masiaja yʉ. “Mani ʉjʉre ajitirʉ̃nʉato gãjerã” yirã, josari mʉa moarũgũsere masiaja yʉ. Gãjerã rojose ĩna yiboajaquẽne, yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉ tʉjabetire masiaja. Rojose yirãre mʉa ĩavariquẽnabetire quẽne masiaja. “Cristo ocare riojo gotimasiorã ñaja yʉa” yirãre ajicõĩacõari, “Socarimasa ñaja mʉa” ĩnare mʉa yigoticatire quẽne masiaja yʉ. 3 Gãjerã rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉcõa ñaja mʉa. Yʉre ajitirʉ̃nʉrã mʉa ñajare, rojose mʉare yama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabeaja mʉa. 4 To bajiro mʉa bajiboajaquẽne, cojo vãme ado bajiro mʉa bajisere ĩavariquẽnabeaja yʉ: Yʉre ajitirʉ̃nʉsʉorã, mʉa maicato cõro yʉre maibeaja mʉa yuja. 5 Yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉsʉocatire tʉoĩacõari, quẽna yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉsʉocatore bajiro tudiajitirʉ̃nʉña. To bajiro mʉa bajijama, yʉ bojabetire yitʉjacõari, yʉ bojasejʉare yirʉarãja mʉa quẽna. To bajiro mʉa yibetijama, mʉa sĩabusuoriabaja jeoriajʉre ẽmagʉ̃ ejarʉcʉja yʉ. 6 Yʉre mʉa maibetibʉsasere ĩavariquẽnabetiboarine, adi vãme mʉa yisere ĩavariquẽnaja yʉ: Nicolás vãme cʉtigʉre ajisʉyarã, rojose ĩna yisere ĩateaja mʉa. Yʉ quẽne, tire ĩateaja. 7 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mʉare yʉ gotirotire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro ajiya mʉa, gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro: Yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetirona, yucʉ́ caticõa ñarotiaye rica cʉtiʉ ricare barona ñarʉarãma. Dios ya vese quẽnarivesejʉre ñaja tiʉ —mʉare yigoticami yʉre ruyuaĩocacʉ.\\n8 Gajeye ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\n9 —Gãjerã rojose mʉare ĩna yijare, rojose mʉa tãmʉosere masiaja yʉ. Ñie mana mʉa ñasere masiaja. To bajiro bajirã ñaboarine, Dios mʉare ĩ ʉjore ñajare, gajeyeũni jairãre bajiro ĩ ye quẽnamasuse jediro cʉorã ñaja mʉa, ĩ macʉre mʉa ajitirʉ̃nʉ tʉjabetirotire yirã. “Jud'io masa ñari, Dios rĩa ñaja yʉa” yitʉoĩaboarã, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “Rojose yima” socarãne mʉare ĩna yirosere ajiaja yʉ. To bajiro yirorã, Dios ĩ bojasere yirã me ñaama. Vãtia ʉjʉ, Satanás ĩ bojasejʉare yirã ñaama. 10 Rojose mʉare ĩna yirotire tʉoĩagüibesa. “Sĩgʉ̃ri, tubiberiavijʉ tubibe ecoato ĩna” yigʉ, mʉare yirʉcʉmi Satanás. “Cristore ajitirʉ̃nʉ tʉjato” yigʉ, to bajiro mʉare yirʉcʉmi. To ĩ yiroti ñajare, jʉaãmo cõro ñarirʉ̃mʉri rojose tãmʉorʉarãja mʉa. Rojose tãmʉoboarine, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabesa. Mʉare ĩna sĩaroti ti ñaboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabesa. To bajiro mʉa bajijama, “Rijacoaboarine, quẽna tudicaticõari, rijarona me ñato” yigʉ, mʉare yirʉcʉja yʉ. 11 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mʉare yʉ gotirotire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro ajiya mʉa, gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro: Yʉre ajitirʉ̃nʉcõa ñarũgũronama, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ yʉ rearona rãca vabetirʉarãma —mʉare yigoticami, yʉre ruyuaĩocacʉ.\\n12 Gajeye ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\n13 —Ti macajʉ mʉa bajirũgũsere masiaja yʉ. Ti maca ñaja Satanás ĩ ñavariquẽnari maca. Ti macana jediro, “Satanáre rʉ̃cʉbʉorã yaja” yimasibetiboarine, ĩre cʉdirã vatoajʉ mʉa bajisere masiaja yʉ. Sĩgʉ̃ mʉa rãca ñaboacacʉ, Antipas vãme cʉtigʉre, ĩre ĩna sĩacatire masiaja yʉ. “Cristo ocajʉare ajitirʉ̃nʉroti ñaja” ĩ yitʉjabetijare, ĩre sĩacama. Ĩre ĩna sĩaboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabeticajʉ mʉa. To bajiro mʉa bajicõa ñasere masiaja yʉ. 14 To bajiro mʉare quẽnaro yiboarine, ado bajiro mʉa yisejʉare ĩavariquẽnabeaja yʉ: Mʉa rãcana sĩgʉ̃ri, Balaam vãme cʉticacʉ, Balac vãme cʉticacʉre ĩ gotimasiocatire ajisʉyacanare bajiro yama ĩna. Ado bajiro gotimasiocami Balaam, Balac vãme cʉtigʉre gotigʉ: “Israelita masare rojose mʉ yirorʉajama, ʉ̃mʉare ado bajise rojose yi ocasãña: ‘Yʉa quẽnor'ire rʉ̃cʉbʉorã vaibʉcʉre sĩacõari, ĩ tʉjʉ yʉa cũrʉare riire mʉa bajaquẽne, quẽnarʉaroja. To yicõari, yʉa yarã rõmia rãca mʉa ajeriarã cʉtijaquẽne, quẽnarʉaroja ti’ ĩnare yi ocasãña”, yigotimasiocami Balaam. 15 Gãjerã rojose yirã quẽne, Nicolás vãme cʉtigʉre ajisʉyarã ñaama sĩgʉ̃ri ĩna rãcana. 16 To bajiri, Nicoláre ajisʉyarãre, to yicõari, Balaam ĩ gotimasiocatire ajisʉyacanare bajiro yirãre ajibeticõaña. Ĩnare mʉa ajitirʉ̃nʉcõa ñajama, mʉa tʉjʉ ejacõari, rojose mʉa yise vaja, jariase yʉ risejʉ budirijãi, jʉajacatʉajʉne bʉjarijãi rãca mʉare rojose yirʉcʉja yʉ. 17 Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mʉare yʉ gotirotire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro ajiya mʉa, gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro: Yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetironare maná vãme cʉtise yayiorojʉ ñare bare ĩnare ecarʉcʉja yʉ. To yicõari, tocãrãcʉrene gʉ̃tari botiricari ĩnare ĩsirʉcʉja, mame vãme ucaturiarire. Ñimʉjʉane tiarijʉre ucaturere ĩamasibetirʉcʉmi. Tiarire boca juarã rĩne masirʉarãma —mʉare yigoticami yʉre ruyuaĩocacʉ.\\n18 Gajeye ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\n19 —Jediro ĩna yisere masiaja yʉ. Mʉa gãmerã maisere masiaja yʉ. Yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉsere quẽne masiaja. “Quẽnabʉsaro ĩre ajitirʉ̃nʉto mani” yirã, mʉa gãmerã ejarẽmosere quẽne masiaja. Gãjerã rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉcõa ñasere quẽne masiaja. Tirʉ̃mʉjʉ yʉre ajitirʉ̃nʉsʉorãjʉ quẽnaro mʉa yicati rẽtoro quẽnaro yirũgũaja mʉa, adirʉ̃mʉrirema. Ti jedirorene masiaja yʉ. 20 To bajiro quẽnaro mʉa yise ti ñaboajaquẽne, ado bajise mʉa yisejʉare ĩavariquẽnabeaja yʉ: Mʉa tʉago Jezabel vãme cʉtigo socase so gotimasiosere ajicõari, “Soco yaja mʉ. Gotimasiobeticõaña mʉ”, sore yibeaja mʉa. “Cristo oca riojo gotimasiogõ ñaja yʉ” yitocõari, so gotimasiose sʉorine yʉ bojase yirã ñaboarã, ado bajiro rojose yama: Ajeriarã cʉtirã ñaama. To bajicõari, gãjerã ĩna quẽnor'ire rʉ̃cʉbʉorã vaibʉcʉre sĩacõari, ĩ tʉjʉ ĩna cũrʉare riire barã ñaama. 21 To bajiro rojose so yisere yitʉjacõari, yʉ bojasejʉare so yirotire yoaro yubʉsacõaboaja yʉ. Ajeriarã cʉti tʉjarʉabeamo so. 22 To bajiro so bajicõa ñajare, “Cãnijesariaro joejʉ so ajeriarã cʉtirã rãca, so cãnirũgũriajʉ joene bʉto rojose tãmʉoato” yigʉ, yirʉcʉja yʉ. So rãca ajeriarã cʉtirãre quẽne to bajirone yirʉcʉja yʉ. Yucʉne rojose ĩna yisere yitʉjacõari, yʉ bojasejʉare ĩna yibetijama, to bajirone ĩnare yirʉcʉja yʉ. 23 To yicõari, so rĩare sĩajeocõarʉcʉja yʉ. Tire ajicõari, “Masa ñajediro mani tʉoĩasere masijeogʉ ñaami”, yʉre yirʉarãma adi macarʉcʉroana ñajediro yʉre ajitirʉ̃nʉrã. Tocãrãcʉne ĩna yicatire quẽnaro ĩacõari, “To bajiro yicana ñari, quẽnase bʉjarã, rojose tãmʉorã, bajirʉarãja”, ĩnare yirotirʉcʉja yʉ. 24-25 Yʉre ajitirʉ̃nʉrã, socase so gotimasiosere ajitirʉ̃nʉmenajʉare mʉare gotigʉ yaja: “Adi ñaja Satanás oca ñamasuse, gãjerã ĩna masibeti” sore ajisʉyarã ĩna yiboajaquẽne, tire ajirʉabeaja mʉa. To bajiri, adi rĩne mʉare rotigʉ yaja: Adi macarʉcʉrojʉ yʉ tudiejaroto rĩjoro, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetiroti ñaja. Gaje vãme mʉare rotibeaja. 26-28 Yʉre ajitirʉ̃nʉcõa ñaronare, to yicõari, yʉ bojasere yitʉjabetironare mʉa rijato berojʉ, mʉa catirotire yigʉ, Dios ĩ catisere mʉare ĩsirʉcʉja yʉ. To yicõari, “Gãjerãre yʉre rotibosato” yigʉ, yʉ masisere mʉare ʉjorʉcʉja yʉ. Ĩ masisere yʉ jacʉ yʉre ĩ ʉjocatire bajirone mʉare ʉjorʉcʉja yʉ, “Mʉare terã quẽne mʉare cʉdiato” yigʉ. To bajiri, bʉto rotirʉarãja mʉa. Gãjerã mʉare ĩna cʉdibetijama, josari mene ĩnare sĩarearʉarãja. 29 Gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mʉare yʉ gotisere mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro tʉoĩato ĩna —yigoticami yʉre ruyuaĩocacʉ.","num_words":969,"character_repetition_ratio":0.097,"word_repetition_ratio":0.047,"special_characters_ratio":0.18,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 CORINTO 1\\nUMÉBEMA CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà CORINTO PURUD̸EBEMA ITEA\\nNabema carta djabarã Corintod̶ebema itea b̶ʌd̶acarea Pauloba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Dewara carta b̶ea cãyãbara naʌ̃ cartad̶e ara idjid̶ebemada ebud̶aara b̶ʌsia.\\nDjabarã Corintod̶ebemaba carta Pauloba naãrã b̶ʌd̶ada acʌd̶aped̶a ĩjãsid̶aca b̶ʌa. Maʌ̃ carea ab̶aʌba cadjirua o b̶ad̶ada Pauloba quĩrãdoasia (2:5-11). Idjab̶a Paulora sobiasia ãdjia cadjirua o pananada igaraped̶ad̶a bẽrã (7:2-16). Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌ ed̶a zed̶aped̶a jara panesid̶aa Paulora wãrãda Jesucritoba diabued̶aẽ́da. Ãdjia jarabadjid̶aa Pauloba mamaa wãyaana aped̶a wãẽ́ b̶ʌ bẽrã sewaid̶a b̶ʌda (1:15d̶eba ab̶a 2:4d̶aa). Idjab̶a jarabadjid̶aa ãdjia parata djabarã Jerusaleʌ̃nebema itea jʌrʌ pebʌdara Pauloba ara idji itea edabarida. Maʌ̃ awara jarabadjid̶aa ãdjida Jesucritoba diabued̶arã dji dromarãda (11:4). Djabarãba maʌ̃ ẽberãrã bed̶eada ĩjãped̶ad̶a bẽrã Pauloba cawa crĩchaẽ́ b̶esia (11:1-15).\\nCapítulo 1neba ab̶a 7d̶aa Pauloba b̶ʌsia Jesucritoba idjira wãrãda diabued̶ad̶ebemada. Capítulo 10d̶eba ab̶a 13d̶aa ab̶arida b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ awara jara b̶ʌa ãdjirã acʌd̶e wãbʌrʌd̶e wad̶i cadjirua o b̶eara quĩrã djuburiaẽ́da. Capítulo 8d̶eba ab̶a 9d̶aa b̶ʌ́ b̶ʌa sãwã parata djabarã Jerusaleʌ̃nebema itea jʌrʌ ped̶ida panʌda.\\nNaʌ̃ cartad̶e dji crĩcha dromada 5:20d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Daira Critoba diabued̶arãa. Daid̶eba Ãcõrẽba bãrãa bed̶ea djuburia b̶ʌa idji ume ibiad̶amãrẽã. Daiba Crito trʌ̃neba bãrãa bed̶ea djuburiabʌdaa: Ãcõrẽ ume ibiad̶adua.”\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra Jesucritoba diabued̶aa. Dadjirã djaba Timoteora mʌ̃ ume b̶ʌa. Naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽ ẽberãrã Corinto purud̶ebema itea, jũma idji ẽberãrã Acaya druad̶e b̶ea itea bid̶a. 2 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶aira bãrãa dia pananida.\\n3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida panʌa. Idjira dadjirã quĩrã djuburiabari Zezaa, dadjirã sobiabibari Ãcõrẽa. 4 Ne jũmane bia mĩga panʌne idjia daira sobiabibaria dewara bia mĩga b̶eada sobiabid̶amãrẽã idjia dai sobiabid̶a quĩrãca.* Isaía 40:1. 5 Wãrãda Crito carea daira bio bia mĩgabadamĩna idjid̶eba ne jũmane sobiabadaa. 6 Baribʌrʌ daira mãwã bia mĩga panʌa bãrã sobiad̶amãrẽã idjab̶a cadjiruad̶ebemada ẽdrʌd̶amãrẽã. Ãcõrẽba dai sobiabibʌrʌd̶e bãrã sid̶a daid̶eba sobiabadaa. Mãwã bãrãra dai quĩrãca bia mĩgabʌdad̶e poya droad̶ia. 7 Daiba cawa panʌa bãrãba Ãcõrẽra wãrãda bio ĩjã panʌda. Cawa panʌa bãrãra dai quĩrãca bia mĩgabadamĩna Ãcõrẽba bãrãra dai quĩrãca sobiabibarida.\\n8 Djabarã, daiba quĩrĩã panʌa bãrãba cawad̶ida daira Asia druad̶e wãrãda bia mĩga panasid̶ada. Jãcua mĩga panana bẽrã waa poya droad̶aẽ́da crĩchasid̶aa. Ab̶ed̶a poya zocai ẽdrʌd̶aẽ́da crĩchasid̶aa. 9 Wãrãda daira bead̶ida crĩchasid̶aa. Baribʌrʌ jũma mãwãsia ara dadub̶a poya ẽdrʌd̶ida crĩcharãnamãrẽã ãtebʌrʌ beuped̶ad̶a ʌ̃rẽbabibari Ãcõrẽba ẽdrʌ b̶ʌida ĩjãnamãrẽã. 10 Idjia dai bead̶id̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌsia idjab̶a wayacusa bead̶ida crĩchasid̶ara ẽdrʌ b̶ʌya. Daiba wãrãda ĩjã panʌa idjia dai bead̶id̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌ b̶aida. 11 Bãrã bid̶a dai carea Ãcõrẽ iwid̶i panʌneba careba panʌa. Zocãrãba mãwã iwid̶i panʌ bẽrã zocãrãba Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶ia idji biad̶eba dai careba b̶ʌ carea.\\nPaulo Corintod̶aa wãi bad̶a\\n12 Naʌ̃ carea b̶ʌsrid̶a panʌa: daiba cawa panʌa so jipa panʌneba, crĩcha biad̶eba naʌ̃ ẽjũãnebemarã tãẽna, bãrã tãẽna bid̶a bia nĩnada. Maʌ̃ so jipa b̶aira, crĩcha bia sid̶a Ãcõrẽbʌrʌ diabaria. Daira naʌ̃ ẽjũãnebema necawaad̶eba mãwã nĩnaẽ́a, ãtebʌrʌ Ãcõrẽba idji biad̶eba careba b̶ʌ bẽrã mãwã nĩnaa. 13-14 Daiba cartad̶e b̶ʌd̶acaa bãrãba poya cawad̶aẽ́da. Mʌ̃a crĩcha b̶ʌa bãrãba maãrĩ cawaped̶ad̶ara biara cawa wãnida. Mãwã bãrãra dai carea b̶ʌsrid̶ad̶ia idjab̶a dadjirã Boro Jesu zebʌrʌd̶e daira bãrã carea b̶ʌsrid̶ad̶ia.\\n15 Bãrãra mʌ̃ carea wãrãda b̶ʌsrid̶ad̶ida crĩcha b̶ʌ bẽrã, naãrã mʌ̃a crĩcha b̶asia b̶arima umé bãrã acʌd̶e wãida biara carebai carea.† Carebai carea. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “B̸ʌsrid̶abi carea.” 16 Mʌ̃a crĩcha b̶asia Macedonia druad̶aa wãbʌrʌd̶e naãrã bãrãda acʌd̶e wãida. Maʌ̃be Macedonianaa wãped̶a jẽda bãrã acʌd̶e wãida crĩcha b̶asia. Mãwã Judea druad̶aa wãbʌrʌd̶e b��rãba mʌ̃ra poya carebad̶ida crĩcha b̶asia. 17 Baribʌrʌ mʌ̃a crĩcha b̶ad̶a quĩrãca od̶aẽ́ bẽrã ¿bãrãmaarã mʌ̃a wariwaria jarasica? ¿Bãrãmaarã mʌ̃a oyad̶a ad̶ara waya oẽ́ana abarica mʌ̃djia o quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca oi carea? 18 Ãcõrẽra bed̶ea ab̶a b̶ʌa. Idjia cawa b̶ʌa daiba jaraped̶ad̶ara wãrã basida. Daiba bãrãmaa wãniana ad̶aped̶a ara maʌ̃ne wãnaẽ́ana ad̶aẽ́ basía. 19 Silvanoba, Timoteoba, mʌ̃a bid̶a bãrãa Ãcõrẽ Warra Jesucritod̶ebemada jaradia panasid̶aa. Jesucritoba oyad̶a ad̶ara waya oẽ́ana acaa. Idjia oyad̶a ad̶ara jũma obaria. (Ara maʌ̃ quĩrãca daira panʌa.) 20 Wãrãda Ãcõrẽba oi jarad̶ara jũma Critod̶eba obaria. Maʌ̃ carea dadjia Ãcõrẽa iwid̶ibʌdad̶e Critod̶eba wãrãana abadaa.‡ Wãrãana abadaa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.” Amén bed̶eaba ed̶aud̶e jara b̶ʌa “wãrã” idjab̶a ed̶aud̶e jara b̶ʌa “bia b̶ʌa mãwã b̶aida.” Mãwã idjida bia jara panʌa. 21 Ãcõrẽbʌrʌ daira, bãrã sid̶a Crito ume bio waga erob̶ʌa. Idjia dadjirãra edasia. 22 Idji Jaureda dadjirãza diasia sẽyãda b̶amãrẽã. Mãwã cawabi b̶ʌa dadjirãra idjid̶eda. Idjab̶a dadjirã sod̶e b̶ʌsia cawad̶amãrẽã jũma idjia diai jarad̶ara wãrãda edad̶ida.\\n23 Mʌ̃a Ãcõrẽ quĩrãpita jaraya: Corintod̶aa wad̶i wãẽ́ b̶ʌa bãrã quẽã b̶ʌd̶eba sopuabi amaaba. 24 Bãrãba Critora bio ĩjã panʌ bẽrã daiba jara panʌra õgo obid̶aẽ́a. Ab̶abe bãrãra careba quĩrĩã panʌa b̶ʌsrid̶a pananamãrẽã.\\n*1:4 Isaía 40:1.\\n†1:15 Carebai carea. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “B̸ʌsrid̶abi carea.”\\n‡1:20 Wãrãana abadaa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.” Amén bed̶eaba ed̶aud̶e jara b̶ʌa “wãrã” idjab̶a ed̶aud̶e jara b̶ʌa “bia b̶ʌa mãwã b̶aida.”","num_words":762,"character_repetition_ratio":0.054,"word_repetition_ratio":0.032,"special_characters_ratio":0.179,"stopwords_ratio":0.199,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea LUCA 1\\nBED̸EA BIA JESUCRITOD̸EBEMA LUCABA B̸ɅD̸A\\nNaʌ̃ cartara Lucaba b̶ʌsia. Idjira griego basica b̶ʌa. Colosa 4:14d̶e, Pilemoʌ̃ 24d̶e bid̶a jara b̶ʌa Lucara Paulo ume nĩbasida. Mateoba, Marco bid̶a ãdjiza carta Jesucritod̶ebema b̶ʌped̶ad̶acarea Lucaba naʌ̃ cartara b̶ʌsia.\\nLucaba naʌ̃ cartara ẽberã dji droma Teopilo itea b̶ʌsia cawamãrẽã Jesud̶ebema idjía jaradiaped̶ad̶ara wãrãda (1:1-4). Lucaba waabemarã cãyãbara ebud̶aara b̶ʌsia Borocuebari Juaʌ̃ toped̶ad̶ad̶ebemada (1:5-80), Jesu toped̶ad̶ad̶ebema sid̶a (2:1-52). Maʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa Juaʌ̃ba Jesu borocued̶ad̶ebemada (3:1-22), Jesu drõã naẽnabemarã trʌ̃da (3:23-38), idjab̶a diauruba Jesu mĩã sẽ b̶ad̶ad̶ebemada (4:1-13). Maʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa Jesuba Galilea druad̶e jaradia nĩbad̶ad̶ebemada (4:14d̶eba ab̶a 9:50d̶aa) idjab̶a Jerusaleʌ̃naa wãbʌrʌd̶e jaradia b̶ad̶ad̶ebemada (9:51neba ab̶a 19:27d̶aa).\\nJĩrũare b̶ʌ́ b̶ʌa Jesu Jerusaleʌ̃ne mãwãnanebemada: Jerusaleʌ̃ puru carea jĩãnada, crud̶e beaped̶ad̶ada, ʌ̃rẽbad̶ada, idjab̶a idji ĩjã b̶earã quĩrãpita bajãnaa wãnada (19:28d̶eba ab̶a 24:53d̶aa).\\nLucaba ebud̶a b̶ʌsia Ãcõrẽba cawa oid̶ebemada (2:25-35; 19:37-44; 21:20-24) idjab̶a cadjirua obadarã idjimaa jẽda zebʌdarãda ẽdrʌ edaid̶ebemada (1:67-80; 15:1-32; 19:1-10). B̸arima zocãrã b̶ʌsia cadjirua obadarã Jesuba quĩrã djuburiad̶ada: judiorãda, judiorãẽ́da, Samariad̶ebemarãda, ne neẽ́ qued̶eada, Romanebema boro itea parata jʌrʌ pebadarã sid̶a.\\nLuca cartad̶e ebud̶a b̶ʌa wẽrãrã sid̶a Jesuare panasid̶ada. B̸ʌ́ b̶ʌa Elisabed̶ebemada (1:5-66), Mariad̶ebemada (1:26d̶eba ab̶a 2:52d̶aa), Ananebemada (2:36-38), idjab̶a Jesu carebabadarãnebemada (8:1-3). Maʌ̃ awara wẽrãrãba idji ʌ̃rẽbad̶ad̶ebemada naãrã cawasid̶aa (24:1-12).\\nLucaba Teopiloa b̶ʌ́ diabued̶a\\n1 Ãcõrẽba dadjirã tãẽna od̶ad̶ebemada zocãrãba b̶ʌ́ quĩrĩãsid̶aa. 2 Jũma maʌ̃ od̶a unuped̶ad̶aba nẽbʌrʌsid̶aa idjab̶a jaradiasid̶aa. Dji carta b̶ʌped̶ad̶aba maʌ̃da b̶ʌsid̶aa. 3 Bʌ dji droma b̶ʌ Teopilo, mʌ̃a bid̶a jũma maʌ̃ mãwãnada bio quĩrãcuita iwid̶id̶a bẽrã, mʌ̃maarã bia b̶ʌa bʌ itea arid̶e b̶ʌ́ diabueida. 4 Mãwã bʌa cawaya bʌ́a jaradiaped̶ad̶ara wãrãda.\\nBorocuebari Juaʌ̃ tod̶i cawabid̶a\\n5 Herode Judea druad̶ebema boro basid̶e sacerdote Zacariada b̶asia.* Herode. Maʌ̃ Herodera “dji Droma” abadaa. Maʌ̃ Zacariara sacerdoterã idji ume trajabada sid̶a Abíarã abadjid̶aa.† Abía. 1 Cronica 24:10. Dji quima Elisabera Aaroʌ̃ ẽberãrãneba yõna basía. 6 Ãdjira umena Ãcõrẽ quĩrãpita jipa panasid̶aa. Ãcõrẽba obi jarad̶ara jũma ĩjã o panʌ bẽrã biẽ́ jarad̶i ne��́ panasid̶aa. 7 Baribʌrʌ Elisabera warra toca bad̶a bẽrã warra neẽ́ panasid̶aa. Maʌ̃ awara bio drõãda panasid̶aa.\\n8 Mãwã panʌne Zacaria Ãcõrẽ de dromane trajai ewarida jũẽsia. Maʌ̃ bẽrã idjira, waabema sacerdoterã idji ume trajabada sid̶a Ãcõrẽ quĩrãpita traja panasid̶aa. 9 Maʌ̃ne sacerdoterãba obada quĩrãca ne jemenesid̶aa caiba Ãcõrẽ de dromane ed̶a incienso querada bá diaida b̶ʌ cawaya. Maʌ̃ne Zacaria trʌ̃da odjasia.\\n10 Incienso quera bá diai horada jũẽna bẽrã Zacariara ed̶a wãsia.‡ Incienso querada bá diaida b̶ʌ. Exodo 30:34-38. Maʌ̃ne puruba dajadaare Ãcõrẽa iwid̶i panasid̶aa. 11 Mãwã b̶ʌd̶e bajãnebema nezocada quera bá diabada jʌwa araare odjasia. 12 Idji unusid̶e Zacariara bio dauperaped̶a ab̶ed̶a cawa crĩchaẽ́ basía. 13 Baribʌrʌ bajãnebema nezocaba jarasia:\\n–Ne wayarãdua. Bʌa Ãcõrẽa iwid̶i b̶ad̶ara idjia ũrĩsia. Bʌ quima Elisabeba warrada toya. Idji trʌ̃ra b̶ʌdua Juaʌ̃. 14-15 Maʌ̃ warra carea zocãrã b̶ʌsrid̶ad̶ia. Idjira Ãcõrẽ quĩrãpita dji droma bai bẽrã bʌ sid̶a bio b̶ʌsrid̶a b̶aya. Uva b̶a aseada, itua sid̶a doca baya. B̸ited̶a b̶ebʌrʌ ewarid̶eba Ãcõrẽ Jaurera idji ume b̶aya.§ Numero 6:1-5; Juece 13:2-5. 16 Idjia zocãrã israelerãra Ãcõrẽmaa jẽda zebiya. 17 Elíaba erob̶ad̶a jaureda, ʌb̶ʌa sid̶a bʌ warraba erob̶aya. Maʌ̃neba idjira dadjirã Boro na wãya dji zezada ãdji warrarã ume ibiabi carea.* Malaquia 4:5-6. Maʌ̃ awara ĩjãnaẽ́ b̶ea sid̶a carebaya jipa b̶eaba crĩchabada quĩrãca crĩchad̶amãrẽã. Mãwã carebaya puruba dadjirã Borora bia edad̶amãrẽã.–\\n18 Maʌ̃ne Zacariaba bajãnebema nezocaa iwid̶isia:\\n–¿Mʌ̃a sãwã cawai bʌa jara b̶ʌra wãrãda? Mʌ̃ra bio drõãda b̶ʌa. Mʌ̃ quima sid̶a djorada b̶ʌa.–\\n19 Bajãnebema nezocaba Zacaria jarasia:\\n–Mʌ̃ra Gabriel, Ãcõrẽ nezocaa. Idjia mʌ̃ra bʌmaa diabuesia maʌ̃ bed̶ea biada jaramãrẽã. 20 Mʌ̃a jara b̶ʌra Ãcõrẽba b̶ʌd̶a ewarid̶e wãrãda mãwãya. Baribʌrʌ ĩjãnaẽ́ bẽrã bʌra quĩrãme cara b̶eya ab̶a bʌ quima warra tobʌrʌd̶aa.–\\n21 Maʌ̃misa ẽberãrãba dajada jʌ̃ã panasid̶aa. Ãdjia cawad̶aẽ́ panasid̶aa sãwãẽrã Zacariara jãcua ed̶a dãrãbʌrʌda. 22 Mãwã b̶ʌd̶e idjira dajadaa zesia baribʌrʌ poya bed̶eaẽ́ basía. Quĩrãme cara b̶ed̶a bẽrã ab̶abe sẽyãneba bed̶ea b̶asia. Maʌ̃ba ẽberãrãba cawasid̶aa Ãcõrẽba idjía ne unubisida.\\n23 Idji Ãcõrẽ de dromane trajai ewari jõnacarea Zacariara diguid̶aa wãsia. 24 Mãwãnacarea idji quima Elisabera b̶iogoa b̶esia. Maʌ̃ bẽrã Elisabera jed̶eco juesuma diguid̶a b̶esia. Nãwã crĩchasia: 25 “Ãcõrẽba mʌ̃ra carebasia b̶iogoa b̶emãrẽã. Jãwã bia od̶aba mʌ̃ quĩrã perara ãyã b̶ʌsia. Ẽberãrãba mʌ̃ra waa biẽ́ jarad̶aẽ́a.”\\nBajãnebema nezocaba Mariaa jarad̶a\\n26-27 Elisabe sei jed̶eco b̶iogoa b̶ed̶acarea Ãcõrẽba bajãnebema nezoca Gabrielda Galilea druad̶e Nazare purud̶aa diabuesia awẽrã umaquĩrã adua b̶ʌ Mariamaa. Maʌ̃ Mariara Jose ume dji edad̶i carea bed̶ea bia panasid̶aa. Josera David̶eba zed̶a basía. 28 Bajãnebema nezocara Mariama jũẽped̶a nãwã jarasia:\\n–¡Mẽrã! Ãcõrẽba bʌra bia erob̶ʌa.† Ãcõrẽba bʌra bia erob̶ʌa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba bʌda dewara wẽrãrã cãyãbara biara erob̶ʌa.” Idjira bʌ ume b̶ʌa.–\\n29 Maʌ̃ bed̶ea ũrĩsid̶e Mariaba ab̶ed̶a cawa crĩchaẽ́ basía cãrẽ cãrẽã bajãnebema nezocara mãwã bed̶ea b̶ʌda. 30 Maʌ̃ne bajãnebema nezocaba idjía jarasia:\\n–Maria, ne wayarãdua; Ãcõrẽba bʌra careba b̶ʌa. 31 Maʌ̃ bẽrã bʌra b̶iogoa b̶eped̶a warrada toya. Maʌ̃ warra trʌ̃ra b̶ʌdua Jesu.‡ Mateo 1:21. 32 Idjira dji droma baya idjab̶a Ãcõrẽ dji dromaara b̶ʌba idji Warraad̶a aya. Ãcõrẽba idjira israelerã boroda b̶ʌya idji drõãenabema Davi b̶ad̶a quĩrãca. 33 Idjira Jacobod̶eba yõped̶ad̶arã boroda b̶aya. Ewariza ãdjirãra pe erob̶aya.–§ 2 Samuel 7:8,16.\\n34 Maʌ̃ne Mariaba bajãnebema nezocaa iwid̶isia:\\n–Mʌ̃ra umaquĩrã adua b̶ʌda ¿sãwã b̶iogoa b̶ei?–\\n35 Bajãnebema nezocaba panusia:\\n–Ãcõrẽ Jaurera bʌmaa zeped̶a idji ʌb̶ʌara bʌ ume b̶aya. Maʌ̃ bẽrã idjia dia b̶ʌ warra bʌa tobʌrʌda Ãcõrẽba idji Warraad̶a aya. 36 Bʌ apipi Elisabe sid̶a warra toya.* Bʌ apipi. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. Djorada b̶ʌmĩna idjab̶a warra tocaad̶a abadamĩna sei jed̶eco b̶ʌa b̶iogoa b̶ʌda. 37 Ãcõrẽba poya oẽ́ra neẽ́a.–\\n38 Mariaba panusia:\\n–Mʌ̃ra Ãcõrẽ nezocaa. Bia b̶ʌa bʌa jarad̶a quĩrãca idjia oida.–\\nMaʌ̃be bajãnebema nezocara idji quĩrãpitabemada wãsia.\\nMariaba Elisabe acʌd̶e wãna\\n39 Mãwãnacarea Mariara isabe Elisabe purud̶aa wãsia. Maʌ̃ purura Judea drua eyaid̶a b̶ʌd̶e b̶ʌa. 40 Mama Zacaria ded̶e ed̶a wãped̶a Elisabea jarasia:\\n41 Elisabeba Maria bed̶ea ũrĩbʌrʌd̶e idji warra b̶ited̶a quirura domicasia. Ara maʌ̃da Elisabera Ãcõrẽ Jaured̶eba b̶esia. 42 Maʌ̃ne Mariaa nãwã jĩgua jarasia:\\n–Bʌra wãrãda dewara wẽrãrã cãyãbara Ãcõrẽba biara careba b̶ʌa. Bʌ warra sid̶a Ãcõrẽba bio bia b̶ʌya. 43 ¿Mʌ̃ra cai mʌ̃ Boro papaba jãwã acʌd̶e ze b̶ʌra? 44 Ara bʌ bed̶ea ũrĩbʌrʌd̶e warra mʌ̃ b̶ited̶a b̶ʌra b̶ʌsrid̶aba domicasia. 45 Ãcõrẽba jarad̶ara wãrãda mãwãida ĩjãna bẽrã bʌra bio bia b̶ʌa.–\\n46 Maʌ̃ne Mariaba jarasia:\\nSod̶eba mʌ̃a jaraya: Ãcõrẽra dji dromaa.† 1 Samuel 2:1-10; Salmo 113:5-9.\\n47 Ãcõrẽ mʌ̃ ẽdrʌ edabari ume mʌ̃ra bio b̶ʌsrid̶a b̶ʌa.\\n48-49 Idjia za quiru nezocara bia erob̶ʌa.\\nId̶iba ʌ̃taa jũmarãba jarad̶ia Ãcõrẽ jũma poya b̶ʌba mʌ̃ra bio careba b̶ʌda, mʌ̃ itea ne waib̶ʌada o b̶ʌ bẽrã.\\n¡Ab̶a idjidrʌ Ãcõrẽa! 50 Maʌ̃ bẽrã idji waya b̶eara ewariza quĩrã djuburia b̶aya.\\n51 Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba ne waib̶ʌada ocuasia.\\nAra ãdjidub̶a dji dromada crĩcha b̶eara idjia memenebisia.\\n52 Dji droma b̶ead̶ara ãyã b̶ʌcuaped̶a dji ed̶aara qued̶eada dji dromada b̶ʌcuasia.\\n53 Dji ne neẽ́ qued̶eaa ne jũma biada diasia, baribʌrʌ dji ne bara b̶eara jʌwa bari ãyã wãbicuasia.\\n54-55 Idji nezoca Israel purura carebasia. Idjia Abrahaʌ̃ra, idjid̶eba yõbʌdarã sid̶a ewariza quĩrã djuburiaya dadji drõã naẽnabemarãa jarad̶a quĩrãca.\\n56 Mariara Elisabe ded̶e jed̶eco ũbea b̶aped̶a diguid̶aa wãsia.\\nBorocuebari Juaʌ̃ tod̶a\\n57 Idji ewari jũẽsid̶e Elisabera warra tosia. 58 Idji caita panabadaba, idji ẽberãrã bid̶a maʌ̃ ũrĩsid̶ad̶e idji ume b̶ʌsrid̶asid̶aa Ãcõrẽba bio quĩrã djuburiad̶a bẽrã.\\n59 Warra tod̶acarea ocho ewari b̶ʌd̶e ãbaa dji jʌresid̶aa warra cacuara wẽãgod̶i carea.‡ Genesi 17:10-12. Maʌ̃ne ʌ̃cʌrʌba idji zeza trʌ̃ Zacariada b̶ʌ́ quĩrĩã panasid̶aa. 60 Baribʌrʌ dji papaba jarasia:\\n–Mãwã trʌ̃ b̶ʌd̶aẽ́a, ãtebʌrʌ idji trʌ̃ra b̶ʌd̶ia Juaʌ̃.–\\n61 Ãdjirãba jarasid̶aa:\\n–¿Cãrẽã maʌ̃ trʌ̃ra b̶ʌd̶i? Bãrã ẽberãrã tãẽna maʌ̃ trʌ̃ra neẽ́a.–\\n62 Maʌ̃be dji zeza Zacariaa sẽyãneba iwid̶isid̶aa cãrẽ trʌ̃da b̶ʌ́ quĩrĩã b̶ʌ cawaya. 63 Maʌ̃ carea Zacariaba bacuru pewed̶eada enebisia. Maʌ̃gʌd̶e nãwã b̶ʌsia: “Idji trʌ̃ra b̶ʌd̶ia Juaʌ̃.”\\nMaʌ̃ unusid̶ad̶e jũmarãba cawa crĩchad̶aẽ́ basía. 64 Ara maʌ̃ne Zacariara quĩrãme cara b̶ad̶ada waya bed̶easia. Ara maʌ̃da idjia Ãcõrẽa bia bed̶easia.\\n65 Jũma ãdji caita panabadaba maʌ̃nebema ũrĩsid̶ad̶e Ãcõrẽ waya panʌba jũma Judea drua eyaid̶a b̶ʌd̶e nẽbʌrʌbadjid̶aa. 66 Jũma maʌ̃ ũrĩped̶ad̶aba jarabadjid̶aa: “Mãwã baibʌrʌ, maʌ̃gʌ warrara dji droma baya.” Mãwã jarasid̶aa Ãcõrẽ ʌb̶ʌara dji warra ume b̶ʌ bẽrã.\\n67 Zacariara Ãcõrẽ Jaured̶eba b̶eped̶a nãwã bed̶easia:\\n68 ¡Israelerã Ãcõrẽra bio bia b̶ʌa, idji ẽberãrãra ẽdrʌ edai carea ze b̶ʌ bẽrã!\\n69 Idji nezoca David̶eba zed̶ada diabuebʌrʌa dadji Ẽdrʌ Edabarida b̶amãrẽã.§ 2 Samuel 7:12-13; Salmo 132:17.\\n70 Naẽna Ãcõrẽba idjid̶eba bed̶eabadarãa maʌ̃nebemada jarabisia.\\n71 Idjia jarabisia jũma dadjirã dji quĩrũnebemada, dadjirã quĩrãma panʌnebema sid̶a ẽdrʌ edaida.\\n72 Mãwã oya dadji drõã naẽnabemarãa quĩrã djuburiayad̶a ad̶a bẽrã\\nidjab̶a ãdjirã ume bed̶ea b̶ʌd̶ada jũma oyad̶a ad̶a bẽrã.\\n73-74 Idjia dadji drõãenabema Abrahaʌ̃a jarasia dadjirã dji quĩrũ jʌwaed̶abemada ẽdrʌ b̶ʌida.\\nMãwã ne wayaa neẽ́ dadjirãba idjira poya ẽpẽ panania.\\n75 Dadjirã zocai panʌmisa idji quĩrãpita biya, jipa nĩbad̶ia.\\n76 Maʌ̃be Zacariaba idji warrad̶ebemada nãwã jarasia:\\nWarra, bʌra Ãcõrẽ dji dromaara b̶ʌd̶eba bed̶eabariad̶a ad̶ia. Bʌra dadjirã Boro na wãya idji o jari carea.* Malaquia 3:1.\\n77 Bʌa israelerãa cawabiya sãwã Ãcõrẽba ãdji cadjiruara quĩrãdoaped̶a ẽdrʌ edaida.\\n78 Ãcõrẽ quĩrĩãra bio waib̶ʌa b̶ʌa. Dadji Ẽdrʌ Edabarira bajãneba zeya ʌ̃mãdau odjabari quĩrãca.\\n79 Maʌ̃ba dji pãĩmane b̶eaa, dji beud̶i waya b̶eaa bid̶a Ãcõrẽra cawabiya.\\nIdjab̶a dadjirãa cawabiya sãwã idji ume necai pananida.\\n80 Dji warrara warisia idjab̶a Ãcõrẽ Jaured̶eba zarea b̶esia. Drõã b̶ad̶acarea ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e b̶ad̶e wãsia. Mama b̶abadjia ab̶a jũmarã quĩrãpita bed̶eabʌrʌ ewarid̶aa.\\n*1:5 Herode. Maʌ̃ Herodera “dji Droma” abadaa.\\n†1:5 Abía. 1 Cronica 24:10.\\n‡1:10 Incienso querada bá diaida b̶ʌ. Exodo 30:34-38.\\n§1:14-15 Numero 6:1-5; Juece 13:2-5.\\n*1:17 Malaquia 4:5-6.\\n†1:28 Ãcõrẽba bʌra bia erob̶ʌa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba bʌda dewara wẽrãrã cãyãbara biara erob̶ʌa.”\\n‡1:31 Mateo 1:21.\\n§1:33 2 Samuel 7:8,16.\\n*1:36 Bʌ apipi. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a.\\n†1:46 1 Samuel 2:1-10; Salmo 113:5-9.\\n‡1:59 Genesi 17:10-12.\\n§1:69 2 Samuel 7:12-13; Salmo 132:17.\\n*1:76 Malaquia 3:1.","num_words":1428,"character_repetition_ratio":0.051,"word_repetition_ratio":0.011,"special_characters_ratio":0.215,"stopwords_ratio":0.17,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea HEBREO 1\\nCARTA HEBREORà ITEA\\nNaʌ̃ cartada hebreorã itea b̶ʌd̶a basía. Cawad̶aẽ́ panʌa caiba b̶ʌsida. Ʌ̃cʌrʌmaarã Bernabeba, Apoloba, Silaba, Lucaba, Clemente Romanebemaba wa dewaraba b̶ʌsida. Naẽna zocãrãba crĩcha panasid̶aa Pauloba b̶ʌd̶ada. Ab̶abe cawa panʌa Hebreo carta b̶ʌd̶ara judio basida. (Judiorãra hebreo bed̶ead̶e bed̶eabada bẽrã hebreorã abadaa.) Naʌ̃ carta b̶ʌd̶aba, dji carta edad̶arã bid̶a Timoteora unubadjid̶aa (13:23). Maʌ̃ awara djabarã Italia druad̶ebemarã ume dji bia basía (13:24-25). Poa 70 bai naẽna b̶ʌsia.\\nNaʌ̃ cartara djabarã judiorã bia mĩga b̶ea itea b̶ʌsia Jesucrito igararãnamãrẽã. Jesucrito ĩjã panʌ carea ãdjia erob̶eara ʌ̃cʌrʌba jãrĩsid̶aa (10:32-34). Jũma naʌ̃ cartad̶e dji b̶ʌd̶aba jara b̶ʌa Critora dji dromaara b̶ʌda.\\nCritora bajãnebema nezocarã cãyãbara biara b̶ʌa (1:1neba ab̶a 2:18d̶aa). Critora Moise cãyãbara biara b̶ʌa (3:1neba ab̶a 4:13d̶aa). Critora dadjirã Sacerdote dji Dromaara b̶ʌa (4:14d̶eba ab̶a 7:28d̶aa). Critoba cadjirua carea od̶ara sacerdoterãba obada cãyãbara biara b̶ʌa (8:1neba ab̶a 10:39d̶aa).\\nJĩrũare dji carta b̶ʌd̶aba jara b̶ʌa Ãcõrẽba dadjirã bia unumãrẽã idjida ĩjãnida panʌda (11:1neba ab̶a 13:25d̶aa). Dji crĩcha dromara 12:1ne b̶ʌa: “Maʌ̃ ẽberãrã zocãrãba unubisid̶aa Ãcõrẽra wãrãda ĩjãsid̶ada. Maʌ̃da cawa panʌ bẽrã dadjirã bid̶a ara maʌ̃ quĩrãca ĩjã pananida panʌa. Dadjirãa idu ĩjãbicara, cadjiruaba dadjirã bʌrá edabari sid̶a ãyã b̶ʌd̶aped̶a jũma droa panʌneba nocod̶aa wãnadrʌ dadjirã jũẽnida panʌmaa.”\\nÃcõrẽ Warrara dji dromaara b̶ʌa\\n1 Naẽnaed̶a Ãcõrẽba dadji drõã naẽnabemarãa b̶arima zocãrã quĩrãtanoaneba bed̶eabadjia. Idjid̶eba bed̶eabadarãneba mãwã osia. 2 Baribʌrʌ naʌ̃ jĩrũarebema ewarid̶e idji Warrad̶eba dadjirãa bed̶easia. Idji Warrad̶eba Ãcõrẽba ne jũmada osia idjab̶a idjida b̶ʌsia ne jũma erob̶amãrẽã. 3 Idji Warraba Ãcõrẽ quĩrãwãrẽã dorrodorroada unubibaria. Idjiabʌrʌ Ãcõrẽra sãwã b̶ʌda cawabibaria. Idji bed̶ea ʌb̶ʌa b̶ʌd̶eba ne jũma od̶ara ara mãwã b̶ʌa. Idjia dadjirã cadjiruara sʌgʌped̶a Ãcõrẽ dji droma b̶ʌ jʌwa araare bajãne chũmesia.\\n4 Ãcõrẽba idjira bajãnebema nezocarã cãyãbara dji dromaara b̶ʌsia. Ãcõrẽba idjira trʌ̃ b̶ʌsia “mʌ̃ Warra,” maʌ̃ne ãdjirãra trʌ̃ b̶ʌsia “mʌ̃ nezocarã.” Mãwã Ãcõrẽba idji trʌ̃ b̶ʌd̶ara ãdjirã trʌ̃ b̶ʌd̶a cãyãbara biara b̶ʌa. 5 Ãcõrẽba ni ab̶aʌ bajãnebema nezocaa nãwã jaraẽ́ basía:\\nBʌra mʌ̃ Warraa. Id̶i bʌra mʌ̃ Warraad̶a abʌrʌa.* Salmo 2:7. Id̶i bʌra mʌ̃ Warraad̶a abʌrʌa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Id̶i mʌ̃a bʌda unusia” wa “id̶i mʌ̃ra bʌ zeza basía.”\\nIdjab̶a ãdjid̶ebemada nãwã jaraẽ́ basía:\\nMʌ̃ra idji zeza baya, idjab̶a idjira mʌ̃ warra baya.† 2 Samuel 7:14.\\n6 Ãcõrẽba idji Warra iwina naʌ̃ ẽjũãnaa diabuebʌrʌd̶e nãwã jarasia:\\nJũma Ãcõrẽ bajãnebema nezocarãba idjía bia bed̶ead̶ida panʌa.\\n7 Bajãnebema nezocarãnebemada Ãcõrẽba nãwã jarasia:\\nBajãnebema nezocarãda osia nãũrã quĩrãca b̶ead̶amãrẽã.‡ Griego bed̶ead̶e “nãũrã” idjab̶a “jaure” ab̶ari bed̶eaa. Maʌ̃ carea ʌ̃cʌrʌ traduccioʌ̃ne maʌ̃ versículod̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idji bajãnebema nezocarãda osia jaureda b̶ead̶amãrẽã.”\\nÃdjirãra osia tʌbʌ urua quĩrãca b̶ead̶amãrẽã.§ Salmo 104:4.\\n8 Baribʌrʌ idji Warrad̶ebemada Ãcõrẽba nãwã jarasia:\\nÃcõrẽ, bʌra ewariza jũmarã boroda b̶aya. Bʌ purura jipa pe erob̶aya. 9 Bʌa biadrʌ quĩrĩãsia. Cadjiruara quĩrãmasia.\\nMaʌ̃ carea Ãcõrẽ, bʌ Ãcõrẽba jũma bʌ ume panʌ cãyãbara bʌdrʌ dji dromaara b̶ʌsia. Mãwã bʌra bio b̶ʌsrid̶abisia.* Salmo 45:6-7.\\n10 Idjab̶a nãwã jarasia:\\nJũmarã Boro, naãrãed̶a bʌa naʌ̃ ẽjũãda, bajã sid̶a osia.\\n11 Jũma maʌ̃gʌra jõya baribʌrʌ bʌra ara mãwã b̶aya. Jũma maʌ̃gʌra dji sore baya wua dji sore babari quĩrãca.\\n12 Wua sore ẽrãped̶a djiwid̶i jʌ̃bʌrʌ quĩrãca bʌa jũma maʌ̃gʌra ãyã b̶ʌped̶a djiwid̶ida oya.\\nBaribʌrʌ bʌra ara bʌdji b̶ʌda b̶aya. Bʌra beucaa.† Salmo 102:25-27.\\n13 Ãcõrẽba ni ab̶aʌ bajãnebema nezocaa jaraẽ́ basía:\\nMʌ̃ jʌwa araare chũmedua ab̶a bʌ dji quĩrũra mʌ̃a j��ma bʌ jʌwaed̶a b̶ʌbʌrʌd̶aa.‡ Salmo 110:1. Bʌ jʌwaed̶a b̶ʌbʌrʌd̶aa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌ jĩrũ edre b̶ʌbʌrʌd̶aa.”\\n14 Jũma bajãnebema nezocarãda Ãcõrẽba zocabaria. Ãcõrẽba ãdjirãra diabuebaria dji ẽdrʌd̶irã carebad̶amãrẽã.\\n*1:5 Salmo 2:7. Id̶i bʌra mʌ̃ Warraad̶a abʌrʌa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Id̶i mʌ̃a bʌda unusia” wa “id̶i mʌ̃ra bʌ zeza basía.”\\n†1:5 2 Samuel 7:14.\\n‡1:7 Griego bed̶ead̶e “nãũrã” idjab̶a “jaure” ab̶ari bed̶eaa. Maʌ̃ carea ʌ̃cʌrʌ traduccioʌ̃ne maʌ̃ versículod̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Idji bajãnebema nezocarãda osia jaureda b̶ead̶amãrẽã.”\\n§1:7 Salmo 104:4.\\n*1:9 Salmo 45:6-7.\\n†1:12 Salmo 102:25-27.\\n‡1:13 Salmo 110:1. Bʌ jʌwaed̶a b̶ʌbʌrʌd̶aa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌ jĩrũ edre b̶ʌbʌrʌd̶aa.”","num_words":591,"character_repetition_ratio":0.075,"word_repetition_ratio":0.082,"special_characters_ratio":0.212,"stopwords_ratio":0.196,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Gela Liwai Lotaɡ̶anaɡ̶axi Aneotedoɡ̶oji 2 CORÍNTIOS 3\\n☰ 2 CORÍNTIOS 3 ◀ ▶\\nPaulo yalaɡ̶ata ica gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji\\n1 Niɡ̶ida moko aɡ̶okomaɡ̶a idiniweniɡ̶idenaɡ̶atibece oditaɡ̶a idinikeenaɡ̶atacetiwaji ɡ̶adodoe. Codaa ajopooɡ̶atibige ɡ̶ododoeje miniɡ̶a idinikeenaɡ̶ataɡ̶awatiwaji ane ɡ̶odeloɡ̶odi moko oko anele codaa mida ɡ̶odixakedi, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a jopooɡ̶atibige ɡ̶adidietiwaji me ɡ̶ododoeje miniɡ̶a idinikeenaɡ̶atiogi eledi oko, aɡ̶odiciagi niɡ̶ina eledi oko anepoɡ̶oyopotibige lodoeje. 2 Igaataɡ̶a niɡ̶ida makaami jaɡ̶akamaɡ̶akaamitiwaji macataɡ̶a naɡ̶ana ɡ̶ododoeje me ɡ̶odikeeneɡ̶egi lodoe eledi oko, macataɡ̶a naɡ̶adi ɡ̶ododoeje daɡ̶a dinidi catiwedi ɡ̶odaaleɡ̶ena, odaa inatawece oko oyakadi moyowooɡ̶odi codaa moyalomeɡ̶eteloco. 3 Ane enitiwaji me ɡ̶adewiki ikee makaami macataɡ̶a naɡ̶ana liwakate Cristo ane idí, odaa ja najigotedoɡ̶owa leeɡ̶odi ɡ̶obakeditema. Niɡ̶ida makaamitiwaji aɡ̶adiciagi niɡ̶ica anodaaɡ̶ee notaɡ̶anaɡ̶axi niwakate niɡ̶ica jotigide anoidi, niɡ̶ijo maleeɡ̶oibake nitiiɡ̶anaɡ̶anaɡ̶adi, odaa joɡ̶oiditeloco wetiɡ̶a liwai. Pida akaamitiwaji baɡ̶a ɡ̶adiciagi naɡ̶ana niwakate ane idi Liwigo Aneotedoɡ̶oji catiwedi laaleɡ̶enali niɡ̶ina oko.\\n4 Leeɡ̶odi Cristo, odaa jinakatonaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji meote niɡ̶ida ɡ̶obakedi me diniwaloe. 5 Niɡ̶ida moko ajakataɡ̶a deɡ̶ejinaɡ̶a me jakataɡ̶a me jaoɡ̶a codaa me jicinaɡ̶a ɡ̶obakedi daɡ̶a jatikanaɡ̶a okomaɡ̶a ɡ̶odoniciwaɡ̶a, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a okomaɡ̶a ɡ̶odixakedi. Pida Aneotedoɡ̶oji najigotedoɡ̶owa ɡ̶odixakedi me jaoɡ̶a ane ɡ̶obakedi. 6 Igaataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji najigotedoɡ̶owa ɡ̶odixakedi me jaoɡ̶a ɡ̶obakedi me jikeenaɡ̶atiogi oko gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji. Aneotedoɡ̶oji aibake niɡ̶ijoa liiɡ̶enatakaneɡ̶eco ane diiɡ̶enatakate niɡ̶ijo jotigide, pida ida gela nimaweneɡ̶egi me dinilakidetedoɡ̶ogi. Ibake epaa Liwigo meote niɡ̶ida gela anejinaɡ̶a. Niɡ̶ijoa liiɡ̶enatakaneɡ̶eco ane diiɡ̶enatakate me diniditedini idokeo oko midioka limedi me nigo. Pida Liwigo Aneotedoɡ̶oji beɡ̶eo oko midioka limedi me newiɡ̶atace.\\n7-8 Niɡ̶ijo Aneotedoɡ̶oji naɡ̶a iiɡ̶e Moisés me idí liiɡ̶enatakaneɡ̶eco, iditeloco wetiɡ̶a liwailidi, codaa niɡ̶ica latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji ja dinikee. Niɡ̶ijo natalaɡ̶a eo latobi Moisés maɡ̶aɡ̶a datale. Niɡ̶ijo natalaɡ̶a naɡ̶a dineliotini, pida eɡ̶idokee me yoniciwadi. Joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi loiigi Israel aɡ̶oyakadi oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a moiwita Moisés. Niɡ̶ijoa liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji owo oko midioka limedi me nigo. Niɡ̶idiwa niiɡ̶enatakaneɡ̶eco inoka nadeegi némaɡ̶a. Niɡ̶ijo Moisés naɡ̶a iditedini liiɡ̶enatakaneɡ̶eco, odaa jaɡ̶aɡ̶a datale Aneotedoɡ̶oji latalaɡ̶a. Odaa niɡ̶ida gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji aneotoɡ̶odomi Liwigo, niɡ̶ida gela anejinaɡ̶a daɡ̶axa me ikee anodaaɡ̶eeteda Aneotedoɡ̶oji me datale. 9 Igaataɡ̶a niɡ̶ijo oxiiɡ̶odi ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji, niɡ̶ijoa lajoinaɡ̶aneɡ̶eco Moisés, idoka eotibige Aneotedoɡ̶oji me laagetedipi oko, odaa ja diiɡ̶enatakatediogi moiloikatidi. Niɡ̶ida oxiiɡ̶odi anejinaɡ̶a ikee Aneotedoɡ̶oji me datale, odaa niɡ̶ida gela anejinaɡ̶a eneɡ̶egitace ikee Aneotedoɡ̶oji me datale, leeɡ̶odi meo me iɡ̶enaɡ̶a niɡ̶ina oko lodoe Aneotedoɡ̶oji. 10 Igaataɡ̶a latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji ane dinikee niɡ̶ijo neɡ̶eote gela anejinaɡ̶a caticedi niɡ̶ijo latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji ane dinikee neɡ̶eote oxiiɡ̶odi anejinaɡ̶a. 11 Niɡ̶ijo latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji ane dinikee, niɡ̶ijo Aneotedoɡ̶oji neɡ̶eote niɡ̶ijo oxiiɡ̶odi ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege analee ixomaɡ̶atijo. Pida niɡ̶ijo Aneotedoɡ̶oji neɡ̶eote niɡ̶ijo gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege ane daɡ̶adiaa ixomaɡ̶atice, odaa niɡ̶ijo latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji ja daɡ̶axatace me yoniciwadi.\\n12 Jowooɡ̶otaɡ̶a niɡ̶ida gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji me daɡ̶axa mele. Joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi mabo ɡ̶odaaleɡ̶ena mejinaɡ̶atece nibodicetedi anele anoditece Cristo. 13 Baadaɡ̶a ɡ̶odiciagi Moisés. Moisés beɡ̶eo lipegeteɡ̶e ane yapoɡ̶oditini latobi eotibige loiigi Israel me doɡ̶onadi naɡ̶a dineliotini latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji aneiteloco latobi. 14 Pida loiigi Israel micataɡ̶a daɡ̶a dinapoɡ̶oditeloco lipegeteɡ̶e lowooko, odaa jiɡ̶idaa me diɡ̶ica lowooɡ̶otakaneɡ̶egi. Codaa me niɡ̶ina noko, niɡ̶ina moyalomeɡ̶eteloco lotaɡ̶anaɡ̶axi Aneotedoɡ̶oji aneetece niɡ̶ijo oxiiɡ̶odi ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji, niɡ̶idi noiigi aɡ̶oyakadi moyowooɡ̶odi. Codaa aɡ̶ica lowooɡ̶otakaneɡ̶egi leeɡ̶odi aɡ̶onakato Cristo. Leeɡ̶odi niɡ̶idi oko idoka yakadi lowooɡ̶otakaneɡ̶egi niɡ̶ina nige nakato Cristo. Odaa micataɡ̶a Cristo daɡ̶a noɡ̶a naɡ̶ajo lipegeteɡ̶e anodinapoɡ̶oditinigi. 15 Odaa niɡ̶inoa nokododi niɡ̶ina moyalomeɡ̶eteloco lajoinaɡ̶aneɡ̶eco Moisés, baɡ̶a micataɡ̶a daɡ̶aleeɡ̶adi naɡ̶ajo lipegeteɡ̶e ane yapoɡ̶oditedini lacilodi. Odaa aɡ̶oyowooɡ̶odi anodaaɡ̶eeteda Aneotedoɡ̶oji. 16 Pida niɡ̶ina nigica anopitalo Ǥoniotagodi Aneotedoɡ̶oji meyiwaɡ̶adi, odaa micataɡ̶a daɡ̶a noɡ̶a naɡ̶ajo lipegeteɡ̶e, odaa jaɡ̶aɡ̶a oyakadi moyowooɡ̶odi niɡ̶ida gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji. 17 Ǥoniotagodi jiɡ̶iniaa Liwigo Aneotedoɡ̶oji aneote niɡ̶ida gela ɡ̶onimaweneɡ̶egi me idinilakidenaɡ̶atege Aneotedoɡ̶oji. Odaa Liwigo Aneotedoɡ̶oji nige diɡ̶eladetigi ɡ̶odaaleɡ̶ena, odaa ja jakataɡ̶a me idejonaɡ̶a lodoe Aneotedoɡ̶oji me diɡ̶icata ane yolitoɡ̶ogi. 18 Odaa okotawece aɡ̶ica ane yapoɡ̶oditini ɡ̶odatobi macataɡ̶a naɡ̶ajo lipegeteɡ̶e Moisés aneo latopije. Odaa jiɡ̶idaaɡ̶ee ɡ̶odatobi yakadi me ikee anodaaɡ̶eeteda Aneotedoɡ̶oji me datale, macataɡ̶a noleeɡ̶axi. Odaa Liwigo Aneotedoɡ̶oji idokee me iigi anejinaɡ̶a me ɡ̶odewiɡ̶a, codaa eo me ɡ̶odiciagi Ǥoniotagodi, odaa jiɡ̶idaaɡ̶ee latalaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji me dinikee catiwedi ɡ̶odewiɡ̶a, codaa idapaɡ̶a diiticogi me dinikee.","num_words":614,"character_repetition_ratio":0.133,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.13,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea PILIPO 1\\nCARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà PILIPO PURUD̸EBEMA ITEA\\nPoa 61are Pauloba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Romane preso b̶asid̶e b̶ʌsica b̶ʌa (Hecho 28:16-31). Pilipo 1:13d̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌa.\\nHecho 16:6-40d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Paulo naãrã Pilipo purud̶aa wãnanebemada. Maʌ̃ puru dajada Pauloba ʌ̃cʌrʌ wẽrãrãda unuped̶a Jesucritod̶ebemada jaradiasia. Wẽrã Lidia abadaba naãrã ĩjãsia. Idji ded̶e Paulora, idji ume nĩna sid̶a panasid̶aa. Djabarãda ara maʌ̃ ded̶e dji jʌre panasid̶aca b̶ʌa.\\nPaulo preso b̶asid̶e djabarã Pilipo purud̶ebemaba idjía paratada diabuesid̶aa. Ãdjia diaped̶ad̶ara djaba Epaproditoba edesia. Pauloba naʌ̃ cartara b̶ʌsia ãdjirãa bia b̶ʌad̶a ai carea. Naãrã Ãcõrẽa bia bed̶easia (1:1-11). Maʌ̃are ãdjirãa nẽbʌrʌsia idji sãwã b̶ʌd̶ebemada. Pauloba crĩcha b̶asia dãrãẽ́ne preso b̶ʌd̶ebemada bia ẽdrʌida (1:12-26). Maʌ̃are b̶ʌsia Crito quĩrãca nĩbad̶amãrẽã (1:27d̶eba ab̶a 2:18d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia Epaproditoda isabe jẽda diabueida idjab̶a Timoteoba jaradia b̶amãrẽã diabueida (2:19-30). Maʌ̃are b̶ʌsia ãĩ jaradia b̶ea carea quĩrãcuitad̶amãrẽã (3:1neba ab̶a 4:1naa). Pauloba jĩrũare b̶ʌd̶ara 4:2-23d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Timoteora mʌ̃ ume b̶ʌa. Daira Jesucrito nezocaa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara djabarã Pilipo purud̶ebemarã itea b̶ʌbʌrʌa: djabarã wagabadarã, djabarã carebabadarã, jũma Ãcõrẽ ẽberãrã Jesucrito ume b̶earã itea.* Djabarã wagabadarã. Cãpũrĩã bed̶ead̶e “pastores” o “ancianos” abadaa. Djabarã carebabadarã. Cãpũrĩã bed̶ead̶e “diaconos” abadaa. 2 Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a ãdji necai b̶ai sid̶a dia pananida.\\nPauloba djabarã carea Ãcõrẽa iwid̶id̶a\\n3 Mʌ̃a bãrã quĩrãnebabʌrʌza Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria. 4-5 Ãcõrẽa iwid̶ibʌrʌza mʌ̃a bãrã carea b̶ʌsrid̶a iwid̶ibaria, bãrãba idji bed̶ea ĩjãsid̶a ewarid̶eba ʌ̃taa bed̶ea bia Critod̶ebemada mʌ̃ careba jaradia panʌ bẽrã. 6 Mʌ̃a naʌ̃gʌda wãrãda cawa b̶ʌa: Ãcõrẽba bãrã sod̶e traju bia jʌwa od̶ara biara o wãya ab̶a Jesucrito zebʌrʌd̶aa. Maʌ̃ne idjia bãrãra jũma biya o erob̶aya. 7 Bia b̶ʌa mʌ̃a jũma bãrãnebemada mãwã crĩcha b̶aida, bãrãra bio quĩrĩã b̶ʌ bẽrã. Mʌ̃ preso b̶ʌd̶e wa bed̶ea bia Critod̶ebemada wãrã arada cawabi b̶ʌd̶e Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra mʌ̃ sid̶a careba b̶ʌa idji bed̶ea jaradia pananamãrẽã. 8 Ãcõrẽba cawa b̶ʌa mʌ̃a Jesucrito quĩrĩã waib̶ʌad̶eba jũma bãrãra bio quĩrĩã b̶ʌda.\\n9 Mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶i b̶ʌa bãrãra biara dji quĩrĩã b̶ead̶amãrẽã, idjida biara cawad̶amãrẽã idjab̶a sãwã nĩbad̶ida panʌda cawad̶amãrẽã. 10 Mãwã bãrãba bio cawad̶ia cãrẽda biara b̶ʌda idjab̶a Crito zebʌrʌd̶e idji quĩrãpita cadjirua neẽ́ b̶ead̶ia, biẽ́ jarai sid̶a neẽ́ b̶ead̶ia. 11 Mʌ̃a iwid̶i b̶ʌa bãrãra Jesucritod̶eba ne jũmane jipa b̶ead̶amãrẽã, ẽberãrãba Ãcõrẽra dji dromaara b̶ʌad̶a ad̶amãrẽã idjab̶a idjía bia bed̶ead̶amãrẽã.\\nNe jũmane Paulora Crito carea b̶ʌa\\n12 Djabarã, mʌ̃a bãrãa cawabi quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃ preso b̶ʌra cadjiruaẽ́da, ãtebʌrʌ careba b̶ʌa ẽberãrãba bed̶ea bia Critod̶ebemada ĩjãnamãrẽã. 13 Romanebema boro de wagabada sordaorãba, dewararã bid̶a cawa panʌa mʌ̃ra Crito carea preso b̶ʌda. 14 Maʌ̃ carea zocãrã djabarãba dadjirã Boro Jesud̶eba biara Ãcõrẽ bed̶eara ne wayaa neẽ́ jara nĩnaa.\\n15 Wãrãda ʌ̃cʌrʌ mʌ̃ ume biẽ́ panʌ bẽrã Critod̶ebemada jara nĩnaa mʌ̃ cãyãbara cawaara panʌana ad̶i carea. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba crĩcha biad̶eba jara nĩnaa. 16-17 Maʌ̃gʌrãba quĩrĩãneba mãwã obadaa. Cawa panʌa Ãcõrẽba mʌ̃ra nama b̶ʌsida bed̶ea bia Critod̶ebemada wãrã arada cawabimãrẽã. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba idjid̶ebemada jara nĩnaa cawaara b̶eada crĩcha panʌ bẽrã. Crĩcha biad̶eba mãwã od̶acaa. Ãdjirãba crĩcha panʌa maʌ̃gʌd̶eba mʌ̃ nama preso b̶ʌra wetara sopuabid̶ida. 18 Baribʌrʌ ¿maʌ̃da sãwãi? Crĩcha biad̶eba wa crĩcha biẽ́ panʌneba jara nĩnabʌrʌ, Critod̶ebemada jara panʌa. Maʌ̃ carea mʌ̃ra b̶ʌsrid̶a b̶ʌa.\\nIdjab̶a b̶ʌsrid̶a b̶aya. 19 Bãrãba Ãcõrẽa iwid̶i panʌ bẽrã idjab̶a Jesucritoba diad̶a Jaureba careba b̶ʌ bẽrã mʌ̃a cawa b̶ʌa mʌ̃ra namaʌba bia ẽdrʌida. 20 Crito carea mʌ̃ra ni maãrĩ bid̶a pera quĩrĩãẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ idjid̶ebemada bed̶eai carea sozarra b̶a quĩrĩã b̶ʌa. Mãwã mʌ̃a jũmarãa Critora dji dromaara b̶ʌda cawabiya ewariza o b̶abari quĩrãca. Zocai b̶eibʌrʌ wa bead̶ibʌrʌ, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa jũmarãba mʌ̃neba cawad̶ida Critora dji dromaara b̶ʌda. 21 Mʌ̃maarã zocai b̶ʌd̶e ab̶abe Crito carea b̶aida b̶ʌa, baribʌrʌ beuibʌrʌ biara b̶aya. 22 Mʌ̃ zocai b̶ʌd̶e Critod̶ebemada poya jaradia b̶aya. Maʌ̃ carea mʌ̃a adua b̶ʌa sãwã quĩrĩã b̶ʌda, zocai b̶aida wa beuida. 23 Zarea b̶ʌa jaraida maʌ̃ umébemarã sãʌ̃gʌda biara b̶ʌda. Mʌ̃maarã biara b̶ʌa beuida Crito ume b̶ai carea. 24 Baribʌrʌ bãrã carea biara b̶ʌa mʌ̃ra zocai b̶aida. 25 Maʌ̃ bẽrã cawa b̶ʌa bãrã carebai carea mʌ̃ra wad̶ibid̶a zocai b̶aida idjab̶a waya bãrã ume ãbaa b̶aida. Mãwã bãrãba Critora biara ĩjã panʌneba b̶ʌsrid̶a panania. 26 Jesucritoba mʌ̃ra wayacusa bãrãmaa edebʌrʌd̶e bãrãra idji carea biara b̶ʌsrid̶ad̶aped̶a bia jarad̶ia.\\n27 Jipa nĩbad̶adua bed̶ea bia Critod̶ebemaba jara b̶ʌ quĩrãca. Mãwãra mʌ̃a bãrãda acʌd̶e wãibʌrʌ, wa bãrã ume b̶ʌẽ́ne bãrãnebemada ũrĩbʌrʌ, cawaya bãrãba ab̶ari crĩchad̶eba ãbaa bio ĩjã panʌda idjab̶a ãbaa bio traja panʌda maʌ̃ bed̶ea biada cawabid̶i carea. 28 Bãrã ume dji quĩrũra ni maãrĩ bid̶a wayarãnadua. Maʌ̃ba cawabiya Ãcõrẽba ãdjirãra biẽ́ b̶ʌida, baribʌrʌ bãrãra ẽdrʌ b̶ʌida. Maʌ̃gʌra Ãcõrẽba jũma o b̶ʌa. 29 Ãcõrẽba bãrãra edaẽ́ basía ab̶abe Crito ĩjã pananamãrẽã, ãtebʌrʌ edasia Crito carea bia mĩgad̶amãrẽã. 30 Bãrãba unusid̶aa mʌ̃ra bia mĩga b̶ʌda idjab̶a id̶i ũrĩ panʌa wad̶ibid̶a mĩga b̶ʌda.† Hecho 16:11-40. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã sid̶a bia mĩga panʌa.\\n*1:1 Djabarã wagabadarã. Cãpũrĩã bed̶ead̶e “pastores” o “ancianos” abadaa. Djabarã carebabadarã. Cãpũrĩã bed̶ead̶e “diaconos” abadaa.\\n†1:30 Hecho 16:11-40.","num_words":764,"character_repetition_ratio":0.061,"word_repetition_ratio":0.011,"special_characters_ratio":0.188,"stopwords_ratio":0.208,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea GENESI 2\\n1 Mãwã Ãcõrẽba bajãra, naʌ̃ ẽjũã sid̶a jũma pãrãsia. Jũma bajãne b̶eara, naʌ̃ ẽjũãne b̶ea sid̶a pãrãsia. 2 Sietebema ewarid̶e jũma pãrã erob̶asia. Maʌ̃ bẽrã sietebema ewarid̶e ʌ̃nãũsia. 3 Jũma pãrãped̶a ʌ̃nãũna bẽrã, sietebema ewarira dji biara b̶ʌda b̶ʌsia jũmarãba idjía bia bed̶ea pananamãrẽã idjab̶a ʌ̃nãũ pananamãrẽã. 4 Mãwã Ãcõrẽba bajãra, naʌ̃ ẽjũã sid̶a jũma osia.\\nÃcõrẽba naãrãbema ẽberã od̶a\\nÃcõrẽba naʌ̃ ẽjũã, bajã sid̶a osi ewarid̶e, 5-6 chiruada põãjãrã sid̶a neẽ́ basía Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãne wad̶ibid̶a cueda zebica bad̶a bẽrã. Baribʌrʌ egorod̶eba ʌ̃taa towaada odjabadjia naʌ̃ ẽjũã jũma b̶eguea oi carea.* Egorod̶eba ʌ̃taa towaada odjabadjia. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa: “Baidoda egorod̶eba ʌ̃ta zebadjia.” Idjab̶a ẽberãda neẽ́ basía ẽjũã oi carea. 7 Maʌ̃ne Ãcõrẽba egoro porad̶eba ẽberãda osia. Maʌ̃ ẽberã quẽbʌd̶e Ãcõrẽba jãrãpuasia ʌ̃yãba edamãrẽã. Mãwã ẽberãra zocai b̶esia.\\n8 Mãwãnacarea Ãcõrẽba néu ẽjũãda ʌ̃mãdau odjabariare osia.† Ʌ̃mãdau odjabariare. Maʌ̃ba jara b̶ʌa maʌ̃ ẽjũãra Israel druad̶eba ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌda wa Jordaʌ̃ dod̶eba ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌda. Maʌ̃ néu ẽjũãra Edeʌ̃ abadaa. Ãcõrẽba ẽberã od̶ara néu ẽjũãne b̶ʌsia. 9 Mama quĩrãtanoa bacuru bia qued̶eada nejõ bia zaubadada waribisia. Maʌ̃ ẽjũã ẽsi úsia nejõ zocai b̶ai diabarida. Idjab̶a úsia nejõ crĩcha bia, crĩcha cadjirua cawabibari sid̶a.\\n10 Edeʌ̃ ẽjũãne doda b̶asia maʌ̃ néu ẽjũãra jũma cũrãsa erob̶amãrẽã. Maʌ̃ dora dji taed̶aa quĩmãrẽ nẽrã b̶asia. 11 Do nẽrã b̶ʌra ab̶a Pisoʌ̃ basía. Pisoʌ̃ra Havila druad̶e b̶ʌa. Havila druara oro bara b̶ʌa. 12 Dji orora bio bia b̶ʌa. Idjab̶a ónice mõgara sid̶a bara b̶ʌa. Bacuru b̶a tũãpa b̶ʌ bedelio abada sid̶a bara b̶ʌa. 13 Dewarabema dora Gihoʌ̃ abadaa. Gihoʌ̃ra Cus druad̶e b̶ʌa. 14 Maʌ̃arebema dora Tigri abadaa.‡ Tigri. Hebreo bed̶ead̶e “Hidekel” b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ dora Asiria purud̶eba ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌa. Jĩrũarebema dora Euprate abadaa.\\n15 Maʌ̃ne Ãcõrẽba ẽberãra edaped̶a Edeʌ̃ néu ẽjũãne b̶ʌsia acʌ b̶amãrẽã. 16 Maʌ̃be Ãcõrẽba ẽberãa jara b̶ʌsia:\\n–Jũma naʌ̃ néu ẽjũãne b̶ea nejõra bʌa jõida b̶ʌa. 17 Baribʌrʌ crĩcha bia, crĩcha cadjirua cawabibari nejõra jõcara b̶ʌa. Maʌ̃da jõsira ara maʌ̃ ewarid̶e bʌra wãrãda beuya.–\\n18 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Bia b̶ʌẽ́a ẽberã idub̶a b̶aida. Carebabari biada idji itea oya.–\\n19 Maʌ̃ne Ãcõrẽba egorod̶eba jũma animarã druabemada, jũma ĩbana sid̶a osia. Maʌ̃ animarã b̶eara ẽberãmaa enesia cãrẽ trʌ̃da ãdjiza b̶ʌcuai cawaya. Ara maʌ̃da ẽberã Adaʌ̃ba animarã b̶eara trʌ̃ b̶ʌcuasia. Animarã trʌ̃ra ãdjiza b̶esia Adaʌ̃ba trʌ̃ b̶ʌcuad̶a quĩrãca. 20 Mãwã Adaʌ̃ba daupẽbada animarãra, ĩbana bajãne wãb̶aribadara, mẽãbema animarã sid̶a jũma trʌ̃ b̶ʌcuasia. Mãwãmĩna Adaʌ̃ itea carebabari biada wad̶i neẽ́ basía.\\n21 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba Adaʌ̃ra bio cãĩbisia. Adaʌ̃ cãĩ b̶ʌd̶e Ãcõrẽba idji orro b̶ʌwʌrʌda ab̶a edasia. Edaped̶a waya dji djarara cara b̶ʌsia. 22 Maʌ̃be Ãcõrẽba Adaʌ̃ orro b̶ʌwʌrʌ edad̶ara wẽrãda osia. Oped̶a Adaʌ̃maa enesia. 23 Maʌ̃ne Adaʌ̃ba jarasia:\\n¡Id̶ibʌrʌ naʌ̃ra mʌ̃ orroa! Idjidrʌ wãrãda mʌ̃ djarad̶eba od̶aa.§ Idjidrʌ wãrãda mʌ̃ djarad̶eba od̶aa. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ra b̶ʌwʌrʌ mʌ̃ b̶ʌwʌrʌd̶ebemaa idjab̶a djara mʌ̃ djarad̶ebemaa.”\\nMʌ̃a trʌ̃ b̶ʌya “wẽrã”, Ãcõrẽba idjira umaquĩrãneba od̶a bẽrã.* Wẽrã. Hebreo bed̶ead̶e bed̶ea “wẽrã” idjab̶a bed̶ea “umaquĩrã” ab̶ari quĩrãca jĩguabaria.\\n24 Maʌ̃ carea umaquĩrãba dji zezara, dji papa sid̶a ameped̶a idji quima ume ãbaa b̶eya. Mãwã cacua ab̶a b̶ʌ quĩrãca panania.\\n25 Maʌ̃ne Adaʌ̃ra, dji wẽrã sid̶a ãcad̶a panasid̶aa baribʌrʌ perad̶aca basía.\\n*2:5-6 Egorod̶eba ʌ̃taa towaada odjabadjia. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa: “Baidoda egorod̶eba ʌ̃ta zebadjia.”\\n†2:8 Ʌ̃mãdau odjabariare. Maʌ̃ba jara b̶ʌa maʌ̃ ẽjũãra Israel druad̶eba ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌda wa Jordaʌ̃ dod̶eba ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌda.\\n‡2:14 Tigri. Hebreo bed̶ead̶e “Hidekel” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n§2:23 Idjidrʌ wãrãda mʌ̃ djarad̶eba od̶aa. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ra b̶ʌwʌrʌ mʌ̃ b̶ʌwʌrʌd̶ebemaa idjab̶a djara mʌ̃ djarad̶ebemaa.”\\n*2:23 Wẽrã. Hebreo bed̶ead̶e bed̶ea “wẽrã” idjab̶a bed̶ea “umaquĩrã” ab̶ari quĩrãca jĩguabaria.","num_words":554,"character_repetition_ratio":0.076,"word_repetition_ratio":0.073,"special_characters_ratio":0.19,"stopwords_ratio":0.184,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 JUAɅ̃ 1\\nNABEMA CARTA JUAɅ̃BA B̸ɅD̸A\\nJesu ume nĩbad̶a Juaʌ̃ba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Baribʌrʌ cartad̶e jaraẽ́ b̶ʌa idjia b̶ʌd̶ada. Poa 90are b̶ʌsica b̶ʌa.\\nNaʌ̃ cartara jũma djabarã itea b̶ʌsia sewada ĩjãrãnamãrẽã. Juaʌ̃ drõã b̶asid̶e ʌ̃cʌrʌba dewara crĩcha Jesud̶ebemada ẽpẽ panesid̶aa. Ãdjia jarabadjid̶aa Jesu naʌ̃ ẽjũãne b̶asid̶e ẽberãrãba ab̶abe idji jaureda unubadjid̶ada. Dewararãba jarabadjid̶aa Jesura ẽberã basida baribʌrʌ borocuesid̶e Critoda idji ume ãbaa b̶esida. Idjab̶a dewararãba jarabadjid̶aa naʌ̃ djarara ab̶ed̶a cadjirua b̶ʌda. Maʌ̃ bẽrã jaradiabadjid̶aa necawaada edad̶ida panʌda naʌ̃ djarad̶ebemada ẽdrʌd̶i carea. Baribʌrʌ maʌ̃ necawaa edaped̶ad̶aba jarabadjid̶aa naʌ̃ djaraba cadjirua oida bia b̶ʌda.\\nMaʌ̃ carea Juaʌ̃ba naʌ̃ cartara b̶ʌsia. Dji crĩcha dromada naʌ̃gʌa: Ãcõrẽ Warrara ¿cai? Idjab̶a Ãcõrẽ warrarãra ¿cairã? Juaʌ̃ba naãrã b̶ʌsia dadjirãra Ãcõrẽ ʌ̃naane nĩbabadad̶ebemada (1:1ne ab̶a 2:17d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia diauru warrarãra sãwã b̶eada idjab̶a Ãcõrẽ warrarãra sãwã b̶eada (2:18d̶eba ab̶a 3:11d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia wãrã quĩrĩã Ãcõrẽneba ze b̶ʌd̶ebemada (3:12d̶eba ab̶a 4:21naa). Jĩrũare b̶ʌsia Jesu ĩjã panʌneba naʌ̃ ẽjũãnebema cadjiruara poyad̶ida (5:1-21).\\nDji Zocai B̸ai Diabari Bed̶ea\\n1 Naãrãed̶a b̶asia Zocai B̸ai Diabari Bed̶ea abadada. Idjira wad̶ibid̶a b̶ʌa. Idjia jaradia b̶ʌda daiba ũrĩsid̶aa. Idjira dai dauba unusid̶aa idjab̶a jʌwaba tãsid̶aa. Idjia o b̶ʌra quĩrãcuita acʌsid̶aa. Idjid̶ebemada mʌ̃a naʌ̃ cartad̶e b̶ʌbʌrʌa. 2 Maʌ̃ zocai b̶ai diabarira Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãne unubisia. Daiba idjira unusid̶aa idjab̶a idjid̶ebemada wãrãda bed̶ea panʌa. Daiba bãrãa jara panʌa maʌ̃ zocai b̶ai diabarira ewariza b̶abarida. Naãrãed̶a idjira dadji Zeza Ãcõrẽ ume bajãne b̶abadjia. Idji bajãne b̶ad̶ada Ãcõrẽba daia naʌ̃ ẽjũãne unubisia. 3 Daiba unuped̶ad̶ada, ũrĩped̶ad̶a sid̶a bãrãa jara panʌa bãrã sid̶a dai ume ãbaa ab̶arica dadjirã Zeza Ãcõrẽ ume idjab̶a idji Warra Jesucrito ume bia pananamãrẽã. 4 Jũma maʌ̃gʌra mʌ̃a b̶ʌbʌrʌa dadjirãra bio b̶ʌsrid̶ad̶i carea.* Dadjirãra. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “bãrãra” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\nÃcõrẽra cadjirua neẽ́ b̶ʌa\\n5 Daiba Jesucritod̶eba ũrĩped̶ad̶a bãrãa jara panʌra naʌ̃gʌa: Ãcõrẽra ʌ̃naa quĩrãca b̶ʌa ne jũmane jipa b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ba idjima pãĩmara ni maãrĩ bid̶a neẽ́a. 6 Dadjirãda idji ume ãbaa bia panʌana a panʌbʌrʌ, baribʌrʌ pãĩmane nĩnabʌrʌ, sewa o panʌa. Wãrã bed̶eara ẽpẽnaẽ́ panʌa. 7 Baribʌrʌ idji ʌ̃naane b̶ʌ quĩrãca dadjirãda ʌ̃naane nĩbad̶ibʌrʌ, dadjirã djabarã ume ãbaa bia panania. Idjab̶a idji Warra Jesucrito oa erozoad̶aba dadjirã cadjiruara jũma sʌgʌbaria.\\n8 Dadjirãda cadjirua neẽ́ panʌana a panʌbʌrʌ, ara dadjidub̶a cũrũga panʌa idjab̶a wãrã bed̶eara adua panʌa. 9 Baribʌrʌ Ãcõrẽra bed̶ea ab̶a b̶ʌ bẽrã idjab̶a jipa obari bẽrã, dadjirãba cadjirua oped̶ad̶ada idjía jarad̶ibʌrʌ, maʌ̃ cadjiruara idjia quĩrãdoaya. Ab̶ed̶a jũma dadjirãba biẽ́ oped̶ad̶ara sʌgʌya. 10 Baribʌrʌ dadjirãba cadjiruada od̶acaad̶a ad̶ibʌrʌ, Ãcõrẽra sewaid̶a b̶ʌad̶a a panʌa idjab̶a idji bed̶eara ĩjãnaẽ́ panʌa.† Ãcõrẽba jarasia jũmarãda cadjirua obadada. Romano 3:23. Maʌ̃ carea cadjirua neẽ́ b̶ʌad̶a a b̶ʌba Ãcõrẽra sewaid̶a b̶ʌad̶a a b̶ʌa.\\n*1:4 Dadjirãra. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “bãrãra” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n†1:10 Ãcõrẽba jarasia jũmarãda cadjirua obadada. Romano 3:23. Maʌ̃ carea cadjirua neẽ́ b̶ʌad̶a a b̶ʌba Ãcõrẽra sewaid̶a b̶ʌad̶a a b̶ʌa.","num_words":436,"character_repetition_ratio":0.062,"word_repetition_ratio":0.037,"special_characters_ratio":0.177,"stopwords_ratio":0.202,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"U̶mʉreco pacʉ wederique SAN MARCOS 1\\nJuan cʉ̃ ca wederique\\n1 Jesucristo, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ yee añurije queti ca nii jʉorije, 2 Isaías, Ʉmʉreco Pacʉ yeere wede jʉgueri majʉ, o biro cʉ̃ ca ĩi owaricarore biro biiupa:\\n“Yʉ yee queti wederi majʉre,* Juan Bautista. mʉ jʉguero yʉ tiicojo, mʉre cʉ̃ maa queno yuejato ĩigʉ.† Mal 3.1.\\n3 Jĩcʉ̃, ca yucʉ maniri yepapʉ o biro ĩi acaro bui wederucumi:\\n‘Añuro tʉgoeñarique mena Wiogʉre yueya.\\nWiogʉ cʉ̃ ca eaparo jʉguerore, cʉ̃ ca doopa maare díámacʉ̃ maa cʉ̃ja ca queno yuerore birora, mʉja cãa mʉja yerire añuro cʉ̃re queno yueya.’ ”‡ Is 40.3.\\n4 Ate ca ĩirore biro Juan, ca yucʉ maniri yepapʉ uwo coe, ñañarije tiiriquere acobo ecorʉgarã, tʉgoeña yeri wajoari uwo coe dotirique maquẽre wede, bii eaupi. 5 Judea yepa macãrã niipetirã, Jerusalén macã macãrã, cʉ̃ ca wederijere tʉorã waarucuupa. Ñañarije cʉ̃ja ca tiiriquere wede ametʉene, cʉ̃ja ca tiiro Juan pea dia Jordán'pʉ cʉ̃jare uwo coeupi.\\n6 Juan juti pea camello poa mena tiirique nii, waibʉcʉ quejero daa wẽña, tiiupi. Cʉ̃ ca baarije pea yejeroa, macãnʉcʉ̃ macãrã dobea oco, niiupa. 7 O biro ĩi wedeupi Juan: “Yʉ jiro doomi jĩcʉ̃, yʉ ametʉenero do biro ca tiiya manigʉ. Cʉ̃ dʉpo juti jiarica daari ʉno cãare muu biari ca popio cotepʉ ʉno méé yʉ nii yʉa. 8 Yʉa, oco mena mʉjare yʉ uwo coe. Cʉ̃ pea Añuri Yeri mʉjapʉre cʉ̃ ca ñaajãa nʉcãro tiiri, mʉja ca tʉgoeña yeri wajoaro tiirucumi,”§ Cʉ̃ pea Añuri Yeri mena mʉjare uwo coerucumi. ĩiupi.\\nJesús cʉ̃ ca uwo coe ecorique\\n9 Tii rʉmʉrira Jesús, Galilea yepa macã macã Nazaret ca niiricʉ eaupi. Juan pea dia Jordán'pʉ cʉ̃re uwo coeupi. 10 Uwo coe eco yapano, maa nʉcãgʉra, ʉmʉreco tuti pãa nʉcãcoa, Añuri Yeri buare biigʉ bau duwi doo, cʉ̃pʉre cʉ̃ ca ñaapea earo ĩaupi. 11 Ñucã ʉmʉreco tutipʉ wederique o biro ca ĩi wedeorijere tʉoupi: “Mʉa, yʉ Macʉ̃, yʉ ca maigʉ mʉ nii. Mʉ mena bʉaro yʉ ʉjea nii,” ĩiupe.\\nSatanás, Jesús're ñañarije cʉ̃ ca tii dotimirique\\n12 Ate jiro Añuri Yeri pea ca yucʉ maniri yepapʉ Jesús're amicoaupi. 13 Toopʉ cuarenta rʉmʉri peti, waibʉcʉrã ca uwiorã watoa bii niigʉ, Satanás're ñañarije tii doti eco niiupi Jesús. Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macãrã pea cʉ̃re tii nemo niiupa.\\n14 Juan're tia cũurica wiipʉ cʉ̃ja ca tia cũuro jiro, Jesús Galilea yepapʉ Ʉmʉreco Pacʉ yee añurije quetire wedegʉ waaupi. 15 O biro cʉ̃jare ĩi wedeupi: “Cʉ̃ ca cõorica cuu eacoa. Mee, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niirije eacoaro bii. Ñañarijere tʉgoeña yeri wajoa, Ʉmʉreco Pacʉ yee añurije quetipere tʉo nʉnʉjeeya,” ĩiupi.\\nWai jĩari maja baparire Jesús cʉ̃ ca jʉorique\\n16 Galilea ʉtabʉcʉra tʉjaro waa nʉnʉa waagʉ, Simón, cʉ̃ yee wedegʉ Andrés mena wai jĩari maja niiri, cʉ̃ja bapi yucʉ mena ca wai waja niirãre ĩaupi Jesús. 17 Cʉ̃jare ĩa:\\n—Dooya yʉ mena. Yʉ pea waire mʉja ca waja bʉa majirore birora, bojocare ca waja bʉa majirã mʉja ca niiro mʉjare yʉ tiirucu* “Waire añuro mʉja ca waja bʉa majirore birora bojoca añurije quetire cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero ca tiirã mʉja ca niiro yʉ tiirucu.” —cʉ̃jare ĩiupi.\\n18 To cõrora cʉ̃ja pea jĩcãto cʉ̃ja bapi yucʉre cũu, cʉ̃ mena waacoaupa.\\n19 Ñucã too jʉgueroacãra ĩaupi Jesús, Zebedeo puna Santiago, cʉ̃ bai Juan, cũmuapʉ cʉ̃ja bapi yucʉre ca jia jãa queno niirãre. 20 Ñucã cʉ̃ja cãare jʉoupi Jesús. Cʉ̃ja pea, cʉ̃ja pacʉ Zebedeore, cʉ̃re ca pade nemori maja menara cũmuapʉra cʉ̃re cũu, waacoaupa.\\n21 Capernaúm'pʉ earã yerijãarica rʉmʉ ca niiro, nea poo juu buerica wiipʉ jãa waari, cʉ̃jare bue jʉo waaupi Jesús. 22 Doti cũuriquere ca jʉo buerãre biro méé, doti maji majuropeerique mena cʉ̃ ca buerijere tʉorã, bojoca pea do biro pee ĩiticãupa. 23 Tii macã macã wii nea poo juu buerica wiipʉre niiupi jĩcʉ̃ ca wãtĩa jãa ecoricʉ. O biro cʉ̃re ĩi acaro buiupi:\\n24 —Jesús, Nazaret macʉ̃, ¿ñee tiigʉ jãare mʉ pato wãcõgʉ dooti? ¿Ñañaro jãare tiigʉ doogʉ mʉ biijãri? Mʉre yʉ maji. Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ, ca ñañarije manigʉ mʉ nii —cʉ̃re ĩiupi.\\n25 To biro cʉ̃ ca ĩiro Jesús pea:\\n—¡Wedeticãña! To cõrora cʉ̃re camotatiya —cʉ̃re ĩi tuti cõa wieneupi.\\n26 To biro cʉ̃ ca ĩirora, wãtĩ pea cʉ̃ ca yugui mecʉ̃ro cʉ̃re tii, tutuaro acaro bui, witicoaupi. 27 Teere niipetirãpʉra ĩa ʉcʉacoari, cʉ̃ja majurope o biro ameri ĩi jãiñaupa:\\n—¿Ñee to niiti atea? Wãma wãme doti majirique mena bue, wãtĩapʉ cãare doticã, cʉ̃ ca dotirijere tʉo nʉnʉjee, biima —ĩiupa.\\n28 To biro Jesús cʉ̃ ca tiirique yoari méé Galilea yepa niipetiropʉre queti jeja nʉcãcoaupa.\\nSimón Pedro mañicõre Jesús cʉ̃ ca catiorique\\n29 Nea poo juu buerica wiipʉ ca niiricarã witi waarã, Santiago, Juan mena waaupi Jesús, Simón, Andrés jãa yaa wiipʉ. 30 Simón mañico pea bʉaro wiorique dia yojaupo. Teere Jesús're wedeupa. 31 To biro cʉ̃ja ca ĩiro, cʉ̃ pea cõ pʉtopʉ waa, cõ amore ñeeri, cõre tʉ̃a wãmʉoupi. To biro cʉ̃ ca tiirora, jĩcãto wiorique yerijãacoaupa. Cõ pea cʉ̃jare jãi, baarique eca, tii waaupo.\\nCa diarique cʉtirã paʉre cʉ̃ ca catiorique\\n32 Naiori tabe muipũ cʉ̃ ca ñaajãaro jiro, niipetirã ca diarique cʉtirãre, ca wãtĩa jãa ecoricarãre, Jesús pʉtopʉ jee waaupa. 33 Ñucã tii macã macãrã niipetirã Simón yaa wii jope pʉtore nea pooupa. 34 Jesús pea paʉ bojoca bojorica wãmeri ca diarique cʉtirãre catio, ñucã paʉ wãtĩare cõa wiene, tiiupi. Wãtĩa peera cʉ̃ja ca wedero bootiupi, cʉ̃re cʉ̃ja ca majiro macã.\\nGalilea yepare añurije queti cʉ̃ ca wede yujurique\\n35 Boeri tabe ca naitĩa jañuropʉra wãcã, waacoaupi Jesús, macã tʉjaro ca bojoca maniropʉ juu buegʉ waagʉ. 36 Jiro, Simón, cʉ̃ mena macãrã mena cʉ̃re amarã waa, 37 cʉ̃re bʉa earã, o biro cʉ̃re ĩiupa:\\n—Niipetirã mʉre amarã tiima —ĩiupa.\\n38 To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉupi:\\n—Jamʉ. Ano pʉto jañuro ca niiri macãri pee mani waaco. Tii macãri macãrã cãare añurije queti cʉ̃jare yʉ ca wedepe nii. Teere ĩigʉra yʉ doowʉ —ĩiupi.\\n39 To biri Jesús, Galilea yepa niipetiropʉ nea poo juu buerica wiijeripʉ añurije quetire wede, bojocapʉre ca niirã wãtĩare cõa wiene, tii yujuupi.\\n40 Jĩcʉ̃ ca cami boa diarique cʉtigʉ Jesús pʉtopʉ ea, cʉ̃ pʉtopʉ cʉ̃ ãjʉro jupea mena ea nuuri:\\n—Mʉ ca boojata, yʉ ca boarijere yʉre ametʉeneña —cʉ̃re ĩiupi.\\n41 To biro cʉ̃ ca ĩiro cʉ̃re boo paca ĩari, cʉ̃ amo mena cʉ̃re ñia peo:\\n—Mʉ yʉ ametʉenerucu, cami manigʉ tuaya —cʉ̃re ĩiupi Jesús.\\n42 To biro Jesús cʉ̃ ca ĩirora, cami yaticoa, añugʉ, ca cami manigʉ tuaupi.\\n43 Cʉ̃re catio yapano, o biro cʉ̃re ĩiupi Jesús:\\n44 —Tʉoya. Jĩcʉ̃ ʉno peerena wedeticãña. Waari, paire ĩño, añugʉ mʉ ca tuarije jʉori Moisés cʉ̃ ca tii dotirique jee waagʉja, paia cʉ̃ja ca majipere biro ĩigʉ —cʉ̃re ĩiupi.\\n45 Cʉ̃ pea waa, dʉjaricaro maniro ca biiriquere wedecãupi. Tee jʉori Jesús pea, jĩcã macã peerena bau niiro ea majitima ĩigʉ, macã tʉjaro ca bojoca maniropʉra tuacãrucuupi. To cʉ̃ ca bii pacaro, niipetiri taberi macãrã bojoca cʉ̃re ĩarã earucuupa.\\n*1:2 Juan Bautista.\\n†1:2 Mal 3.1.\\n‡1:3 Is 40.3.\\n§1:8 Cʉ̃ pea Añuri Yeri mena mʉjare uwo coerucumi.\\n*1:17 “Waire añuro mʉja ca waja bʉa majirore birora bojoca añurije quetire cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero ca tiirã mʉja ca niiro yʉ tiirucu.”","num_words":1103,"character_repetition_ratio":0.055,"word_repetition_ratio":0.024,"special_characters_ratio":0.222,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Porciones del Antiguo Testamento y el Nuevo - DOCUMENTOP.COM\\nPorciones del Antiguo Testamento y el Nuevo\\nIsraelerãra Egipto druadeba ēdrasidaa 1445 poa Jesu todi naễna. Mažbe jedeco uméne Sinai ējūãne jūếne wãsidaa. Sinai eyade Acõrēba naſ Levitico cartada.\\n549KB Größe 0 Downloads 3 vistas\\nIsraelerãra Egipto druad̶eba ẽdrʌsid̶aa 1445 poa Jesu tod̶i naẽna. Maʌ̃be jed̶eco uméne Sinai ẽjũãne jũẽne wãsid̶aa. Sinai eyad̶e Ãcõrẽba naʌ̃ Levitico cartada Moisea b̶ʌbisia (27:34). Naʌ̃ cartad̶e Ãcõrẽba Moisea jarasia sãwã sacerdoterãba od̶ida panʌda. Naʌ̃ cartara Levitico abadaa israelerã sacerdoterãra Levid̶eba yõped̶ad̶a bẽrã. Dadji ẽberã bed̶ead̶e naʌ̃ Levitico cartad̶ebemada b̶ʌ́ eropanʌa israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea Ãcõrẽa diad̶ida panananebemada. Ãdjia diaped̶ad̶ada sacerdoterãba Ãcõrẽa babue diabadjid̶aa (1:1neba ab̶a 6:7d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌ́ eropanʌa Ãcõrẽba cadjirua quĩrãdoabari ewarid̶e sãwã sacerdoterãba od̶ida pananada (capítulo 16). Maʌ̃are b̶ʌ́ eropanʌa sãwã israelerãba ãdji ewari droma b̶eara od̶ida pananada (capítulo 23). Jĩrũare b̶ʌ́ eropanʌa sacerdoterãba ĩbĩrã Ãcõrẽ wua de coad̶ida panananebemada idjab̶a ẽberãba Ãcõrẽ biẽ ́ jarad̶ad̶ebemada (capítulo 24).\\nSãwã animarã Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌd̶ebema\\n\u00031 Ãcõrẽba idji wua ded̶eba Moisea jarasia: 2 –Israelerãa nãwã jaradua: “Ab̶a ʌba idji animarãnebemada Ãcõrẽa diaibʌrʌ, pacada, ovejada, wa chiwatuda diaida b̶ʌa. 3 Pacada babue diaibʌrʌ, dji umaquĩrãdrʌ diaida b̶ʌa. Maʌ̃ pacara jũma bia b̶aida b̶ʌa. Maʌ̃ra Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbadamaa edeida b̶ʌa idjia diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unumãrẽã. 4 Dji diabʌrʌba idji jʌwara paca boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌida b̶ʌa. Mãwã Ãcõrẽba maʌ̃ pacara dji ẽberã cacuabari edaya idjia cadjirua od̶a quĩrãdoai carea. 5 Maʌ̃be Ãcõrẽ quĩrãpita pacara o ʌrrãgo beaida b̶ʌa. Maʌ̃ne Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba dji oara piad̶aped̶a animarã babue diabada orroza jĩãpod̶ida panʌa Ãcõrẽ wua de quĩrãpe. 6 Dji diad̶aba pacara epaped̶a, drapetaped̶a tʌcuaida b̶ʌa. 7 Mãwã o b̶ʌd̶e sacerdote Aaroʌ̃ warrarãba animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ tʌbʌra uruga nũmʌnida panʌa. 8-9 Dji diad̶aba paca jʌ̃sira, dji jĩrũ sid̶a baidoba sʌgʌida b̶ʌa. Sʌgʌd̶acarea Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba maʌ̃gʌra, dji animarã tʌcuad̶ara, dji borora, dji draga sid̶a animarã babue diabadad̶e tʌbʌ uruga nũmʌ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌd̶aped̶a jũma babue diad̶ida panʌa. Maʌ̃ paca babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. a\\na 1:8-9. Maʌ̃ paca babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃ babue diabʌdara Ãcõrẽba bia ʌ̃ya.”\\n173 Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 1​, ​2 \b 174 10 Ab̶aʌba\\nidji animarãnebema ovejada wa chiwatuda Ãcõrẽa babue diaibʌrʌ, dji umaquĩrãdrʌ diaida b̶ʌa. Maʌ̃ animarãra jũma bia b̶aida b̶ʌa. 11 Maʌ̃ra Ãcõrẽ quĩrãpita animarã babue diabada jʌwa araare o ʌrrãgo beaida b̶ʌa. Maʌ̃ne Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba dji oara piad̶aped̶a animarã babue diabada orroza jĩãpod̶ida panʌa. 12-13 Dji diad̶aba animarãra drapetaped̶a tʌcuaida b̶ʌa. Tʌcuaped̶a dji jʌ̃sira, dji jĩrũ sid̶a baidoba sʌgʌida b̶ʌa. Maʌ̃gʌra, dji animarã tʌcuad̶ara, dji borora, dji draga sid̶a sacerdoteba animarã babue diabadad̶e tʌbʌ uruga nũmʌ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a jũma babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ animarã babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. 14 Ab̶a ʌba ĩbanada Ãcõrẽa babue diaibʌrʌ, puchirãda wa putujuda diaida b̶ʌa. 15 Sacerdoteba maʌ̃ ĩbanara animarã babue diabadamaa edeped̶a otapuya beaida b̶ʌa. Beaped̶a dji borora animarã babue diabadad̶e babueida b̶ʌa. Dji oara animarã babue diabada orrod̶e zowuabida b̶ʌa. 16 Maʌ̃be carab̶aped̶a, jẽsaped̶a dji jʌ̃sida, dji cara sid̶a animarã babue diabada orrocawa b̶ʌida b̶ʌa dji tʌbʌ pora b̶ʌmaa. b Dji tʌbʌ porara animarã babue diabada ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌa. 17 Maʌ̃be dji id̶e jidaped̶a ĩbanara drawe ewara cob̶ʌida b̶ʌa. Mãwã cob̶ʌped̶a animarã babue diabadad̶e babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ ĩbana babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya.”–\\n1 \u0003 Ab̶a ʌba\\nNéud̶ebema sãwã Ãcõrẽa diad̶ida panʌ\\nidji néud̶ebema harina od̶ada Ãcõrẽa diaibʌrʌ, dji biara b̶ʌ harinada diaida b̶ʌa. Maʌ̃ harina ʌ̃rʌ̃ nedragada weaped̶a incienso querada ʌ̃rʌ̃ cob̶ʌida b̶ʌa. 2 Maʌ̃ra idjia Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãmaa edeida b̶ʌa. Maʌ̃ harinanebemada sacerdoteba jʌwa baratʌma ab̶a edaida b̶ʌa nedraga bara idjab̶a jũma dji incienso quera bara. Maʌ̃gʌra animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ maãrĩ babue diabʌrʌd̶eba acʌbi b̶ʌa jũma maʌ̃ harinara Ãcõrẽa dia b̶ʌda. Maʌ̃ babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. 3 Maʌ̃ harinanebemada maãrĩ Ãcõrẽa babue diad̶a bẽrã jũma dji b̶ed̶a sid̶a Ãcõrẽ itea b̶esia. Maʌ̃ bẽrã ab̶abe Aaroʌ̃ba idji warrarã bid̶a arima cod̶ida panʌa. 4 Ab̶a ʌba paʌ̃ ãbud̶ada Ãcõrẽa diaibʌrʌ, dji biara b̶ʌ harina od̶ada diaida b̶ʌa. Maʌ̃ paʌ̃ra ẽsãbari neẽ ́ b̶aida b̶ʌa. Nedraga bara oida b̶ʌa wa nedragaba ʌ̃rʌ̃ pʌrʌida b̶ʌa. 5 Jiorro pewed̶ea od̶ad̶e paʌ̃ ãbud̶ada diad̶e edeibʌrʌ, dji biara b̶ʌ harina nedraga bara od̶ada diaida b̶ʌa. Maʌ̃gʌra ẽsãbari neẽ ́ b̶aida b̶ʌa. 6 Maʌ̃ paʌ̃ra jũma cõrãcuaped̶a nedragada ʌ̃rʌ̃ weaida b̶ʌa, Ãcõrẽa diai bẽrã. 7 Paʌ̃ cugurud̶e ãbud̶ada diad̶e edeibʌrʌ, dji biara b̶ʌ harina nedraga bara od̶ada diaida b̶ʌa. 8 Maʌ̃ paʌ̃ ãbud̶ad̶ebemada dji Ãcõrẽa diabʌrʌba sacerdotemaa edeped̶a sacerdoteba animarã babue diabadamaa edeida b̶ʌa. 9 Maʌ̃be maãrĩ edaped̶a maʌ̃gʌra animarã babue diabadad̶e Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa.\\nb 1:16. Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ versículora ebud̶a b̶ʌẽá . Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 2​, ​3\\nMaʌ̃ maãrĩ babue diabʌrʌd̶eba acʌbi b̶ʌa jũma maʌ̃ paʌ̃ra Ãcõrẽa dia b̶ʌda. Maʌ̃ paʌ̃ babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. 10 Maʌ̃ paʌ̃nebemada maãrĩ Ãcõrẽa babue diad̶a bẽrã jũma dji b̶ed̶a sid̶a Ãcõrẽ itea b̶esia. Maʌ̃ bẽrã ab̶abe Aaroʌ̃ba idji warrarã bid̶a arima cod̶ida panʌa. 11 Bãrã néud̶ebemada Ãcõrẽa diabʌdad̶e paʌ̃ ẽsãbari bara b̶ʌda diacara panʌa, paʌ̃ ẽsãbarida, urrajõ sid̶a Ãcõrẽa babue diacara panʌ bẽrã. 12 Bãrãba naãrã ewabʌdad̶ebemada Ãcõrẽa diabʌdad̶e paʌ̃ ẽsãbari bara, urrajõ bara diad̶ida panʌa. Baribʌrʌ animarã babue diabadad̶e babue diacara panʌa, Ãcõrẽba bia unuẽ ́ bẽrã. 13 Jũma bãrã néud̶ebemada Ãcõrẽa diabʌdad̶e tã bara diad̶ida panʌa. Tã neẽ ́ b̶ʌra diacara panʌa. Tãba cawabi b̶ʌa Ãcõrẽba bãrã ume bed̶ea ́ a. Maʌ̃ bẽrã jũma Ãcõrẽa diabʌdara tã bara b̶aida b̶ʌa. b̶ʌd̶ada jõẽd 14 Bãrãba naãrã ewabʌdad̶ebemada Ãcõrẽa diabʌdad̶e jututiad̶aped̶a tẽũnada Ãcõrẽa diad̶ida panʌa. 15 Maʌ̃ ʌ̃rʌ̃ nedragada wead̶aped̶a incienso querada ʌ̃rʌ̃ cob̶ʌd̶ida panʌa, Ãcõrẽa diad̶i bẽrã. 16 Sacerdoteba maʌ̃nebemada Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa dji nedraga bara idjab̶a jũma dji incienso quera bara. Maʌ̃ maãrĩ babue diabʌrʌd̶eba acʌbi b̶ʌa jũma maʌ̃ jututiad̶ara Ãcõrẽa dia b̶ʌda.\\nÃcõrẽ ume necai b̶ai carea sãwã animarã diaida b̶ʌ\\n1 \u0003 Ab̶aʌba\\nÃcõrẽ ume necai b̶ai carea pacada diaibʌrʌ, dji umaquĩrãda wa dji wẽrãda diaida b̶ʌa. Maʌ̃ pacara jũma bia b̶aida b̶ʌa. 2 Dji dia b̶ʌba idji jʌwara paca boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a o ʌrrãgo beaida b̶ʌa Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbada caita. Maʌ̃be Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba dji oara animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ idjab̶a orroza bid̶a jĩãpod̶ida panʌa. 3-4 Dji dia b̶ʌba dji tʌrida, b̶ited̶abema dragada, cotruada umena dji draga bara, nequima sid̶a Aaroʌ̃ warrarãa diaida b̶ʌa Ãcõrẽa babue diad̶amãrẽã. 5 Ãdjirãba jũma maʌ̃gʌra animarã babue diabadad̶e Ãcõrẽa babue diad̶ida panʌa animarã bá nũmʌcãda ʌ̃rʌ̃. c Maʌ̃ babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. 6 Ab̶aʌba Ãcõrẽ ume necai b̶ai carea ovejada wa chiwatuda diaibʌrʌ, dji umaquĩrãda wa dji wẽrãda diaida b̶ʌa. Maʌ̃ra jũma bia b̶aida b̶ʌa. 7 Ovejada diaibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita edeida b̶ʌa. 8 Idji jʌwara oveja boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a o ʌrrãgo beaida b̶ʌa Ãcõrẽ wua de quĩrãpe. Maʌ̃be Aaroʌ̃ warrarãba dji oara animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ idjab̶a orroza bid̶a jĩãpod̶ida panʌa. 9-10 Dji dia b̶ʌba dji dragada, dji dru carraya tʌd̶ada, dji tʌrida, cotrua umena dji draga bara, nequima sid̶a sacerdoterãa diaida b̶ʌa Ãcõrẽa babue diad̶amãrẽã. 11 Sacerdoteba jũma maʌ̃gʌra animarã babue diabadad̶e Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ babue diabʌrʌra Ãcõrẽa djico diabʌrʌ quĩrãca b̶ʌa. 12 Ãcõrẽ ume necai b̶ai carea dia b̶ʌba chiwatuda diaibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita edeida b̶ʌa. 13 Mama idji jʌwara chiwatu boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a o\\nc 3:5. Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema animarã diai naẽna dji dia b̶ʌba naãrã Ãcõrẽa dewara animarãda jũma babue diaida b̶ʌa. Capítulo 1ne maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 3​, ​4 \b 176\\nʌrrãgo beaida b̶ʌa Ãcõrẽ wua de quĩrãpe. Maʌ̃be Aaroʌ̃ warrarãba dji oara animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ idjab̶a orroza bid̶a jĩãpod̶ida panʌa. 14-15 Dji dia b̶ʌba dji tʌrida, cotruada umena dji draga bara, nequima sid̶a sacerdotea diaida b̶ʌa Ãcõrẽa babue diamãrẽã. 16 Maʌ̃be sacerdoteba jũma maʌ̃gʌra animarã babue diabadad̶e Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ babue diabʌrʌra Ãcõrẽa djico diabʌrʌ quĩrãca b̶ʌa. Ãcõrẽba maʌ̃ra bia unuya. Jũma dji dragada Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa. 17 Id̶iba ʌ̃taa naʌ̃ bed̶eada ĩjã od̶ida panʌa: bãrã wãbʌdaza bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a animarã dragada, oa sid̶a cocara panʌa.\\nCadjirua od̶a carea cãrẽda Ãcõrẽa diaida b̶ʌ\\n1 \u0003 Idjab̶a\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: nãwã jaradua: “Ab̶a ʌba cadjirua oi crĩchaẽ ́ b̶ʌd̶e Ãcõrẽ leyda ãĩ oibʌrʌ, maʌ̃ cadjirua od̶a carea nãwã oida b̶ʌa: 3 Sacerdote dji dromaara b̶ʌba mãwã cadjiruada oibʌrʌ, puru sid̶a Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶aya. Maʌ̃ cadjirua od̶a carea paca umaquĩrã zaqueda Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ pacara jũma bia b̶aida b̶ʌa. 4 Maʌ̃ra Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbada quĩrãpe edeped̶a idji jʌwara paca boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a o ʌrrãgo beaida b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita. 5 Maʌ̃be dji oada maãrĩ edaped̶a Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a edeida b̶ʌa. 6 Mama ed̶a idji jʌwa jĩwĩnĩra maʌ̃ oad̶e b̶eguea edaped̶a b̶arima siete Ãcõrẽ quĩrãpita jĩãpoida b̶ʌa wua eatʌ jira b̶ʌ quĩrãpe. 7 Maʌ̃be quera bá diabadad̶e cachu quĩrãca b̶eara maʌ̃ oaba soaida b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita. Ãcõrẽ wua ded̶eba dajadaa zeped̶a dji ed̶a wãbada quĩrãpe paca oa b̶ed̶ara animarã babue diabada cob̶ʌ caita jũma weaida b̶ʌa. 8-9 Maʌ̃be cadjirua od̶a carea paca bead̶a b̶ited̶abema dragada jũma edaida b̶ʌa: dji tʌrida, cotruada umena dji draga bara, nequima sid̶a. 10 (Ãcõrẽ ume necai b̶ai carea animarã draga edabari quĩrãca oida b̶ʌa.) Edaped̶a jũma maʌ̃gʌra animarã babue diabadad̶e Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa. 11-12 Pacad̶ebema b̶ed̶ara israelerã duanʌmaʌba jũma ãyã edeida b̶ʌa: dji eda, dji djarada, dji boroda, dji jĩrũda, jũma b̶ited̶abemada, dji ã sid̶a. Jũma maʌ̃gʌra edeida b̶ʌa animarã babued̶a pora cuabadamaa. Maʌ̃ pora ʌ̃rʌ̃ tʌbʌ cajẽrãped̶a pacara jũma babueida b̶ʌa. 13 Cadjirua oi crĩchaẽ ́ b̶ʌd̶e Israel puruba Ãcõrẽ leyda ãĩ oibʌrʌ, cadjirua od̶ara adua b̶ʌmĩna Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶aya. 14 Baribʌrʌ puruba cawasira, maʌ̃ cadjirua carea paca umaquĩrã zaqueda Ãcõrẽ wua demaa edeida b̶ʌa babue diabi carea. 15 Maʌ̃be Ãcõrẽ quĩrãpita israelerã bororãba ãdji jʌwara paca boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌd̶aped̶a o ʌrrãgo bead̶ida panʌa. 16 Maʌ̃be sacerdote dji dromaara b̶ʌba dji oada maãrĩ Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a edeida b̶ʌa. 17 Mama ed̶a idji jʌwa jĩwĩnĩra maʌ̃ oad̶e b̶eguea edaped̶a b̶arima siete Ãcõrẽ quĩrãpita jĩãpoida b̶ʌa wua eatʌ jira b̶ʌ quĩrãpe. 18 Maʌ̃be Ãcõrẽ quĩrãpita quera bá diabadad̶e cachu quĩrãca b̶eara maʌ̃ oaba soaida b̶ʌa. Ãcõrẽ wua ded̶eba dajadaa zeped̶a dji ed̶a wãbada quĩrãpe paca oa b̶ed̶ara animarã babue diabada cob̶ʌ caita jũma weaida b̶ʌa. 19 Maʌ̃be paca 2 –Israelerãa\\nSelecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nb̶ited̶abema dragada jũma edaped̶a animarã babue diabadad̶e Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa. 20 Idjia oida b̶ʌa ara idji cadjirua carea od̶a quĩrãca. Sacerdoteba mãwã oida b̶ʌa bãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 21 Maʌ̃be pacad̶ebema b̶ed̶ara israelerã duanʌmaʌba ãyã edeped̶a jũma babueida b̶ʌa ara idji cadjirua carea bead̶a paca ãyã edeped̶a jũma babued̶a quĩrãca. Mãwã oida b̶ʌa maʌ̃ pacara bead̶a bẽrã Israel puruba cadjirua od̶a carea. 22 Cadjirua oi crĩchaẽ ́ b̶ʌd̶e bãrã bororãnebemaba Ãcõrẽ leyda ãĩ oibʌrʌ, cadjirua od̶ara adua b̶ʌmĩna Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶aya. 23 Baribʌrʌ cadjirua od̶ada cawasira, chiwatu dji umaquĩrãda edeida b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita babue diabi carea. Maʌ̃ chiwatura jũma bia b̶aida b̶ʌa. 24 Animarã babue diad̶i careabema beabadama idji jʌwara chiwatu boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a Ãcõrẽ quĩrãpita o ʌrrãgo beaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea. 25 Maʌ̃be sacerdoteba maʌ̃ cadjirua carea bead̶a chiwatu oad̶e idji jʌwa jĩwĩnĩra b̶eguea edaped̶a animarã babue diabadad̶e cachu quĩrãca b̶eara soaida b̶ʌa. Chiwatu oa b̶ed̶ara animarã babue diabada cob̶ʌ caita jũma weaida b̶ʌa. 26 Maʌ̃be jũma dji draga b̶ited̶abemada Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema animarã dragada babue diabari quĩrãca. d Maʌ̃gʌra sacerdoteba oida b̶ʌa bãrã boroba cadjirua od̶a carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 27 Cadjirua oi crĩchaẽ ́ b̶ʌd̶e bãrãnebemaba Ãcõrẽ leyda ãĩ oibʌrʌ, cadjirua od̶ara adua b̶ʌmĩna Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶aya. 28 Baribʌrʌ cadjirua od̶ada cawasira, chiwatu wẽrãda edeida b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita babue diabi carea. Maʌ̃ chiwatura jũma bia b̶aida b̶ʌa. 29 Animarã babue diad̶i careabema beabadama idji jʌwara chiwatu boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a o ʌrrãgo beaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea. 30 Maʌ̃be sacerdoteba chiwatu oad̶e idji jʌwa jĩwĩnĩra b̶eguea edaped̶a animarã babue diabadad̶e cachu quĩrãca b̶eara soaida b̶ʌa. Chiwatu oa b̶ed̶ara animarã babue diabada cob̶ʌ caita jũma weaida b̶ʌa. 31 Maʌ̃be dji dragada jũma edaida b̶ʌa Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema animarã draga edabari quĩrãca. Edaped̶a dji dragara animarã babue diabadad̶e jũma babue diaida b̶ʌa Ãcõrẽba bia unumãrẽã. Maʌ̃gʌra sacerdoteba oida b̶ʌa ab̶a ʌba cadjirua od̶a carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 32 Ab̶aʌba chiwatu cãyãbara ovejada idjia cadjirua od̶a carea babue diabi quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, oveja wẽrãda edeida b̶ʌa. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa. 33 Animarã babue diad̶i careabema beabadama idji jʌwara oveja boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a o ʌrrãgo beaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea. 34 Maʌ̃be sacerdoteba maʌ̃ cadjirua carea oveja bead̶a oad̶e idji jʌwa jĩwĩnĩra b̶eguea edaped̶a animarã babue diabadad̶e cachu quĩrãca b̶eara soaida b̶ʌa. Oveja oa b̶ed̶ara animarã babue diabada cob̶ʌ caita jũma weaida b̶ʌa. 35 Maʌ̃be dji dragada jũma edaida b̶ʌa Ãcõrẽ ume necai b̶ai careabema animarã draga edabari\\nd 4:26. Levitico capítulo 3. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 4​, ​5 \b 178\\nquĩrãca. Edaped̶a dji dragara Ãcõrẽa jũma babue diaida b̶ʌa animarã babue diabadad̶e bá nũmʌcãda animarã ʌ̃rʌ̃. Maʌ̃gʌra idjia oida b̶ʌa ab̶aʌba cadjirua od̶a carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 1 \u0003 Bãrã bororãba ẽberã cawa obʌdad̶e ab̶a ʌda trʌ̃nibʌrʌ, maʌ̃gʌ ́ ʌrʌ cadjiruada o b̶ʌa. Maʌ̃ carea ẽberãba ununada wa ũrĩnada jaraẽb 2 bed̶ead̶e b̶aya. Bãrãba cocara panʌ animarã mẽãbemada, daupẽbadada, wa jãne wãbada beud̶ada ab̶a ʌba waraibʌrʌ, warad̶ada adua b̶ʌmĩna maʌ̃ ẽberãra Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ ́ b̶ed̶a bẽrã bed̶ead̶e b̶ʌa. e 3 Ab̶a ʌba Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ ́ b̶ʌ ẽberãda waraibʌrʌ wa maʌ̃ ẽberãnebemada waraibʌrʌ, mãwã warad̶ara adua b̶ʌmĩna cawabʌrʌd̶e bed̶ead̶e b̶aya. f 4 Ab̶a ʌba ́ e bariduad̶e oida wãrãneba jaraibʌrʌ, mãwã jarad̶ara quĩrãcuita crĩchaẽn quĩrãdoaimĩna cawabʌrʌd̶e Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶aya. 5 Mãwã b̶ea cadjirua od̶aba idjia od̶ara jũmarãa ebud̶a jaraida b̶ʌa. 6 Idjia cadjirua od̶a carea idji animarãnebema oveja wẽrãda wa chiwatu wẽrãda edeida b̶ʌa Ãcõrẽa babue diabi carea. Maʌ̃be sacerdoteba maʌ̃gʌ animarã dragara Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa maʌ̃ ẽberãba cadjirua od̶a carea. 7 Ne neẽ ́ quiruba ovejada diai carea neẽ ́ b̶ʌbʌrʌ, puchirãda umé wa putujuda umé edeida b̶ʌa. Ab̶a Ãcõrẽ quĩrãpita beabida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea idjab̶a ab̶a Ãcõrẽa jũma babue diabida b̶ʌa. 8 Maʌ̃ umébema ĩbanara sacerdotemaa edeped̶a sacerdoteba ab̶a otapuya beaida b̶ʌa dji eded̶aba cadjirua od̶a carea. Otapuya beabʌrʌd̶e ab̶ed̶a dji borora tʌcara b̶ʌa. 9 Maʌ̃ cadjirua carea ĩbana bead̶a oara animarã babue diabada orro ab̶aare maãrĩ jĩãpoida b̶ʌa. Oa b̶ed̶ara animarã babue diabada cob̶ʌ caita jũma weaida b̶ʌa. Mãwã oida b̶ʌa dji eded̶aba cadjirua od̶a carea. 10 Maʌ̃be sacerdoteba dewarabema ĩbanara jũma Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa Ãcõrẽba obi jarad̶a quĩrãca. g Jũma maʌ̃gʌra idjia oida b̶ʌa dji eded̶aba cadjirua od̶a carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 11 Baribʌrʌ ne neẽ ́ quiruba puchirãda umé wa putujuda umé diai carea neẽ ́ b̶ʌbʌrʌ, dji biara b̶ʌ harinada eped̶eco jũgurua umé diaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea. h Maʌ̃ harinane nedragada, incienso quera sid̶a b̶ʌcara b̶ʌa cadjirua carea dia b̶ʌ bẽrã. 12 Maʌ̃ harinara sacerdotemaa edeped̶a sacerdoteba jʌwa baratʌma ab̶a edaped̶a Ãcõrẽa babue diaida b̶ʌa animarã babue diabadad̶e bá nũmʌcãda ʌ̃rʌ̃. Maʌ̃ maãrĩ babue diabʌrʌd̶eba acʌbi b̶ʌa harinara jũma Ãcõrẽa dia b̶ʌda. Maʌ̃ harina diad̶ara cadjirua carea diasia. 13 Sacerdoteba mãwã oida b̶ʌa dji eded̶aba cadjirua od̶a carea. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. Harina b̶ed̶ara sacerdote itea b̶aya bãrã néud̶ebema Ãcõrẽa babue diabʌrʌd̶e dji b̶ed̶ara idji itea b̶ebari quĩrãca.”–\\ne 5:2. Levitico capítulo 11. f 5:3. Levitico capítulo 12–15. g 5:10. Levitico 1:14-17. h 5:11. Eped̶eco jũgurua umé. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “décima parte de un efa.” Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 5​, 6, ​10\\nBed̶ead̶e b̶ʌba diaida b̶ʌ\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: oi crĩchaẽ ́ b̶ʌd̶e ab̶aʌba Ãcõrẽa diaida b̶ʌd̶ebemada jũma ́ diaẽbʌrʌ, maʌ̃ cadjirua od̶a carea idji animarãnebema oveja dji umaquĩrãda Ãcõrẽa diaida b̶ʌa. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa. Dji nẽbʌara daucha b̶aida b̶ʌa idjia diaida b̶ʌ quĩrãca. Maʌ̃bari paratara diabʌrʌbara Ãcõrẽ ded̶e zabada quĩrãca diaida b̶acasia. 16 Idjia Ãcõrẽa diaẽ ́ b̶ʌda diaped̶a sacerdotea maʌ̃ aud̶u diaida b̶ʌa. i Maʌ̃be idjia ovejara beaped̶a idji cadjirua carea sacerdoteba Ãcõrẽa babue diaya. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 17 Ab̶a ʌba Ãcõrẽ leyda ãĩ oibʌrʌ, ãĩ od̶ada adua b̶ʌ mĩna Ãcõrẽ quĩrãpita maʌ̃ cadjirua carea bed̶ead̶e b̶ʌa. 18 Cawabʌrʌd̶e idji animarãnebema oveja dji umaquĩrãda sacerdotemaa edeida b̶ʌa Ãcõrẽa babue diamãrẽã maʌ̃ cadjirua od̶a carea. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa. Dji nẽbʌara daucha b̶aida b̶ʌa idjia diaida b̶ʌ quĩrãca. Ovejara beaped̶a idji cadjirua carea sacerdoteba Ãcõrẽa babue diaya. Mãwã idjia adua b̶ʌd̶e cadjirua od̶ara Ãcõrẽba quĩrãdoaya. 19 Maʌ̃ ẽberãba Ãcõrẽ leyda ãĩ od̶a bẽrã bed̶ead̶e b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã ovejara babue diaida b̶ʌa. 1 \u0003 Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea jarasia: 2 –Ab̶aʌba idjia wagamãrẽã ne b̶ed̶ada sewad̶eba adua b̶ʌad̶a aibʌrʌ, wa idjia drʌad̶ada drʌaẽ ́ b̶ʌad̶a aibʌrʌ, wa cũrũga b̶ʌd̶eba djãrãneda jãrĩbʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita cadjiruada o b̶ʌa. 3 Maʌ̃ awara ab̶aʌba ne aduad̶ada unuped̶a sewad̶eba unuẽ ́ b̶ʌad̶a aibʌrʌ, wa baridua maʌ̃ quĩrãca b̶eada oped̶a mẽrãibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita cadjiruada o b̶ʌa. 4-5 Bariduaba maʌ̃ cadjirua quĩrãca b̶eada oibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶aya. Maʌ̃ bẽrã idjia drʌa erob̶ʌra, wa cũrũga b̶ʌd̶eba jãrĩ erob̶ʌra, wa idjima b̶ed̶a sewad̶eba jẽda diaẽ ́ b̶ʌra, wa djãrã ne aduad̶a mẽrã erob̶ʌra, wa baridua djãrãne mẽrã erob̶ʌ sid̶a djibaría jẽda diaida b̶ʌa. Jẽda diaped̶a maʌ̃ aud̶u diaida b̶ʌa. j Mãwã diaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea oveja beabʌrʌ ewarid̶e. 6 Maʌ̃ne idji animarãnebema oveja dji umaquĩrãda sacerdotemaa edeida b̶ʌa babue diamãrẽã idjia cadjirua od̶a carea. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa. Dji nẽbʌara daucha b̶aida b̶ʌa idjia diaida b̶ʌ quĩrãca. 7 Idjia ovejara beaped̶a idji cadjirua carea sacerdoteba Ãcõrẽ quĩrãpita babue diaya. Mãwãbʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ cadjiruara quĩrãdoaya. 15 –Cadjirua\\n1 \u0003 Aaroʌ̃\\nNadába, Abiu bid̶a cadjirua oped̶ad̶a\\nwarrarã Nadába, Abiu bid̶a ãdji quera babada eped̶ecoda edad̶aped̶a tʌbʌdauda quera sid̶a maʌ̃ eped̶ecod̶e b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃da Ãcõrẽba jarad̶a awara idji quĩrãpita básid̶aa. k 2 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba tʌbʌ\\ni 5:16. Maʌ̃ aud̶u . Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “la quinta parte.” j 6:4-5. Maʌ̃ aud̶u . Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “la quinta parte.” k 10:1. Exodo 30:7-9d̶e jara b̶ʌa sãwã Ãcõrẽ quĩrãpita querada báida b̶ʌda. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 10​, 16 \b 180\\nuruada idji b̶ʌmaʌba eradrʌbisia. Maʌ̃ uruaba ãdjira bá beasia. Mãwã idji quĩrãpita beusid̶aa. 3 Maʌ̃be Moiseba Aaroʌ̃a jarasia: –Naʌ̃ra jãwãsia Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca oped̶ad̶aẽ ́ bẽrã. Ãcõrẽba nãwã jarasia: Mʌ̃ caita zebʌdaba mʌ̃ra waya pananida panʌa. Mʌ̃drʌ jũmarã quĩrãpita bia jarad̶ida panʌa. Maʌ̃da ũrĩped̶a Aaroʌ̃ra chupea b̶esia. 4 Maʌ̃be Moiseba Aaroʌ̃ djabadrõã Uziel warrarã Misaelda, Elzapaʌ̃ sid̶a trʌ̃ped̶a jarasia: –Zed̶adua. Bãrã ẽberãrã beuped̶ad̶ara Ãcõrẽ wua de caitabemada puru jĩga eded̶adua.– 5 Ara maʌ̃da zed̶aped̶a Moiseba jarad̶a quĩrãca dji beuped̶ad̶ara ãdji djio jʌ̃ panʌ bara puru jĩga edesid̶aa.\\n1 \u0003 Ãcõrẽba\\nÃcõrẽba cadjirua quĩrãdoabari ewari\\njarad̶a awara idji quĩrãpita quera babʌda carea Aaroʌ̃ warrarãra umé beusid̶aa. Beuped̶ad̶acarea Ãcõrẽra Moise ume bed̶easia. 2 Nãwã jarasia: –Bʌ djaba Aaroʌ̃a jaradua mʌ̃ ded̶e wua eatʌ jira b̶ʌ jẽdaare mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejãne baridua ewarid̶e ed̶a wãrãmãrẽã. Baridua ewarid̶e ed̶a wãsira beuya, mʌ̃ra baurude ʌ̃rʌ̃ jʌ̃rãrãne b̶ʌ bẽrã. Ab̶abe mʌ̃a b̶ʌd̶a ewarid̶e ed̶a wãida b̶ʌa. 3 Maʌ̃ ewarid̶e Aaroʌ̃ba nãwã oida b̶ʌa: idjia cadjirua od̶a carea paca dji umaquĩrã zaqueda eneida b̶ʌa babue diai carea. Idjab̶a oveja dji umaquĩrãda eneida b̶ʌa jũma babue diai carea. 4 Maʌ̃be cuiped̶a idjia edre jʌ̃bari lino wua od̶ada jʌ̃ida b̶ʌa. Maʌ̃ ʌ̃rʌ̃ idjia jʌ̃bari lino wua od̶a torroa b̶ʌda jʌ̃ped̶a cʌrrʌ trãjʌ̃bari lino od̶aba trãjʌ̃ cob̶ʌida b̶ʌa. Idji borod̶e jʌ̃bari lino od̶a sid̶a jʌ̃ida b̶ʌa. Maʌ̃gʌra idjia jʌ̃ida b̶ʌa mʌ̃ quĩrãpita ne obʌrʌd̶e. 5 Maʌ̃ awara israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea idjía chiwatu dji umaquĩrãda umé diad̶ida panʌa dji draga babue diamãrẽã. Idjab̶a oveja dji umaquĩrãda diad̶ida panʌa jũma babue diamãrẽã. 6 Aaroʌ̃ba cadjirua od̶a carea, idji ẽberãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea bid̶a paca umaquĩrã zaquera eneya babue diai carea. 7 Chiwatura umena mʌ̃ quĩrãpita eneida b̶ʌa mʌ̃ wua ded̶e ed̶a wãbada caita. 8 Maʌ̃be bãrãba cawad̶i carea jemenebada quĩrãca Aaroʌ̃ba oya cawai carea sãʌ̃gʌ chiwatuda mʌ̃ itea b̶aida idjab̶a sãʌ̃gʌda ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ẽrãbueida. l 9 Chiwatu mʌ̃ itea b̶ed̶ara Aaroʌ̃ba babue diai carea b̶ʌya israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea. 10 Chiwatu ẽrãbuei carea b̶ed̶ara Aaroʌ̃ba mʌ̃ quĩrãpita zocai erob̶aya israelerãba cadjirua oped̶ad̶ara ãyã edemãrẽã ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶aa.\\nl 16:8. Sãʌ̃gʌda ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ẽrãbueida. Hebreo bed̶ead̶e jara b̶ʌa “sãʌ̃gʌda Azazel carea diabueida.” Azazel trʌ̃ba jara b̶ʌ ra ebud̶a b̶ʌẽá . Naʌ̃gʌrã crĩchada dia b̶ʌa: chiwatu ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ẽrãbueida, ẽjũã chiwatu ẽrãbuebadada, wa jai põãsa ewaraga b̶ʌ ẽjũãne b̶abarida. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\npaca zaquera o ʌrrãgo beaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea idjab̶a idji ẽberãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea bid̶a. 12 Maʌ̃be quera babada eped̶ecoda edaped̶a tʌbʌdau mʌ̃ quĩrãpita b̶ʌ animarã babue diabadad̶ebemaba biraida b̶ʌa. Idjab̶a incienso quera dji ʌrabad̶ada jʌwa baratʌma umé edaida b̶ʌa. Maʌ̃ra jũma edeida b̶ʌa mʌ̃ ded̶e wua eatʌ jira b̶ʌ jẽdaare. 13 Mama mʌ̃ quĩrãpita querada tʌbʌdau ʌ̃rʌ̃ cuaida b̶ʌa cowa nũmemãrẽã. Maʌ̃ cowaaba mʌ̃ baurude ʌ̃rʌ̃ cob̶ʌra ãnã edaya. Mãwãbʌrʌ Aaroʌ̃ra beuẽá . 14 Maʌ̃be paca oada edaped̶a idji jʌwa jĩwĩnĩba maãrĩ jĩãpoida b̶ʌa baurude ʌ̃rʌ̃ iquid̶a. Idjab̶a baurude quĩrãpe egode b̶arima siete jĩãpoida b̶ʌa. 15 Maʌ̃be dajadaa wãped̶a chiwatu mʌ̃ itea b̶ed̶ara o ʌrrãgo beaida b̶ʌa israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea. Chiwatu oara mʌ̃ wua ded̶e eatʌ jira b̶ʌ jẽdaare edeped̶a baurude ʌ̃rʌ̃, baurude quĩrãpe egode bid̶a jĩãpoida b̶ʌa idjia naãrã paca oa jĩãpod̶a quĩrãca. 16 Mʌ̃ wua dera bãrã dji cadjirua obadarã tãẽna b̶ʌ bẽrã Aaroʌ̃ba mãwã oaba jĩãpoida b̶ʌa. Mãwã mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejãda mʌ̃ quĩrãpita bia b̶ʌya israelerãba cadjirua o panʌnebemada, mʌ̃ quĩrãpita biẽ ́ panʌnebemada, idjab̶a mʌ̃ bed̶ea ĩjã od̶aẽ ́ panʌnebema sid̶a. Mʌ̃ itea b̶ʌ dejãra ara maʌ̃ quĩrãca oida b̶ʌa mʌ̃ quĩrãpita bia b̶emãrẽã. 17 Aaroʌ̃ba cadjirua carea mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejãne oa jĩãpod̶e wãbʌrʌd̶e ab̶a ẽdrʌbʌrʌd̶aa ni ab̶aʌda mʌ̃ wua ded̶e b̶acara b̶ʌa. Mama ed̶a b̶ʌd̶e Aaroʌ̃ba oara jĩãpoya idjia cadjirua od̶a carea, idji ẽberãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea, idjab̶a israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea bid̶a. 18 Mʌ̃ wua ded̶eba dajadaa zeped̶a mʌ̃ quĩrãpita b̶ʌ animarã babue diabadamaa wãida b̶ʌa bia b̶ʌi carea. Idjia paca oara, chiwatu oa sid̶a maãrĩ edaped̶a animarã babue diabadad̶e cachu quĩrãca b̶eara soaida b̶ʌa. 19 Maʌ̃be animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ idji jʌwa jĩwĩnĩba oada b̶arima siete jĩãpoida b̶ʌa animarã babue diabadara mʌ̃ quĩrãpita bia b̶ʌi carea. Mãwã oida b̶ʌa animarã babue diabadara israelerã mʌ̃ quĩrãpita biẽ ́ panʌneba biẽ ́ b̶ebari bẽrã. 20 Mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejã, mʌ̃ itea b̶ʌ dejã, animarã babue diabada sid̶a mʌ̃ quĩrãpita bia b̶ʌd̶acarea Aaroʌ̃ba chiwatu wad̶i zocai erob̶ʌra caita eneida b̶ʌa. 21 Idji jʌwara chiwatu boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a jũma israelerãba cadjirua oped̶ad̶ara, mʌ̃ bed̶ea ĩjã od̶aẽ ́ panana sid̶a Aaroʌ̃ba ebud̶a jaraida b̶ʌa maʌ̃ cadjiruara chiwatu ʌ̃rʌ̃ b̶ʌi carea. Maʌ̃be ab̶a ʌda b̶ʌya chiwatura ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶aa edemãrẽã. 22 Maʌ̃ chiwatuba jũma ́ aa. Mama ẽjũã põãsa ewaraga bãrã cadjiruara ãyã edeya ẽberãrã neẽm b̶ʌd̶e dji eded̶aba chiwatura ẽrãbueida b̶ʌa. 23 Maʌ̃misa Aaroʌ̃ra mʌ̃ wua ded̶e ed̶a wãped̶a idjia jʌ̃ b̶ʌ lino wua od̶ara ẽrãped̶a mama ameida b̶ʌa. Maʌ̃ra idjia jʌ̃baria mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejãne wãi carea. 24 Maʌ̃be arima cuiped̶a idjia ewariza jʌ̃barida jʌ̃ida b̶ʌa. Maʌ̃be dajadaa wãped̶a idjia enena ovejada, israelerãba diaped̶ad̶a oveja sid̶a beaped̶a jũma babue diaida b̶ʌa idjia cadjirua od̶a carea, israelerãba\\nLEVITICO 16​, ​23 \b 182\\ncadjirua oped̶ad̶a carea bid̶a. 25 Maʌ̃be cadjirua carea paca, chiwatu sid̶a bead̶a dragada animarã babue diabadad̶e jũma babueida b̶ʌa. 26 Chiwatu ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ẽrãbued̶a ra jẽda zebʌrʌd̶e cuida b̶ʌa idjab̶a idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra tãtoida b̶ʌa. Maʌ̃bebʌrʌ bãrã duanʌmaa zeida b̶ʌa. 27 Bãrã cadjirua carea bead̶a pacara, chiwatu sid̶a israelerã duanʌmaʌba ãyã edeida b̶ʌa babuei carea. Dji era, dji djarara, dji ã sid̶a jũma babueida b̶ʌa. Aaroʌ̃ba maʌ̃ animarã oara mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejãne jĩãposia. 28 Ẽberã maʌ̃ animarã ãyã bád̶e wã b̶ad̶ara jẽda zebʌrʌd̶e cuida b̶ʌa idjab̶a idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra tãtoida b̶ʌa. Maʌ̃bebʌrʌ bãrã duanʌmaa zeida b̶ʌa. 29 Id̶iba ʌ̃taa bãrã israelerãba naʌ̃ bed̶eada ĩjã od̶ida panʌa. Poaza sietebema jed̶ecod̶e die ewari b̶ʌd̶e bãrãba ne cod̶aca ewarida od̶ida panʌa. m Maʌ̃ ewarid̶e trajacara panʌa. Ãĩbemarã bãrã tãẽna panʌ sid̶a trajacara panʌa. 30 Poaza maʌ̃ ewarid̶e sacerdote dji dromaara b̶ʌba mʌ̃a jarad̶a quĩrãca oya bãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea. Mãwã bãrãra mʌ̃ quĩrãpita bia b̶ead̶ia. 31 Maʌ̃ ewarira ʌ̃nãũbada ewari dromaa. Maʌ̃ne bãrãra ne cod̶acara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa poaza maʌ̃ ewarid̶e mãwã od̶ida panʌa. 32 Sacerdote dji dromaara b̶ʌ jaid̶abʌrʌd̶e idji warra boro ʌ̃rʌ̃ olivo dragada wead̶ida panʌa idji zeza cacuabari b̶emãrẽã. Maʌ̃ warraba israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea oida b̶ʌ quĩrãca oya. Maʌ̃ ewarid̶e sacerdoteba lino wua od̶a jʌ̃ida b̶ʌra jʌ̃ya. 33 Maʌ̃ne oa jĩãpo b̶ʌd̶eba idjia mʌ̃ itea biara b̶ʌ dejãda, mʌ̃ itea b̶ʌ dejãda, animarã babue diabada sid̶a bia b̶ʌya. Idjab̶a sacerdoterãba cadjirua oped̶ad̶a carea, jũma bãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea bid̶a idjia oida b̶ʌ quĩrãca oya. 34 Id̶iba ʌ̃taa mʌ̃a naʌ̃ra ĩjã obi b̶ʌa: poaza b̶a rima ab̶a sacerdote dji dromaara b̶ʌba mʌ̃a jarad̶a quĩrãca oida b̶ʌa jũma israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea. Maʌ̃be Ãcõrẽba Moisea jarad̶a quĩrãca o panesid̶aa.\\nEwari droma b̶ea Ãcõrẽba obid̶a\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: jaradua mʌ̃a naʌ̃gʌ ewari droma b̶eada poaza obi b̶ʌda. Maʌ̃ ewari b̶ead̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. 3 Sei\\n1 \u0003 Maʌ̃be\\newari bãrã trajura od̶ida panʌa, baribʌrʌ sietebema ewarid̶e ʌ̃nãũnida panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ni maãrĩ bid̶a trajad̶acara panʌa. m 16:29. Ʌ̃c ʌrʌmaarã israelerã ne cod̶aca ewarid̶e baido docara panasid̶aa, ãdji quima ume jipa cãĩnida panasid̶aa, ãdji jĩrũne jʌ̃badada jʌ̃cara panasid̶aa idjab̶a cuicara panasid̶aa. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nMaʌ̃ awara ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Bãrã panane wãbʌdama bid̶a ʌ̃nãũbada ewarira mʌ̃ itea wagad̶ida panʌa.\\nEgiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewari idjab̶a paʌ̃ ẽsãbari neẽ ́ b̶ʌ cobada ewari\\nnaʌ̃gʌ ewari droma b̶eada poaza obi b̶ʌa. Mʌ̃a b̶ʌd̶a ewarid̶e maʌ̃ ewari b̶eara bãrãba od̶ida panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. 5 Poaza dji naãrãbema jed̶ecod̶e catorce ewari queubʌrʌd̶e bãrã Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewarira od̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea. n 6 Maʌ̃be ab̶ari jed̶ecod̶e quince ewarid̶eba ʌ̃taa bãrãba paʌ̃ ẽsãbari neẽ ́ b̶ʌ cobada ewarira od̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea. o Maʌ̃ne siete ewari bãrãba paʌ̃ ẽsãbari neẽ ́ b̶ʌda cod̶ida panʌa. 7 Dji naãrãbema ewarid̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra trajad̶acara panʌa. 8 Maʌ̃ siete ewarid̶e animarãda mʌ̃á ewariza babue diabid̶ida panʌa. Jĩrũarebema ewarid̶e bãrãra wayacusa ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e bid̶a bãrãra trajad̶acara panʌa.–\\nNéud̶ebema naãrã ewabʌda Ãcõrẽa diabada ewari\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: nãwã jaradua: “Mʌ̃a bãrãa diai jarad̶a ẽjũãne jũẽped̶ad̶acarea poaza bãrã néu naãrã ewabʌdad̶ebemada jʌwa jãmãtʌma ab̶a sacerdotemaa eded̶ida panʌa. 11 Maʌ̃ra idjia mʌ̃ quĩrãpita ʌ̃taa waida b̶ʌa mʌ̃a bãrã bia unui carea. Mãwã oida b̶ʌa bãrã Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewari nurẽma. 12 Ara maʌ̃ ewarid̶e bãrãba oveja poa ab̶a b̶ʌda mʌ̃́a babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa. 13 Maʌ̃ awara dji biara b̶ʌ harinada eped̶eco jũgurua umé nedragad̶aa bʌratʌd̶aped̶a maʌ̃nebema sid̶a mʌ̃́a maãrĩ babue diabid̶ida panʌa. p Maʌ̃ harina babue diabʌrʌra mʌ̃a bia unuya. Idjab̶a uva b̶ada boteya ab̶a animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ mʌ̃́a wea diabid̶ida panʌa. q 14 Poaza maʌ̃gʌra mʌ̃́a diad̶i naẽna maʌ̃ poad̶ebema ewabʌdara cocara panʌa. Djiwid̶i puread̶ara, dji jututiad̶a sid̶a cocara panʌa. Paʌ̃ sid̶a od̶aped̶a cocara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa bãrã panane wãbʌdaza maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa. 10 –Israelerãa\\nNéu naãrã ewaped̶ad̶a carea b̶ʌsrid̶a obada ewari\\nEgiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewari nurẽma bãrã néu naãrã ewabʌdad̶ebemada mʌ̃́a jʌwa jãmãtʌma ab̶a diad̶aped̶a domia siete juachad̶ida panʌa. 16 Maʌ̃ siete domia juachaped̶ad̶acarea nurẽma\\nn 23:5. Exodo 12:1-11. o 23:6. Exodo 12:14-20. p 23:13. Eped̶eco jũgurua umé. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “una décima de un efa.” q 23:13. Boteya ab̶a . Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “un cuarto de hin.” Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 23 \b 184\\ncincuenta ewari baya. Maʌ̃ ewarid̶e bãrã néu naãrã ewaped̶ad̶ad̶ebemada mʌ̃́a wayacusa diad̶e zed̶ida panʌa. r 17 Nãwã od̶ida panʌa: bãrã diguid̶a ʌba paʌ̃da umé enenida panʌa mʌ̃́a ʌ̃taa wa diabid̶i carea. Maʌ̃ paʌ̃ra eped̶eco jũgurua umé dji biara b̶ʌ harina ẽsãbari bara od̶a baida b̶ʌa. 18 Maʌ̃ paʌ̃ diabʌdad̶e paca dji umaquĩrã zaqueda ab̶a, oveja dji umaquĩrãda umé, idjab̶a oveja dji umaquĩrã zaquerã poa ab̶a b̶eada siete diad̶ida panʌa. Maʌ̃ animarãra jũma bia b̶ead̶ida panʌa. Maʌ̃gʌra diad̶ia sacerdoteba mʌ̃́a jũma babue diamãrẽã. Maʌ̃gʌrã animarã babue diabʌrʌd̶e bãrã néud̶ebema harina od̶ara mʌ̃́a diabid̶ida panʌa, uva b̶a sid̶a wea diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ babue diabʌrʌra mʌ̃a bia unuya. 19 Maʌ̃be bãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea chiwatu dji umaquĩrãda ab̶a bead̶aped̶a sacerdoteba babue diaida b̶ʌa. Idjab̶a Ãcõrẽ ume necai b̶ai carea oveja zaquerã poa ab̶a b̶eada umé bead̶apeda sacerdoteba dji dragada babue diaida b̶ʌa. 20 Maʌ̃ umébema oveja zaque djarara, bãrã néu naãrã ewaped̶ad̶ad̶ebema paʌ̃ od̶a sid̶a sacerdoteba mʌ̃́a ʌ̃taa wa diaida b̶ʌa. Maʌ̃ne jũma maʌ̃gʌra mʌ̃ itea b̶eya. Maʌ̃ bẽrã sacerdoterãba jũma edad̶ida panʌa cod̶i carea. 21 Ara maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e trajad̶acara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa bãrã panane wãbʌdaza bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa. 22 Bãrã néu ewabʌdad̶e jũma ewarãnadua. Icawa maãrĩ b̶ed̶adua. Dji b̶aed̶a sid̶a jʌrʌ perãnadua. Maʌ̃gʌra b̶ed̶adua dji ne neẽ ́ qued̶ea itea idjab̶a ãĩbemarã bãrã tãẽna panʌ itea. Mʌ̃ra bãrã Ãcõrẽa.”–\\nCachiru zabada ewari\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: nãwã jaradua: “Poaza sietebema jed̶ecod̶e dji nabema ewarid̶e bãrãba ʌ̃nãũbada ewarida wagad̶ida panʌa. Bãrãra trajad̶acara panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãba cachiruda zad̶aped̶a ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Idjab̶a animarãda mʌ̃́a babue diabid̶ida panʌa.”– 24-25 –Israelerãa\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: sietebema jed̶ecod̶e die ewari b̶ʌd̶e mʌ̃a cadjirua quĩrãdoabari ewarida bãrãba od̶ida panʌa. s Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ne cod̶acara panʌa, ãbaa ́ bia bed̶ead̶i carea, idjab̶a animarãda mʌ̃á babue dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃a 28 diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ ewarira mʌ̃a cadjirua quĩrãdoabari ewari bẽrã bãrãra trajad̶acara panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e sacerdoteba oya bãrãba cadjirua oped̶ad̶ara mʌ̃a quĩrãdoamãrẽã. 29 Maʌ̃ ewarid̶e bariduaba ne cod̶aca ́ ʌrʌ, idjira bãrã tãẽnabemada ãyã jʌretad̶ida panʌa. 30 Idjab̶a ewarida oẽb 27 –Poaza\\nr 23:16. Maʌ̃ ewarira Nuevo Testamentod̶e Pentecoste abadaa.\\ns 23:27. Levitico 16:1-34.\\nbariduaba trajuda maʌ̃ ewarid̶e oibʌrʌ, maʌ̃ ẽberãra mʌ̃a beubiya. 31 Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ni maãrĩ bid̶a trajad̶acara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa bãrã panane wãbʌdaza bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa. 32 Maʌ̃ ewarira bãrã ʌ̃nãũbada ewari dromaa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ne cod̶acara panʌa. Maʌ̃ ʌ̃nãũbada ewarira wagad̶ida panʌa poaza sietebema jed̶ecod̶e nueve ewari queud̶ad̶eba ab̶a nurẽma queubʌrʌd̶aa.–\\nWarrewarreabema de zaqued̶e panabada ewari\\nÃcõrẽba Moisea jarasia: nãwã jaradua: “Poaza sietebema jed̶ecod̶e quince ewarid̶eba ́ bia ʌ̃taa siete ewari warrewarreabema de zaqued̶e pananida panʌa mʌ̃a 35 ́ bed̶ead̶i carea. Dji nabema ewarid̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃a 36 bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra trajad̶acara panʌa. Maʌ̃ siete ́ ewariza babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ siete ewari ewarid̶e animarãda mʌ̃a ́ bia jõnacarea nurẽma bãrãra wayacusa ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃a ́ bed̶ead̶i carea. Idjab̶a maʌ̃ ewarid̶e bãrãba mʌ̃a animarãda babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ ewarira mʌ̃ itea waga panʌ bẽrã bãrãra trajad̶acara panʌa. 37 Jũma mʌ̃a jarad̶a ewari droma b̶eara bãrãba od̶ida panʌa. Maʌ̃ ewari b̶ead̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea idjab̶a mʌ̃á animarãda babue diabid̶i carea. Ewariza mʌ̃a jarad̶a quĩrãca bãrãba animarã b̶eada babue diabid̶ida panʌa, bãrã néud̶ebemada diabid̶ida panʌa, mʌ̃ ume necai b̶ead̶i carea animarã b̶eada babue diabid̶ida panʌa, idjab̶a uva b̶ada wea diabid̶ida panʌa. 38 Domiazabema ʌ̃nãũbada ewari awara mʌ̃a jarad̶a ewari droma b̶eara bãrãba od̶ida panʌa. Bãrãba ewariza mʌ̃á diad̶ida panʌ awara, sod̶eba mʌ̃á dia panʌ awara, mʌ̃á diad̶ida jaraped̶ad̶a awara, mʌ̃a jarad̶a ewari droma b̶ead̶e diabi b̶ʌra diad̶ida panʌa. 39 Bãrã néu jũma ewaped̶ad̶acarea siete ewari bãrãra warrewarreabema de zaqued̶e panabada ewarida od̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarira od̶ida panʌa poaza sietebema jed̶ecod̶e quince ewarid̶eba ʌ̃taa. Dji nabema ewarid̶e bãrãba ʌ̃nãũbada ewarida wagad̶ida panʌa. Idjab̶a maʌ̃ siete ewari jõnacarea nurẽma bãrãba ʌ̃nãũbada ewarida wagad̶ida panʌa. 40 Dji nabema ewarid̶e bãrãba dji biara b̶ea nejõda, uruta queduaca b̶eada, bacuru jʌwate quedua bara b̶eada, do icawabema bacuru jʌwate quedua bara b̶ea sid̶a edad̶ida panʌa. t Maʌ̃be siete ewari bãrãra mʌ̃ quĩrãpita b̶ʌsrid̶a duananida panʌa. 41 Poaza sietebema jed̶ecod̶e bãrãba maʌ̃ ewari dromada siete ewari od̶ida panʌa mʌ̃á bia bed̶ead̶i carea. Id̶iba ʌ̃taa bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a naʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa. 42 Maʌ̃ siete ewari droma o panʌne jũma bãrã israelerãra warrewarreabema de zaqued̶e pananida panʌa. 43 Mãwã bãrã warrarãneba yõbʌdarãba cawad̶ia bãrãra warrewarreabema de zaqued̶e panabadjid̶ada mʌ̃a bãrãra Egiptod̶eba ẽdrʌ enesid̶e. Mʌ̃ra bãrã Ãcõrẽa.”– 34 –Israelerãa\\nt 23:40. Dji biara b̶ea nejõda. Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽá cãrẽda jara b̶ʌda. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\nLEVITICO 23​, ​24 \b 186 44 Ãcõrẽba\\nmãwã jarad̶acarea Moiseba israelerãa jarasia jũma Ãcõrẽba jarad̶a ewari droma b̶ea od̶amãrẽã.\\nÃcõrẽ wua ded̶e ĩbĩrã coad̶id̶ebema\\nMoisea jarasia: jaradua olivo draga idji awa quiruda bʌmaa enenamãrẽã. Maʌ̃ olivo dragaba mʌ̃ ded̶e ĩbĩrãra quewaraza coad̶ia. 3 Mʌ̃ ded̶e eatʌ jira b̶ʌ wua nocoare Aaroʌ̃ba ĩbĩrãra quewaraza coa b̶ʌya urua b̶amãrẽã ab̶a ʌ̃nadrʌbʌrʌd̶aa. Id̶iba ʌ̃taa bãrãneba yõbʌdarãba naʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa. 4 Ĩbĩrã b̶ʌbada oro idji awa quiru od̶a jʌwateza ĩbĩrãra mʌ̃ quĩrãpita quewaraza coad̶ida panʌa. 2 –Israelerãa\\nÃcõrẽ quĩrãpita b̶ʌbada paʌ̃\\n5 Dji biara b̶ʌ harinada edad̶aped̶a paʌ̃ra doce ãbud̶adua. Paʌ̃za harinara\\neped̶eco jũgurua umé b̶aida b̶ʌa. u 6 Maʌ̃ paʌ̃ra mesa oro idji awa quiru od̶ad̶e Ãcõrẽ quĩrãpita errecama umé b̶ʌd̶adua. Errecamaza sei paʌ̃ b̶ʌd̶adua. 7 Errecamaza orrocawa incienso quera idji awa quiruda cob̶ʌd̶adua. Maʌ̃ querara dji paʌ̃ cacuabari Ãcõrẽa bá diaya. Maʌ̃ quera bá diabʌrʌba acʌbiya paʌ̃ra jũma Ãcõrẽa dia b̶ʌda. 8 Ʌ̃nãũbada ewariza paʌ̃ djiwid̶ida Ãcõrẽ quĩrãpita b̶ʌd̶ida panʌa. Ãcõrẽra israelerã ume bed̶ea b̶ʌd̶a bẽrã id̶iba ʌ̃taa mãwã od̶ida panʌa. 9 Maʌ̃ paʌ̃ cacuabari querara Ãcõrẽa bá diai bẽrã jũma maʌ̃ paʌ̃ra Ãcõrẽ itea b̶eya. Maʌ̃ bẽrã ab̶abe Aaroʌ̃ba, idji warrarã bid̶a arima cod̶ida panʌa.–\\nẼberãba Ãcõrẽ biẽ ́ jarad̶a\\nb̶asia. Dji papara Israeld̶ebema basía baribʌrʌ dji zezara Egiptod̶ebema basía. Ewari ab̶a maʌ̃ ẽberãra israelerã tãẽna pʌrrʌad̶e wãsia. Pʌrrʌa nĩne idjira ẽberã Israeld̶ebema ume djõsia. 11 Djõ panʌne idjia Ãcõrẽda biẽ ́ jarasia. Maʌ̃ carea israelerãba idjira Moisemaa edesid̶aa cawa omãrẽã. Maʌ̃ ẽberã papara Daʌ̃neba yõna Dibri cau Selomí basía. 12 Maʌ̃ ẽberãra jida eropanesid̶aa ab̶a Ãcõrẽba cawabibʌrʌd̶aa sãwã od̶ida panʌda. 13 Maʌ̃ne Ãcõrẽba Moisea jarasia: 14 –Jãʌ̃ ẽberã mʌ̃ biẽ ́ jarad̶a ra bãrã duanʌmaʌba ãyã eded̶adua. Jũma idjia mʌ̃ biẽ ́ jara b̶ʌ ũrĩped̶ad̶aba ãdji jʌwara idji boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌd̶ida panʌa acʌbid̶i carea wãrãda bed̶ead̶e b̶ʌda. Mãwãnacarea jũmarãba idjira mõgaraba tab̶ari bead̶ida panʌa. 15 Israelerãa nãwã jaradua: “Bariduaba mʌ̃da biẽ ́ jaraibʌrʌ, idjira bed̶ead̶e b̶ʌ bẽrã beuida b̶ʌa. 16 Maʌ̃ bẽrã jũma bãrãba idjira mõgaraba tab̶ari bead̶ida panʌa. Mʌ̃ biẽ ́ jarad̶ada Israeld̶ebema baibʌrʌ wa ãĩbema baibʌrʌ, idjira bead̶ida panʌa. 17 Ab̶a ʌda mĩã beaibʌrʌ, idji sid̶a bead̶ida panʌa. 18 Ab̶a ʌba djãrã animarãda beaibʌrʌ, maʌ̃ animarã bead̶abari ab̶arica animarãda djibaría\\nu 24:5. Eped̶eco jũgurua umé. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “dos décimas de un efa.” Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Emberá del norte, 1a ed., © 2012, Wycliffe Bible Translators, Inc.\\ndiaida b̶ʌa. 19 Ab̶a ʌba djãrãda puoibʌrʌ, ara idjia puod̶a quĩrãca idji sid̶a puod̶ida panʌa. 20 Djãrã b̶ʌwʌrʌda b̶ʌasira, idji b̶ʌwʌrʌ sid̶a b̶ʌad̶ida panʌa. Djãrã dauda ãrĩsira, idji dau sid̶a ãrĩnida panʌa. Djãrã quid̶ada b̶ʌasira, idji quid̶a sid̶a b̶ʌad̶ida panʌa. Ara idjia djãrã puod̶a quĩrãca idji sid̶a puod̶ida panʌa. 21 Ab̶a ʌba djãrã animarãda beaibʌrʌ, maʌ̃ animarã cacuabari ab̶arica animarãda djibaría diaida b̶ʌa. Baribʌrʌ mĩã beaibʌrʌ, idjira bead̶ida panʌa. 22 Dji puod̶ara Israeld̶ebema baibʌrʌ wa ãĩbema baibʌrʌ, ab̶arica od̶ida panʌa. Mʌ̃ra bãrã Ãcõrẽa.”– 23 Moiseba jũma maʌ̃gʌra israelerãa jarasia. Mãwã jarad̶acarea ãdjirãba dji Ãcõrẽ biẽ ́ jarad̶ara ãyã eded̶aped̶a mõgaraba tab̶ari beasid̶aa Ãcõrẽba Moisea jarad̶a quĩrãca.\\nNuevo Testamento y porciones del Antiguo Testamento\\nPorciones del Antiguo Testamento y el Nuevo ... - Scripture Earth\\nPorciones seleccionadas del Antiguo Testamento en\\napocrifos del antiguo y nuevo testamento apocrypha\\nPorciones del Antiguo Testamento - Awajun (Aguaruna\\nPorciones del Nuevo Testamento en Achagua de\\nInforme \"Porciones del Antiguo Testamento y el Nuevo\"","num_words":5697,"character_repetition_ratio":0.112,"word_repetition_ratio":0.086,"special_characters_ratio":0.183,"stopwords_ratio":0.211,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Gela Liwai Lotaɡ̶anaɡ̶axi Aneotedoɡ̶oji ROMANOS 2\\nAneotedoɡ̶oji icota me iwi anodaaɡ̶igotediogi oko\\n1 Natigide, akaami ɡ̶odokaaɡ̶edi, ane eni eledi oko mepaɡ̶a abeyaceɡ̶egi. Niɡ̶ida makaamitiwaji aɡ̶akati makamaɡ̶a anapitaɡ̶ati ɡ̶adoenataka, aicoɡ̶ota ganigakaami. Igaataɡ̶a niɡ̶ina me ɡ̶adiɡ̶oatita eledi oko, pida awii liciagi niɡ̶inoa anowote, jiɡ̶ikeeni Aneotedoɡ̶oji maɡ̶aɡ̶a ɡ̶adiloikatiti leeɡ̶odi ɡ̶abeyaceɡ̶eco. 2 Jowooɡ̶otaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji meote ane iɡ̶enaɡ̶a niɡ̶ina me iwi anigotediogi codaa niɡ̶ina me iloikatidi oko anowote niɡ̶inoa ane beyagi. 3 Niɡ̶ida makaami ane ɡ̶ademaanigi me ɡ̶adiɡ̶oatita eledi oko anowo, pida akaami eledi awii ane beyagi. Odaa aɡ̶ica ɡ̶animaweneɡ̶egi daɡ̶a ɡ̶adiwokoni me ɡ̶adiloikatiti Aneotedoɡ̶oji. 4 Akati ina me diɡ̶ica ane jaoɡ̶a Aneotedoɡ̶oji me daɡ̶axa meletedoɡ̶odomi, odaa anaɡ̶a ɡ̶odiloikatidi leeɡ̶odi meliodi me yakadi me dinatitedoɡ̶owa. Ejinoɡ̶owooɡ̶oti Aneotedoɡ̶oji meletedaɡ̶adomi, eotedibige madinilaanitece ɡ̶abeyaceɡ̶eco, odaa opilitalo Aneotedoɡ̶oji.\\n5 Pida dakake ɡ̶adaaleɡ̶ena, odaa aɡ̶emaani daɡ̶a iigi aneni me ɡ̶adewiki. Joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi Aneotedoɡ̶oji meneɡ̶egi yelatedaɡ̶adomi nigicota niɡ̶ica noko nige ikee lélaɡ̶a leeɡ̶odi nibeyaceɡ̶eco, codaa eote ane iɡ̶enaɡ̶a nige ɡ̶adiloikatiti leeɡ̶odi ɡ̶abeyaceɡ̶eco. 6 Igaataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji yajigote oninitecibeci oko ane iɡ̶enaɡ̶a me loojedi ane loenataka. 7 Niɡ̶ina oko anidioka limedi mowo anele, codaa anodoletibige Aneotedoɡ̶oji me iweniɡ̶ide, codaa anoyocaɡ̶aneɡ̶e Aneotedoɡ̶oji, codaa anodoletibige lewiɡ̶a miniwataɡ̶a, odaa Aneotedoɡ̶oji yajigote lewiɡ̶a niɡ̶ini oko ane daɡ̶adiaaɡ̶ica liniogo. 8 Pida niɡ̶ina eledi oko ane adodigomadadi, codaa ane doɡ̶oyiwaɡ̶adi anewi, pida inoka odioteci ane beyagi, Aneotedoɡ̶oji yelatetema codaa me iloikatidi niɡ̶ina oko liciagi. 9 Aneotedoɡ̶oji eote lawikodico codaa me ligecaɡ̶aloɡ̶o inatawece niɡ̶ina oko anowo ane beyagi. Odoejegi me nikatedeloco lawikodico judeutedi, nigidiaaɡ̶idi niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi. 10 Pida niɡ̶ina oko anowo anele, Aneotedoɡ̶oji nelecaɡ̶atee, codaa iweniɡ̶ide miniwataɡ̶a, codaa meote mele laaleɡ̶ena. Odoejedipi judeutedi, nigidiaaɡ̶idi niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi. 11 Igaataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji aɡ̶ica liomaɡ̶atagi noiigi, pida idokigotedoɡ̶owa digawiniteloco oko.\\n12 Inatawece niɡ̶ina oko ane doɡ̶oyowooɡ̶oditeda liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji, codaa aninoa libeyaceɡ̶eco, joaniɡ̶idiaa naaɡ̶a. (Pida aleeɡ̶odi me doɡ̶oyoteteteda liiɡ̶enatakaneɡ̶eco). Inatawece noiigi judeutedi idiwa liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji miditaɡ̶a, pida Aneotedoɡ̶oji iloikatidi leeɡ̶odi aɡ̶oyiwaɡ̶adi liiɡ̶enatakaneɡ̶eco. 13 Igaataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji aiɡ̶enaɡ̶adi oko daɡ̶a leeɡ̶odi me wajipatalo liiɡ̶enatakaneɡ̶eco, pida leeditibige niɡ̶ina oko meyiwaɡ̶adi liiɡ̶enatakaneɡ̶eco, odaa Aneotedoɡ̶oji iɡ̶enaɡ̶adi niɡ̶ina oko. 14 Aneotedoɡ̶oji ayajigotediogi liiɡ̶enatakaneɡ̶eco niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi. Pida niɡ̶ina oko nige diniomaɡ̶aditema ane yemaa Aneotedoɡ̶oji, idaaɡ̶ida me doɡ̶oyowooɡ̶odi niɡ̶ica ane iiɡ̶ete, odaa boɡ̶oikee moyowooɡ̶odi niɡ̶ica ane iɡ̶enaɡ̶a catiwedi laaleɡ̶ena. 15 Niɡ̶ida anee me newiɡ̶a ikee moyowooɡ̶odi catiwedi laaleɡ̶ena liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji. Idiaaɡ̶idi odeemitetece ane iɡ̶enaɡ̶a catiwedi laaleɡ̶enali, odaa oikee mewi midiwa liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji catiwedi laaleɡ̶ena. Idatibece niɡ̶ica anodeemitetece catiwedi laaleɡ̶ena eetibigeloco, codaa idatibece maɡ̶aɡ̶a oikee mele anigida loenatagi. 16 Jiɡ̶idaaɡ̶ee nigicota niɡ̶ica noko Aneotedoɡ̶oji nige niiɡ̶e Jesus Cristo me iwi anigotediogi niɡ̶ina oko leeɡ̶odi lowooko ane dinaɡ̶aditedini, codaa me niɡ̶inoa loenataka ane dinaɡ̶aditedini. Joaniɡ̶inaaɡ̶oditece niɡ̶inoa nibodicetedi anele ane icoɡ̶otedigi miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji, ane jeloɡ̶oditedibece.\\nJudeutedi idiaa liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji\\n17 Niɡ̶ida makaami adinabakenitibecetiwaji makaami judeutedi. Anakatoni liiɡ̶axinaɡ̶aneɡ̶eco Moisés, codaa eni makaami nepilidi Aneotedoɡ̶oji. 18 Joɡ̶owooɡ̶oti ane yemaa Aneotedoɡ̶oji, codaa Aneotedoɡ̶oji lotaɡ̶anaɡ̶axi ane diniditelogo liiɡ̶enatakaneɡ̶eco etiɡ̶adiiɡ̶axinitece moleetibige inokina ane iɡ̶enaɡ̶a. 19 Aɡ̶ica daɡ̶awienatakanitiwaji makati makaami ligiilaɡ̶adi ɡ̶oladi, codaa aleetibige daɡ̶akaami nilokokena niɡ̶ina ane idei nexocaɡ̶a. 20 Niɡ̶ida makaamitiwaji aleetibige daɡ̶akaami niiɡ̶axinoɡ̶ododi niɡ̶ina ane diɡ̶icata lixakedi, codaa niɡ̶ina anokateciɡ̶ida lixakedi ademiitiogi micataɡ̶a daɡ̶a nigaanigipawaanigi. Aneotedoɡ̶oji lotaɡ̶a ane diniditelogo liiɡ̶enatakaneɡ̶eco idiwa makaamitaɡ̶atiwaji anoikeetaɡ̶awa inoatawece ɡ̶odixaketedi, codaa anewi. 21 Enice akaamitiwaji ane iiɡ̶axini eledi oko, igaamee ina mecoɡ̶otace akamaɡ̶akaami adiniiɡ̶axini? Eloɡ̶otitibece deɡ̶eleta me jolicaɡ̶a, pida akamaɡ̶akaami olicetiwaji. 22 Codaa menitiwaji me daɡ̶a yakadi me joɡ̶olaɡ̶atakanaɡ̶a, pida akamaɡ̶akaami aɡ̶olaɡ̶atakanitiwaji. Codaa ɡ̶adeleɡ̶etedi niwicidi noenataka, pida olicetalo niɡ̶inoa laxedi liɡ̶elatedi niwicidi. 23 Adinabakenitibecetiwaji leeɡ̶odi adinanenitece midiwa Aneotedoɡ̶oji liiɡ̶enatakaneɡ̶eco makaamitaɡ̶a. Pida awii eledi oko me daɡ̶adiaa odeemitetigi Aneotedoɡ̶oji leeɡ̶odi akamaɡ̶akaamitiwaji ate iwaɡ̶ati liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji. 24 Joaniɡ̶idaaɡ̶eeta Aneotedoɡ̶oji lotaɡ̶a, “Niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi beyagi modotaɡ̶atibige Aneotedoɡ̶oji leeɡ̶odi ɡ̶adakataɡ̶a, anakaami judeutedi.”\\n25 Niɡ̶ina makagiti ɡ̶adolaadi mikeenitiwaji makaami nepilidi Aneotedoɡ̶oji, niɡ̶ida ida anawiite niɡ̶ina nigoteteni liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji. Pida niɡ̶ina nige doɡ̶otetenitedatiwaji liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji, icaaɡ̶ica akagiti ɡ̶adolaadi, aɡ̶ica mawii, codaa ɡ̶adiciagi niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi (ane daɡ̶a nepiliditeda Aneotedoɡ̶oji). 26 Niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi nigoyotete liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji, Aneotedoɡ̶oji idigote micataɡ̶a doɡ̶oyakagidi lolaadi, codaa nepilidi. 27 Joaniɡ̶idaa niɡ̶ina ane daɡ̶a judeutedi, nigoyotete liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji, oikee Aneotedoɡ̶oji me ɡ̶adiloikatititetiwaji anakaami judeutedi, anepaɡ̶a domiɡ̶idiwa makaamitaɡ̶a notaɡ̶anaɡ̶axiidi ane diniditelogo liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji, odaa domaɡ̶a ɡ̶aditeweɡ̶egi makagiti ɡ̶adolaadi, pida aɡ̶oteteni liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji.\\n28 Igaataɡ̶a niɡ̶ina oko nige judeu, pida anebi Aneotedoɡ̶oji daɡ̶a leeɡ̶odi eliododipi me judeutedi. Codaa niɡ̶ina ɡ̶oneleegiwa nigidokida me yakagidi lolaadi, aɡ̶ica aneletema miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji. 29 Pida beɡ̶ewi me judeu, codaa mewi me nebi Aneotedoɡ̶oji, niɡ̶ina oko ane judeu catiwedi laaleɡ̶ena. Aneotedoɡ̶oji Liwigo ikeeta catiwedi laaleɡ̶ena mewi me nebi Aneotedoɡ̶oji. Notaɡ̶anaɡ̶axi ane diniditeloco liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji aɡ̶ica nimaweneɡ̶egi deɡ̶eo oko me nebi Aneotedoɡ̶oji. Aneotedoɡ̶oji iweniɡ̶ide niɡ̶ina oko anewi me judeu, idiɡ̶ida aɡ̶oneleegiwa iweniɡ̶ide.","num_words":705,"character_repetition_ratio":0.152,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.133,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 TIMOTEO 2\\nSãwã Jesucrito bed̶ea jaradiaida b̶ʌ\\n1 Mʌ̃ warra, Jesucrito biad̶eba zarea b̶adua. 2 Mʌ̃a zocãrã ẽberãrã quĩrãpita jaradia b̶ad̶ada bʌa ũrĩsia. Ara maʌ̃ jaradia b̶ad̶ara bʌa bid̶a djabarã jipa b̶eaa jaradia b̶adua ãdjirãba ab̶ari quĩrãca dewararãa jaradiad̶amãrẽã.\\n3 Bʌra Jesucrito sordao bia bẽrã mʌ̃ quĩrãca bia mĩgai carea b̶adua. 4 Sordaoba ne baridua ocaa, ãtebʌrʌ idji boroba quĩrĩã b̶ʌdrʌ obaria bia unumãrẽã. 5 Idjab̶a dji jemenebarida idji jemeneida b̶ʌ quĩrãca jemeneẽ́bʌrʌ, idjia poyabʌrʌ sid̶a idjia edaida b̶ad̶ara edaẽ́a. 6 Ẽjũã o b̶ʌra bia mĩgabaria. Maʌ̃ bẽrã idjiabʌrʌ néu zaud̶ad̶ebemada naãrã edaida b̶ʌa. 7 Mʌ̃a jara b̶ʌra bio crĩchadua. Dadji Boro Jesuba bʌ́a jũma maʌ̃gʌra cawabiya.\\n8 Jesucritod̶ebemada quĩrãnebadua. Idjira David̶eba zed̶aa. Idjira beu b̶ad̶ada Ãcõrẽba ʌ̃rẽbabisia. Maʌ̃ bed̶ea bia idjid̶ebemada mʌ̃a jaradia b̶ʌa. 9 Maʌ̃ carea mʌ̃ra bia mĩga b̶ʌa. Mʌ̃ra ẽberã cadjirua quĩrãca carenaba jʌ̃ eropanʌa. Baribʌrʌ Ãcõrẽ bed̶eara jʌ̃ eropanʌẽ́a. 10 Maʌ̃ carea mʌ̃a jũma droa b̶ʌa Ãcõrẽba edad̶a ẽberãrã carebai carea. Mãwã Ãcõrẽba ãdjirã sid̶a Jesucritod̶eba ẽdrʌ edaya ewariza idji bia quirud̶ebemada erob̶ead̶amãrẽã.\\n11 Naʌ̃ bed̶eara wãrã araa:\\nDadjirãda Crito ume beusid̶abʌrʌ, idji ume zocai panania.\\n12 Dadjirã bia mĩga panʌda droad̶ibʌrʌ, idji ume dji bororãda b̶ead̶ia.\\nDadjirãba Critoda adua panʌana ad̶ibʌrʌ, idjia bid̶a dadjirãra adua b̶ʌad̶a aya.\\n13 Dadjirãda idji ume jipa nĩbad̶aẽ́bʌrʌ, idjida jipa b̶abaria ara idjia jarad̶ara o ama b̶aca bẽrã.\\nÃcõrẽ nezoca sãwã b̶aida b̶ʌ\\n14 Jũma maʌ̃gʌra djabarãa quĩrãnebabi b̶adua. Dadjirã Boro quĩrãpita jaradua ãdjirãra baridua bed̶ea carea caicaya b̶ead̶iẽ́ panʌda. Maʌ̃ caicayaba biada diacaa, ãtebʌrʌ dji ũrĩ b̶ea crĩchara ãrĩbaria. 15 Ãcõrẽ wãrã bed̶eara jipa jaradia b̶ʌda unubi b̶adua. Ne obari bia quĩrãca quĩrãcuita o b̶adua Ãcõrẽba bʌra quĩrã pera neẽ́ bia unumãrẽã. 16 Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ b̶ea nẽbʌrʌbadara igaradua. Maʌ̃ ẽpẽ b̶eara Ãcõrẽnebemada tʌmʌara wãbadaa. 17 Ãdjia jaradia panʌba ẽberãrãra ãrĩ wãbaria aid̶aba pea co wãbari quĩrãca. Mãwã jaradiabadarã tãẽna Himeneoda, Pileto sid̶a panʌa. 18 Ãdjira wãrã bed̶ead̶ebemada ãĩ wãsid̶aa. Ãdjia jaradiabadaa ẽberãrã jaid̶aped̶ad̶ara ʌ̃rẽbacuasid̶ada. Maʌ̃gʌd̶eba ʌ̃cʌrʌba Crito ĩjã panʌra ãdjia ãrĩbʌdaa. 19 Baribʌrʌ Ãcõrẽ ẽberãrãba Critora bio ĩjã panʌa de jĩrũba dera zarea erob̶abari quĩrãca. Ãcõrẽba idjid̶erãda cawabi carea nãwã jarasia: “Dadjirã Boroba jũma idjid̶erãra cawa b̶ʌa.” Idjab̶a jarasia: “Dadjirã Boro ĩjã panʌana a b̶eaba jũma cadjiruara igarad̶ida panʌa.”\\n20 De waib̶ʌad̶e ab̶abe oro od̶ada, parata od̶a sid̶a b̶eaẽ́a, ãtebʌrʌ bacuru od̶ada, egoro cad̶a sid̶a b̶eaa. Ʌ̃cʌrʌra dji biara b̶ea b��rã baridua ewari carea b̶eaẽ́a, baribʌrʌ waabemara baridua ewari carea b̶eaa. 21 Dadjirã sid̶a ara maʌ̃ quĩrãca panʌa. Dadjirãba cadjiruara igarad̶ibʌrʌ, dadjirã Boro itea dji biara b̶eada panania. Mãwã dadjirãneba idjia ne poya oya idjab̶a ne jũma biada od̶i carea b̶ead̶ia.\\n22 Cũdrarãba cadjirua awua panʌnebemada ãĩ b̶adua. Jipa oida ẽpẽ b̶adua. Jesura ĩjã b̶adua. Jũmarãda quĩrĩã b̶adua. Jũmarã ume necai b̶adua. Dadjirã Boro Ãcõrẽa iwid̶ibadarã ume so jipa b̶ʌd̶eba jũma maʌ̃gʌra ẽpẽ b̶adua. 23 Ẽberãrãba crĩcha siriẽ́ b̶ea bed̶ea panʌne ed̶a bed̶earãdua. Bʌa cawa b̶ʌa maʌ̃gʌd̶eba caicayabadada. 24 Dadjirã Boro nezocara ijara b̶aiẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ jũmarã ume aduá b̶aida b̶ʌa. Jaradia cawa b̶aida b̶ʌa. Jũmarã ume droa b̶aida b̶ʌa. 25 Idjia jaradia b̶ʌ quĩrĩãnaca ẽberãrãa bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽ bed̶eara cawabida b̶ʌa. Mãwãra Ãcõrẽba ãdjirãra carebaisicada idjimaa jẽda zed̶aped̶a wãrã bed̶eada cawad̶amãrẽã. 26 Quĩrãipa crĩchasid̶ara ãdjirãra diauruba jida erob̶ʌd̶ebemada ẽdrʌd̶ia. Ara nawena diauruba jida pe erob̶ʌa idjia quĩrĩã b̶ʌra od̶amãrẽã.","num_words":505,"character_repetition_ratio":0.057,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.176,"stopwords_ratio":0.212,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"San Mateo 23 BSNNT - To ĩ yiro bero, masare, yʉa ĩ - Bible Search\\n“Rojose tãmʉorʉarãja mʉa”, fariseo masare Jesús ĩ yire queti\\n1To ĩ yiro bero, masare, yʉa ĩ buerãre quẽne, ado bajiro yʉare yicami Jesús:\\n2—Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa, fariseo masa quẽne, Moisére Dios ĩ roticũmasirere buerẽtobucõari, “Ado bajiro yiroti ñaja manire”, yigotimasiorã ñaama. 3To bajiri tire ĩna gotimasiosere quẽnaro ajitirʉ̃nʉña mʉa. To bajiboarine, ĩna yirore bajiro yimena ĩna ñajare, ĩna yirore bajiro yibesa. 4Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ĩ rotimasire rẽtobʉsaro yirotiama ĩna. “Cojo vãme me mani rotise ñajare, cʉdijeomasimenama ĩna” yimasirã ñaboarine, ĩnare ĩamaimenane, “Ñajediro yʉa gotirẽtobuse riojo ñaja”, masare ĩnare yicõa ñarũgũama. 5Jediro ĩna yisere, “Quẽnaro yirã ñaama” masa ĩna yiĩarʉ̃cʉbʉosere bojarã yama. Ĩna riovecari siature, ĩna ricari dʉreature quẽne Dios ocasãñarijataroriaca jacabʉsarijatarori cʉoama ĩna, “Gãjerã manire ĩacõari, quẽnaro rʉ̃cʉbʉoato ĩna” yirã. To yicõari sudiro gaja seayore, jacabʉsase seayore cʉtiaseri sãñaama ĩna. “Quẽnaro yirã ñaama ĩna” masa ĩna yiĩarʉ̃cʉbʉosere bojarã yama. 6Boserʉ̃mʉri ñaro ĩna barujijama, ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarũgũama ĩna. Dios ocare bueriavirijʉre quẽne ñamasuri cũmurorire rujivariquẽnarũgũama. 7To yicõari, jãjarã masa ĩna rẽjarũgũrijaʉrire ejarũgũama. Masare ĩna bocajama, rʉ̃cʉbʉose rãca ĩnare ĩna sẽnisere bojarũgũama. To yicõari, “gotimasiorimasʉ” masa ĩna yijama, ajivariquẽnarũgũama.\\n8Mʉarema, ĩna yirore bajiro mʉa yibetijare, quẽnarʉaroja. “Gotimasiorimasʉ” mʉa rãcana mʉare ĩna yisere bojabetirʉarãja mʉa. Sĩgʉ̃ne ñaja yʉ, mʉa jedirore gotimasiorimasʉma. Mʉama, cojoro cõrone ñarã ñaja mʉa, yʉre ajitirʉ̃nʉrãma. To bajiri gotimasiorimasʉ gãmerã yimasimenaja mʉa. 9Õ vecajʉre ñagʉ̃ sĩgʉ̃ne ñaami mani jacʉ, Dios vãme cʉtigʉ. To bajiri adi sitagʉre, gãjire yʉre ajitirʉ̃nʉgʉ̃re, Diore mʉa yirʉ̃cʉbʉorore bajiro yirã, “yʉa jacʉ” ĩre yibeja mʉa. 10“Yʉa ʉjʉ ñaja mʉ” gãjerã mʉare ĩna yirʉ̃cʉbʉosere ĩnare yirotibeja. “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõacacʉ, yʉ sĩgʉ̃ne ñaja mʉa ʉjʉma. 11Sĩgʉ̃ yʉre ajitirʉ̃nʉgʉ̃, ñamasugʉ̃ ĩ ñarʉajama, gãjerã ĩna bojasere masicõari, quẽnaro ĩnare yiejarẽmogʉ̃ ñarʉcʉmi. 12Quẽnaro ĩnare ĩna yirʉ̃cʉbʉosere bojarãre, “Ñamasurã me ñato”, ĩnare yirʉcʉmi Dios. No bojagʉ, “Ñamasugʉ̃ me ñaja yʉ” yicõari, quẽnaro gãjerãre yirẽmogʉ̃jʉare, “Ñamasugʉ̃ ñato”, ĩre yirʉcʉmi Dios —yʉare yicami Jesús.\\n13Fariseo masare, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasare quẽne yigʉ, ado bajiro goticami Jesús:\\n—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yiboarine, rojorã ñaja mʉa. Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ñamasuse mejʉare ajitirʉ̃nʉcõari, gotimasiovadicajʉ mʉa. To bajiro mʉa yijama, “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato mani” yirãre bajiro yiñaja mʉa. To yicõari, “Gãjerã, Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirã ñabeticõato ĩna” yirã yaja mʉa. Dios yarã ĩna ñarʉaboajaquẽne, ĩnare matarã yaja mʉa. To bajiri mʉa quẽne ĩ yarã ñabetirʉarãja mʉa —ĩnare yicami Jesús.\\n14—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa, fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa”, yitʉoĩaboaja mʉa. Manajʉa rijaveoriarã ya virire ẽmarã ñaboarine, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “‘Quẽnaro yirã ñaama’ yiĩato” yirã, “Yoaro Diore sẽnirã yaja”, yisocarũgũboaja mʉa. To bajiro mʉa yise vaja, gãjerã rojorã, rojose ĩna tãmʉose rẽtoro rojose tãmʉorʉarãja mʉa —ĩnare yicami Jesús.\\n15—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yiboarine, mʉa yirore bajiro yirã me ñaja mʉa. “Manire bajiro gãji ĩ tʉoĩajama, quẽnaja” yitʉoĩacõari, masare bʉto gotimasiocudiaja mʉa. Sĩgʉ̃, “Yʉare bajiro tʉoĩato” mʉa yigʉre, “Mani ajitirʉ̃nʉro rẽtoro mani yere ajitirʉ̃nʉato ĩ” yirã yaja mʉa. To bajiro mʉa yijama, “Bʉtobʉsa rojose tʉoĩato” yirã yaja mʉa. To bajiri, mʉa rẽtobʉsaro Dios ĩ bojabetire yicõari, “Rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ varʉcʉmi ĩ quẽne”, yirã yaja mʉa —ĩnare yicami Jesús.\\n16-22Quẽna ado bajiro ĩnare goticami Jesús, fariseo masare, Dios ĩ rotimasirere gotimasiorimasare quẽne:\\n—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa. Ĩamena, gãjerã ĩamenare tʉ̃a vanare bajiro bajirã ñaja mʉa. No bojase mʉa yirotire mʉa yirʉajama, “Yimasucõarʉarãja yʉa. Tire yʉa yibetijama, Dios, rojose yʉare yibogʉmi” yirã, yirere ado bajiro gãjerãre gotimasiorũgũboaja mʉa: “Cojojirema mani gotirore bajiro yirʉamena ñari, ado bajirojʉa mani gotijama, quẽnacõaroja”, yirũgũboaja mʉa: “Mani gotirũgũrore bajiro yirã ñaboarine, Dios vãmere mani gotivasoajama, mani gotirore bajiro mani yibetiboajaquẽne, rojose manire yibecʉmi Dios”, yirũgũboaja mʉa. To yicõari, ado bajiro gotimasiorẽmoaja: “Dios vãmere gotiterã, Diore yirʉ̃cʉbʉoriavi vãme rãca mani yijama, quẽnacõaroja. To bajiro yiterã, Diore yirʉ̃cʉbʉorã soemʉoriajaʉ vãme rãca mani yijama, quẽnacõaroja. Tire mani yitejama, õ vecajʉ ʉ̃mʉagaserojʉ Dios ĩ ñaro vãme rãca mani yijama, quẽnacõaroja. To bajiboarine, Diore yirʉ̃cʉbʉoriaviaye oro vãme cʉtise rãca, to yicõari, gaje vãme Diore rʉ̃cʉbʉorã soemʉoriajaʉ joere jesase vãme rãca mani yijama, mani gotirore bajirone yiroti ñaja”, yiboaja mʉa. Tʉoĩamasimena, ĩamenare bajiro bajirã ñaja mʉa. Ñajediro Dios ye ti ñajare, ĩ vãmerene gotirã yaja mʉa —ĩnare yicami Jesús.\\n23—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yiboarine, rojorã ñaja mʉa. Dios ĩ rotimasirere buerẽtobucõari, ñamasuse mejʉare ajitirʉ̃nʉrãja mʉa. To bajiro yirã ñari, bare sãvʉorere, an'is, menta, comino vãme cʉtire mojoroaca ti vaja cʉtiboajaquẽne, Diore yirʉ̃cʉbʉoriavi moabosarimasare ĩsiaja mʉa. To bajiro yirã ñaboarine, Dios ĩ rotimasire ñamasusejʉarema ajitirʉ̃nʉmena ñaja mʉa. Ado bajiro bajiaja ñamasuse: Quẽnaro riojo yire, gãjerãre ĩamaire, to yicõari, Diore maire quẽne ñaja ñamasuse. Tire quẽne yirũgũrona ñaja mʉa. 24To bajiro yirã ñari, ado bajiro yirãre bajiro yaja mʉa: “Beco rãca idirobe” yirã, oco mʉa idirotire veorũgũaja mʉa. To bajiro yirã ñaboarine, camello vãme cʉtigʉjʉarema jaigʉ ĩ ñaboajaquẽne, rujʉne bayurãre bajiro yirũgũaja mʉa. To bajiri, ĩamena, gãjerã ĩamenare tʉ̃a vanare bajiro bajirã ñaja mʉa. Dios ĩ rotimasire ñamasuse mere ajirʉ̃cʉbʉorã ñaboarine, ñamasusejʉare yimena ñaja mʉa —ĩnare yicami Jesús.\\n25—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yitʉoĩaboarine, rojorã ñaja mʉa. Idiriabaja, bare jeobariabaja joema coeriabajari ñaboarine, jubeajʉama bʉto ʉeri cʉtibajarire bajiro bajiaja mʉa. Mʉa ʉsʉri bajisejʉarema tʉoĩabeaja mʉa. To bajirã ñari, “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yitʉoĩaboarine, rojosere quẽne tʉoĩarã ñari, rojorã ñaja mʉa. Ĩaʉorã ñari, “Ĩnare yitocõari, ĩna cʉoboasere ẽmarʉarãja”, yitʉoĩarã ñaja mʉa. 26“Rojorã ñaja mani” yimasimena ñari, ĩamenare bajiro bajirã ñaja mʉa, fariseo masa. Rojosere tʉoĩatʉjaya. To bajiro mʉa yijama, Dios ĩ bojarore bajiro tʉoĩarã ñari, quẽnaro yirã ñarʉarãja mʉa.\\n27Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa fariseo masa, Dios ĩ rotimasire gotimasiorimasa quẽne. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yiboarine, mʉa yirore bajiro yirã me ñaja mʉa. Masa yujeriaviri botisene viariavirire bajiro bajiaja mʉa. Masa ĩna ĩaquẽnariviri ñaboarine, jubeajʉama rijariarã gõa quẽnabetoja. 28To bajiro bajirã ñaja mʉa. “Quẽnaro yirã ñaama” masa ĩna yiĩarã ñaboarine, mʉa tʉoĩare cʉtisema rojorã ñaja. “Quẽnaro yirã ñaama” masa mʉare ĩna yiĩasere bojatʉoĩarã ñaboarine, rojose ñaro cõro tʉoĩarã ñaja mʉa —ĩnare yicami Jesús.\\n29Quẽna ado bajiro ĩnare gotirũtuacami Jesús:\\n—Bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa. “Quẽnaro yirã ñaja yʉa” yiboarine, mʉa yirore bajiro yirã me ñaja mʉa. Diore gotirẽtobosamasiriarãre ĩna yujemasiriajʉ joere quẽnarijʉ quẽnoaja mʉa, “Quẽnarã ñamasiñuma” yirã. To yicõari, gãjerã quẽnaro yiriarãre quẽne ĩna yujeriajʉ joere quẽnase quẽnorũgũaja mʉa. 30To yicõari, ado bajiro yirũgũaja mʉa: “Mani ñicʉa, Diore gotirẽtobosarimasare ĩna sĩarearo, ĩnare sĩa ejarẽmobetiboriarãja mani”, yirũgũaja mʉa. 31To bajiro mʉa yijama, “Quẽnarã ñañuma” yirã me yaja mʉa. Ado bajirojʉa yirã yaja: “Diore gotirẽtobosamasiriarãre mani ñicʉa ĩna sĩamasire quẽnañuja ti” yirã yaja mʉa, mʉa ñicʉa rojose ĩna yiriarore bajiro rojose yirã ñari. 32Mʉa ñicʉa Diore gotirẽtobosarimasare ĩna sĩasʉovadimasiriarore bajirone mʉa quẽne ĩna jãnerabatia ñari, Diore gotirẽtobosarimasare sĩajeocõaroti ñaja —ĩnare yicami Jesús.\\n33—Vãtia ʉjʉ rojose ĩ yirore bajirone rojose yijairã ñaja mʉa. Rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ mʉa varotire, no bajiro rudimasibetirʉarãja. 34Mʉa jud'io masa vatoajʉ Diore gotirẽtobosarãre, quẽnaro tʉoĩarãre quẽne, Dios ocare gotimasiorãre quẽne cõarʉcʉja yʉ. Ĩnare sĩarʉarãja mʉa. Gãjerãrema yucʉ́tẽrojʉ jajusĩarʉarãja. Gãjerãrema, Dios ocare ĩna buerivirijʉ ĩnare jarʉarãja. Gãjerãrema, ĩna vati macari ñaro cõrone rojose ĩnare yisʉyarʉarãja. 35To bajiro mʉa yiroti ti ñajare, ado bajiro yirʉcʉmi Dios, mʉa ñicʉare, mʉa yarã jedirore yʉre ajitirʉ̃nʉmenare: Abel ñamasir'ire mʉa ñicʉ ĩ sĩasʉomasire, to yicõari Diore yirʉ̃cʉbʉoriavi jubeajʉ ñarijaʉ soemʉoriajaʉ tʉjʉ Berequ'ias macʉre Zacar'iare ĩna sĩatʉsamasirere, quẽnaro yirãre ĩna sĩavadimasire ñajare, bʉto rojose tãmʉorʉarãja mʉa, adirʉ̃mʉri ñarã. 36Riojo mʉare gotiaja yʉ. Mʉa ñicʉa ĩna bajimasiriarore bajirone Diore mʉa ajitirʉ̃nʉbeticõa ñajare, ĩna sĩamasire vaja rojose ĩnare ĩ yiroti rẽtobʉsaro rojose mʉare yirʉcʉmi Dios, adirʉ̃mʉri ñarãre —ĩnare yicami Jesús.\\nJerusalén macanare ĩna bajirotire Jesús ĩ tʉoĩasʉtiritire queti\\n37Jerusalén macanare ĩre ĩna sĩarocaro bero ĩna bajirotire tʉoĩacõari, ado bajiro yicami Jesús:\\n—Jerusalén macana, Diore gotirẽtobosamasiriarãre sĩamasiriarã jãnerabatia ñacõama ĩna. Dios ĩ cõamasiriarãre, ĩ ocare gotimasiorimasare gʉ̃tane ĩnare reasĩamasiriarã jãnerabatia ñaama. Cojoji me gãjaboco so querʉjʉ ẽñeroca so rĩare so juarẽorore bajiro ĩnare yirʉaboacajʉ yʉ, ĩnare coderʉ. To bajiro yʉ yirʉaboajaquẽne, ĩnajʉa yʉre bojabeticama. 38To bajiri jẽre, “Ĩna ñarijʉre codetʉjacõaja yʉ yuja”, yitʉoĩami Dios. 39Riojo gotiaja yʉ: “‘¡Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi’ yigʉ, Dios ĩ cõar'i vadiami! ¡Quẽnase ĩre yivariquẽnato mani! ¡Diore rotibosagʉ ĩ ñajare, ĩre quẽnaro yato Dios!” yʉre ĩna yiroto rĩjoro, quẽna jʉaji yʉre ĩabetirʉarãma ĩna —ĩnare yitʉoĩa ñagõcami Jesús, Jerusalén macanare.","num_words":1318,"character_repetition_ratio":0.099,"word_repetition_ratio":0.031,"special_characters_ratio":0.182,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"U̶mʉreco pacʉ wederique JUDAS 1\\nPʉa yʉtea jiro macãrã Cristore ca tʉo nʉnʉjeerãre cʉ̃ ca owa cojoriquere biirije nii. “Ĩi dito bueri maja menare tʉo majiri niiña,” ĩi wedemi (vv. 1-16). Pedro nemo owa cojogʉ cʉ̃ ca ĩirica wãmere birora ĩimi ati pũuro cãare. “Mʉja ca tʉo nʉnʉjee niirijere to birora tʉgoeña tutuacõa niiña,” ĩi wede majiomi (vv. 17-23).\\nɄmʉreco Pacʉ yaarã ca niirãre díámacʉ̃ tʉo nʉcã bʉoriquere jĩcãtira cʉ̃ ca tiicojocã yerijãa waarique maquẽra wede (v. 3).\\nJudas, cʉ̃ ca queti owa cojorica pũuro\\nJudas Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca jʉoricarãre cʉ̃ ca owarique\\n1 Yʉ Judas, Santiago yee wedegʉ, Jesucristore pade bojari majʉ, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca mairã, cʉ̃ ca bejericarã, Jesucristo cʉ̃ ca ĩa cote niirãre yʉ owa cojo.\\n2 Bʉaro mʉjare cʉ̃ ca ĩa mairije, añuro jĩcãri ameri mairique, to biri ameri mairique, mʉja mena to niijato.\\nCa ĩi dito bueri maja\\n3 Yʉ yaarã yʉ ca mairã, ametʉarique mʉja, yʉ cãa, mani ca cʉorije maquẽre bʉaro yʉ ca owarʉga niirucuriquere, mecʉ̃ra díámacʉ̃ tʉo nʉcʉ̃ bʉorique Ʉmʉreco Pacʉ yaarã ca niirãre jĩcãtira cʉ̃ ca tiicojo peoticãriquere, to birora ĩa nʉnʉjee wede bayi, tiicõa niiña ĩigʉ, atere o biro mʉjare yʉ ĩi owa cojo.\\n4 Mee tĩrʉmʉpʉra Ʉmʉreco Pacʉ wederiquepʉ, ñañaro ca tii eco yaiparãre “To biro biirucuma” cʉ̃ja ca ĩi owa cũu jʉguequĩricarã, jĩcãrã bojoca bau niiro biitirãra ĩa majiña manirã mʉja watoapʉre nii yerijãama. Cʉ̃ja, ca bojoca ñañara, mani Ʉmʉreco Pacʉ añuro manire cʉ̃ ca tii bojariquerena noo ca booro ñañarije tii nucũ yujurique pee jeeño, jĩcʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ ca niigʉ niipetirije jotoa ca niigʉre booti, mani Wiogʉ Jesucristore booti, ca biirã niima.\\n5 Mee ate niipetirijere añuro mʉja ca maji pacaro, Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃ yaa puna macãrã Egiptopʉ ca pade coterã cʉ̃ja ca niimiriquere cʉ̃jare jee wiene, tiicãri jiro cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeetirãre cʉ̃ ca tii yaio bateriquere mʉja ca majiro yʉ boo.\\n6 Ʉmʉreco Pacʉa, cʉ̃ pʉto macãrã* Ángeles. cãare, cʉ̃ja ca doti niipe cõrora tiiri méé cʉ̃ja yaa taberena witi weo, ca biiricarãre, ca naitĩari tabe to birora ca niicõa niiri tabepʉ cʉ̃jare bia dopocãri cʉomi, cʉ̃ ca ĩa beje majuropeeri rʉmʉ ca niiro ĩa bejeri ñañaro cʉ̃jare tiirʉgʉ.\\n7 Cʉ̃jare birora Sodoma, Gomorra, to biri tii macã wejari macãrã cãa, tiirica wãme cõro méépʉ niipetirã mena tii epericarã cʉti, ca tiiya manirije ñañarijepʉ tii ametʉene nʉcã, tiiupa. Tee jʉori, pecame ca ʉ̃ʉ yatitiri pecamepʉ ñañaro tamʉori, niipetirãpʉre “Ñañaro tamʉoupa cʉ̃ja cãa,” cʉ̃ja ca ĩi majipere biro ĩirã to biro biiupa.\\n8 Cʉ̃jare birora anija, cʉ̃ja ca quẽñarijerena “To biro biirʉga,” ca ĩi dito nucũ yujurã, cʉ̃ja upʉrire ñañaro ca biiro tii, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirijere booti, ñucã ʉmʉrecopʉ ca doti tutuarãrena ñañaro ĩi tuti epe, tiima. 9 Ʉmʉreco Pacʉre pade bojari majʉ Miguel majuropeepʉ cãa, Moisés upʉri niiquĩrique jʉori Satanás mena ameri tutigʉ, “Ñañaro mʉ bii yai ʉcʉarucu,” ĩi tutiricaro maniro, “Ʉmʉreco Pacʉ pee mʉre cʉ̃ tutijato,”† Zac 3.2; 2P 2.11 Judíos, bʉcʉrã cʉ̃ja ca tʉgoeñari wãme pea, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ (arcángel) Miguel, Moisés cʉ̃ ca bii yairo cʉ̃ upʉrire cʉ̃ ca amigʉ earo, Satanás pea ca bojoca jĩagʉ niiwi Moisés, ĩi ditorique mena cʉ̃ cãa, cʉ̃ upʉri niiquĩriquere jãigʉ eamiupʉ. Ex 2.11-12. cʉ̃re ĩicãupi. 10 Cʉ̃ja, cʉ̃ja ca majitirijerena ñañaro ĩi wede paicãma. Waibʉcʉrã ca tʉo puorique manirã cʉ̃ja ca biirore biro cʉ̃ja ca tʉgoeña majirijeacã wado menara cʉ̃ja ca maji bʉarije peera, cʉ̃ja majuropeera ñañaro cʉ̃ja ca bii yaiperena ĩi bui cʉticãma.\\n11 ¡Abé nija cʉ̃ja, Caín niiquĩricʉ cʉ̃ ca tiiquĩricarore biro ca tii nʉnʉjeerã! Wapa tiirica tiiri booma ĩirã, Balaam cʉ̃ ca biiricarore birora Ʉmʉreco Pacʉ peera tʉo nʉnʉjeerʉgatima. Ñucã Coré niiquĩricʉ cʉ̃ wiorãre ametʉene nʉcãma ĩigʉ, cʉ̃ ca bii yairicarore birora bii yaicãma.\\n12 Ameri mai nʉcʉ̃ bʉo mʉja ca tii boje rʉmʉri queno nea poo baa niiri taberire cʉ̃ja menara, bobori méé mʉja watoare bii ñaajuacãri, nʉcʉ̃ bʉo jañuri méé baa, jini, bii ʉjea nii niima. Cʉ̃ja yee maquẽ wado ca amarã niima. Bueri bʉrʉa, ca oco maniri bʉrʉare wino ca paa puu cojori bʉrʉare biro biima. Yucʉ, tee ca dica cʉtiri cuu ca ea pacaro, ca dica maniri yucʉre biro biima. Pʉatipʉ jinicã yai waa, tiigʉʉrire ca nʉcõ menapʉra wẽe yaiocã, tiiricagʉʉrire biro biima. 13 Cʉ̃ja majuropeera boborije cʉ̃ja ca tii nucũ yujurije mena, dia pairiya uwioro ca jaberije tee majuropeera jopo ca jabe wienerijere biro biima. Ñocõa noo ca boorora ca waa nucũ yujurãre biro niima ĩirã, bʉaro ca naitĩari tabepʉ ñañaro ca bii yai waaparã peti niirã biima.\\n14 Enoc, Adán jirore jĩcã amo peti, ape amore pʉaga penituaro niirã jiro macʉ̃ cãa cʉ̃jarena ĩigʉra: “Ʉpʉ, cʉ̃ yaarã cʉ̃re queti wede bojari maja paʉ millares mena,‡ “Ángeles”. 15 bojoca niipetirãre niipetirije ñañarije cʉ̃ja ca tiirique wapa, bojoca ñañarã niiri, niipetirije ñañari wãmeri Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃ja ca ĩi buirique wapa, ñañaro cʉ̃jare tiigʉ doogʉ doomi,” ĩi jʉguequĩupi.§ Judíos cʉ̃ja ca owarica pũuro: El Primer Libro de Enoc.\\n16 Anija, niipetirijepʉrena túáticã, niipetirijepʉrena wede pai, cʉ̃ja upʉri ca tiirʉgarije wado tii, “O biro ca biirã jãa nii” ĩi tʉgoeñarique cʉticãri wede, jãa peere cʉ̃ja tʉo nʉnʉjeejato ĩirã bojocare añuro cʉ̃jare ĩi nʉcʉ̃ bʉo, tii dito nucũ yujuma.\\nAñuro cʉ̃ja niijato ĩirã wede majiorique\\n17 Yʉ yaarã yʉ ca mairã, mani Wiogʉ Jesucristo cʉ̃ yee quetire cʉ̃ ca wede doti cojoricarã mʉjare cʉ̃ja ca ĩiriquere tʉgoeñaña. 18 O biro mʉjare ĩiupa: “Ca tʉjari yʉteari ca nii waarucuro, bojoca, ñañarije ca ĩi bui eperã nii, cʉ̃ja upʉri ca boorore biro wado ca tiirã nii, biirucuma,” mʉjare ĩi wedeupa. 19 Cʉ̃ja niima, añuro jĩcãri mena nii majiña maniro tii, ñañarije cʉ̃ja ca tiirʉga tʉgoeñarijera tii, ca tiirã. Tee tiirã cʉ̃ja, Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Añuri Yerire cʉotima.\\n20 Mʉja, yʉ yaarã yʉ ca mairã, díámacʉ̃ tʉo nʉcʉ̃ bʉorique ca ñañarije manirijere to birora tʉgoeña bayicõa niiña. Añuri Yeri mʉjare cʉ̃ ca majiorije mena juu bueya. 21 Mani Wiogʉ Jesucristo cʉ̃ ca mai ĩarije jʉori, to birora caticõa niirique Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojopere mʉja ca yue niiro cõrora, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca mairijere acoboticãña.\\n22 “Yee méé ĩima,” ca ĩi tʉgoeña bayitirãre ĩa maiña. 23 Aperãra ñañaro ca ʉ̃ʉ yaiborãre, añurije queti cʉ̃jare wede majio, cʉ̃ja ca ametʉaro tiiya. Aperãra cʉ̃jare boo paca ĩa, tii nemoña. Tee peere, tʉgoeña bojoca catiri cʉ̃jare tii nemoña. Ñañarije cʉ̃ja ca tii niirije mena cʉ̃ja jutire ñañarije cʉ̃ja ca tii paa jĩorique menapʉrena ĩa junacãña.\\nɄmʉreco Pacʉre baja peo ʉjea nii yapanorique\\n24-25 ¡Ʉmʉreco Pacʉ jĩcʉ̃ra ca niigʉ, manire Ca Ametʉenegʉ, ñañarije mʉja ca tiitipere biro ĩigʉ cʉ̃ ca doti tutuarije mena teere mʉjare ca tii camota niigʉ, cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri tabe ca añu majuropeeri tabepʉre bʉaro ʉjea niirique mena ca ñañarije manirã mʉjare ca cũupʉre, ĩi nʉcʉ̃ bʉorique, do biro ca tiiya manigʉ niirique, niipetirijepʉre ca doti niigʉ niirique, doti maji niirique, mecʉ̃re, ñucã to birora, cʉ̃re to niicõa niijato mani Wiogʉ Jesucristo jʉori!\\n†1:9 Zac 3.2; 2P 2.11 Judíos, bʉcʉrã cʉ̃ja ca tʉgoeñari wãme pea, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ (arcángel) Miguel, Moisés cʉ̃ ca bii yairo cʉ̃ upʉrire cʉ̃ ca amigʉ earo, Satanás pea ca bojoca jĩagʉ niiwi Moisés, ĩi ditorique mena cʉ̃ cãa, cʉ̃ upʉri niiquĩriquere jãigʉ eamiupʉ. Ex 2.11-12.\\n§1:15 Judíos cʉ̃ja ca owarica pũuro: El Primer Libro de Enoc.","num_words":1149,"character_repetition_ratio":0.065,"word_repetition_ratio":0.065,"special_characters_ratio":0.206,"stopwords_ratio":0.001,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 JUAɅ̃ 3\\n1 Crĩchad̶adua sãwã dadji Zeza Ãcõrẽba dadjirãra jãcua quĩrĩã b̶ʌda. Jãcua quĩrĩã b̶ʌ bẽrã dadjirãra idji warrarãana abaria. Wãrãda dadjirãra idji warrarãa. Naʌ̃ ẽjũãnebemarãba dadjirãra Ãcõrẽ warrarãda adua panʌa, Ãcõrẽra adua panʌ bẽrã. 2 Djabarã, dadjirãra Ãcõrẽ warrarãa. Mãwãmĩna Ãcõrẽba wad̶ibid̶a cawabiẽ́ b̶ʌa dadjirãra sãwã b̶ead̶ida. Baribʌrʌ dadjirãba cawa panʌa Crito zebʌrʌd̶e idji quĩrãca b̶ead̶ida, maʌ̃ ewarid̶e idjira sãwãbʌrʌ b̶ʌda ununi bẽrã. 3 Crito quĩrãca b̶ai carea jʌ̃ã b̶ʌra cadjirua neẽ́ b̶abaria Crito cadjirua neẽ́ b̶ʌ quĩrãca.\\n4 Cadjirua o b̶ʌba Ãcõrẽ bed̶eara ĩjã ocaa. Idjia maʌ̃ bed̶eara ab̶ed̶a igara b̶ʌa. 5 Baribʌrʌ bãrãba cawa panʌa Jesucritora naʌ̃ ẽjũãnaa zesida dadjirã cadjirua ãyã b̶ʌi carea. Ni maãrĩ bid̶a idjira cadjirua neẽ́ b̶ʌa. 6 Idji ume ãbaa b̶ʌba cadjiruara ocaa. Baribʌrʌ cadjirua o b̶ʌba Jesucritora adua b̶ʌa idjab̶a sãwãbʌrʌ b̶ʌda cawacaa.\\n7 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, ni ab̶aʌa idu cũrũgabirãnadua. Jipa o b̶ʌra Ãcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ʌa Crito jipa b̶ʌ quĩrãca. 8 Baribʌrʌ cadjirua o b̶ʌra diaurud̶ea, diaurura naãrãed̶aʌba cadjirua obari bẽrã. Ãcõrẽ Warrara naʌ̃ ẽjũãnaa zesia diauruba o b̶ʌ poyai carea.\\n9 Ãcõrẽneba tod̶aba cadjiruara o b̶acaa, idji Zeza Ãcõrẽba obari quĩrãca o b̶ʌ bẽrã. Ãcõrẽneba tod̶a bẽrã cadjiruara o b̶aẽ́a. 10 Naʌ̃gʌd̶eba dadjirãba cawa panʌa cairãda Ãcõrẽ warrarãda idjab̶a cairãda diauru warrarãda. Jipa oẽ́ b̶ʌra Ãcõrẽ warraẽ́a. Idjab̶a idji djaba quĩrĩãẽ́ b̶ʌra Ãcõrẽ warraẽ́a.\\nDji quĩrĩã b̶ead̶ida panʌa\\n11 Bãrãba ĩjãped̶ad̶ad̶eba ʌ̃taa ũrĩ panʌ bed̶eara naʌ̃gʌa: dadjirãra dji quĩrĩã b̶ead̶ida panʌa. 12 Caiʌ̃ quĩrãca b̶ead̶iẽ́ panʌa.* Genesi 4:1-15. Idjira diaurud̶e basía. Maʌ̃ bẽrã idji djabara beasia. ¿Cãrẽ cãrẽã idji djabara beasi? Beasia idji djababa o b̶ad̶ara Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶ad̶a bẽrã baribʌrʌ idjia od̶ara biẽ́ b̶ad̶a bẽrã.\\n13 Djabarã, naʌ̃ ẽjũãnebemarãba bãrãda quĩrãmanibʌrʌ, jũmawãyã crĩcharãnadua. 14 Dadjirãba djabarãra quĩrĩã panʌ bẽrã cawa panʌa dadjirãra beu pananada zocai panesid̶ada. Idji djaba quĩrĩãẽ́ b̶ʌra wad̶ibid̶a beu b̶ʌa. 15 Idji djaba quĩrãma b̶ʌra Ãcõrẽ quĩrãpita mĩã beabaria. Bãrãba cawa panʌa mĩã beabarira ewariza Ãcõrẽ ume zocai b̶aẽ́da. 16 Wãrã quĩrĩãra sãwãbʌrʌ b̶ʌda dadjirãba cawa panʌa naʌ̃gʌd̶eba: Jesucritora dadjirã carea beusia. Ara maʌ̃ quĩrãca dadjirã sid̶a quĩrĩãneba djabarã carea beud̶i carea b̶ead̶ida panʌa. 17 Naʌ̃ ẽjũãne ne bara b̶ʌ djababa ne neẽ́ b̶ʌ djabada unu b̶ʌda carebaẽ́bʌrʌ, ¿Ãcõrẽ quĩrĩãra idji sod̶e erob̶ʌca? Neẽ́ b̶ʌa. 18 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, dadjirã quĩrĩãra ab̶abe bed̶ead̶eba b̶aiẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ dadjia o panʌneba wãrãda quĩrĩã bara panʌda unubid̶ida panʌa.\\n19-20 Maʌ̃neba cawa panʌa dadjirãra wãrãda Ãcõrẽneda. Idjab̶a ara dadjirãda sod̶e dji biaẽ́da crĩchad̶ibʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita poya necai panania. Ãcõrẽba dadjirãnebemada biara cawa b̶ʌa dadjirã sod̶e crĩcha panʌ cãyãbara. Idjia ab̶ed̶a jũma cawa b̶ʌa. 21 Djabarã, dadjirã sod̶e cawa panʌbʌrʌ cadjiruad̶e panʌẽ́da, ne wayaa neẽ́ Ãcõrẽa poya iwid̶id̶ia. 22 Maʌ̃ne dadjirãba Ãcõrẽa iwid̶ibʌdara idjia diaya, idjia obi b̶ʌda idjab̶a bia unu b̶ʌda ĩjã o panʌ bẽrã. 23 Idjia obi b̶ʌra naʌ̃gʌa: idji Warra Jesucritora ĩjãnida idjab̶a dji quĩrĩã b̶ead̶ida idjia dadjirãa jarad̶a quĩrãca. 24 Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ea ĩjã o b̶ʌra Ãcõrẽ ume b̶ʌa, idjab̶a Ãcõrẽra idji ume b̶ʌa. Dadjirãba cawa panʌa Ãcõrẽra dadjirã ume b̶ʌda, idji Jaureda dadjirãa diad̶a bẽrã.\\n*3:12 Genesi 4:1-15.","num_words":473,"character_repetition_ratio":0.077,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.184,"stopwords_ratio":0.235,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea EPESO 1\\nCARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà EPESO PURUD̸EBEMA ITEA\\nPaulo Romane preso b̶asid̶e naʌ̃ cartada djabarã Epeso purud̶ebemarã itea b̶ʌsia. Poa 60d̶e b̶ʌsica b̶ʌa.\\nPaulo Epesod̶e jũẽsid̶e Aquila, Priscila ume b̶ad̶ada awara wãsia (Hecho 18:19). Ʌ̃cʌrʌmaarã Priscilaba, Aquila ume Epesod̶e naãrã Jesud̶ebemada jarad̶e wãsid̶aa (Hecho 18:26). Paulo jẽda zesid̶e poa umé aud̶u djabarãa jaradia b̶abadjia (Hecho 19:8-10). Zocãrãba Critoda ĩjãbʌda bẽrã dji ãcõrẽwẽrã Artemisa ẽpẽbadara quĩrũbucasid̶aa (Hecho 19:21-41).\\nPauloba b̶ʌsia judiorãda judiorãẽ́ sid̶a Crito ume panʌ bẽrã ãdjirãra puru ab̶a b̶ʌda. Capítulo 1ne b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Critod̶eba od̶ada, Pauloba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ada idjab̶a djabarã carea iwid̶id̶ada. Capítulo 2d̶e, 3d̶e bid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Crito ẽberãrãneba obi quĩrĩã b̶ʌd̶ebemada. Capítulo 4d̶eba ab̶a 6d̶aa b̶ʌ́ b̶ʌa sãwã dadjirãba maʌ̃gʌra od̶ida.\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra Jesucritoba diabued̶aa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma Ãcõrẽ ẽberãrã Jesucrito ĩjã b̶ea Epeso purud̶ebema itea. 2 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida.\\nÃcõrẽba ne jũma bia dadji jaure itea dia b̶ʌ\\n3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida panʌa. Crito ume panʌ bẽrã idji Jaured̶eba ne jũma biada dadjirãa bajãneba dia b̶ʌa. 4 Naʌ̃ ẽjũã oi naẽna Critod̶eba dadjirãra edasia idji itea bia b̶ead̶amãrẽã idjab̶a idji quĩrãpita cadjirua neẽ́ b̶ead̶amãrẽã. 5 Naẽnaed̶a Jesucritod̶eba dadjirãra edasia idji warrarãda b̶ead̶amãrẽã, mãwã o quĩrĩã b̶ad̶a bẽrã idjab̶a dadjirãra quĩrĩãna bẽrã. 6 Idji bia waib̶ʌa b̶ʌd̶eba dadjirãra bio carebasia idjia quĩrĩã b̶ʌ Warrad̶eba. Maʌ̃ carea idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. 7 Idji Warra oa erozoad̶ad̶eba Ãcõrẽba dadjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edasia. Dadjirãba cadjirua oped̶ad̶ara idji biad̶eba jũma quĩrãdoasia. 8 Idji biad̶eba dadjirãra bio carebasia jũma idji necawaada, crĩcha cawaa sid̶a diad̶a bẽrã. 9-10 Idjia o quĩrĩã b̶ʌda naẽna cawabiẽ́ b̶asia. Baribʌrʌ dadjirãa cawabisia idji biad̶eba quĩrĩãna bẽrã. Idjia Critod̶eba naẽnaed̶a oi crĩcha b̶ad̶ara idjia b̶ʌd̶a ewarid̶e jũma oya. Maʌ̃ ewarid̶e ne jũma bajãnebemada, naʌ̃ ẽjũãnebema sid̶a Crito jʌwaed̶a b̶ʌya.\\n11 Ãcõrẽba naẽnaed̶a crĩcha b̶ad̶a quĩrãca Critod̶eba dadjirãra edasia idjia diaid̶ebemada edad̶amãrẽã.* Edasia idjia diaid̶ebemada edad̶amãrẽã. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã nãwã jara b̶ʌa: “Edasia idji ẽberãrãda b̶ead̶amãrẽã.” Mãwã osia ne jũmada idjia o quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca obari bẽrã. 12 Idjia quĩrĩãsia dai judiorã dji naãrã Crito ĩjãped̶ad̶aba idji biya quirud̶ebemada bia bed̶ead̶ida. 13 Maʌ̃ awara bãrã judiorãẽ́ bid̶a wãrã bed̶ea bia dadji ẽdrʌd̶id̶ebemada ũrĩnaped̶a Critora ĩjãsid̶aa. Mãwã bãrã sid̶a idji ẽberãrãda panesid̶aa. Crito ĩjãsid̶ad̶e Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca idji Jaureda bãrãa diasia sẽyãda b̶amãrẽã. Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa bãrãra idjid̶erãda. 14 Ãcõrẽ Jaurera edaped̶ad̶a bẽrã dadjirãba cawa panʌa jũma Ãcõrẽba diai jarad̶ara wãrãda edad̶ida idjid̶erã jũma bia b̶ʌi ewarid̶e. Maʌ̃ carea idji biya quirud̶ebemada bia bed̶ead̶ida panʌa.\\nPauloba Ãcõrẽa iwid̶id̶a\\n15-16 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a ewariza bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria. Dãrãbʌrʌa mʌ̃a ũrĩ b̶ʌda bãrãba dadjirã Boro Jesura ĩjã panʌda idjab̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrãra quĩrĩã panʌda. Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa mʌ̃a bãrã carea Ãcõrẽa iwid̶ibaria. 17 Mʌ̃a dadjirã Boro Jesucrito Ãcõrẽa, dadjirã Zeza biya quirúa iwid̶ibaria idji Jaured̶eba bãrãa necawaada diamãrẽã idjab̶a idjid̶ebemada cawabimãrẽã. Mãwã bãrãba idjida biara cawad̶ia. 18 Idjab̶a iwid̶ibaria Ãcõrẽba bãrã crĩchara ewamãrẽã. Mãwã bãrãba cawad̶ia cãrẽda idjid̶eba edad̶i carea jʌ̃ã panʌda, maʌ̃ edad̶amãrẽã trʌ̃na bẽrã. Maʌ̃ne bãrãba cawad̶ia idji ẽberãrãba edad̶ira waib̶ʌa bio biya quiruda. 19-20 Idjab̶a mʌ̃a iwid̶ibaria bãrãba cawad̶amãrẽã idji ʌb̶ʌara jũmarã cãyãbara ʌb̶ʌara b̶ʌda. Maʌ̃ ʌb̶ʌad̶eba idjia dadjirã idji ĩjã b̶eara careba b̶ʌa. Ara maʌ̃ ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba Ãcõrẽba Critora beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbabiped̶a bajãne idji jʌwa araare chumebisia. 21 Ãcõrẽba idjira jũma jai bororã cãyãbara, bajãnebema dji droma b̶ea cãyãbara, dji mẽsrã b̶ea cãyãbara, idjab̶a dji ʌb̶ʌa b̶ea cãyãbara dji dromaara b̶ʌsia. Naʌ̃ ewarid̶e idjira jũmarã cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, tẽãbema ewarid̶e bid̶a mãwã b̶aya. 22 Ãcõrẽba ne jũmada Crito jʌwaed̶a b̶ʌsia, idjab̶a Critora b̶ʌsia ne jũmane idji ẽberãrã Boroda b̶amãrẽã. 23 Crito ẽberãrãra idji cacuaa. Ãdjirãra ne jũmane idjid̶eba panʌa. Idjab̶a ne jũmada idjid̶eba b̶ʌa.\\n*1:11 Edasia idjia diaid̶ebemada edad̶amãrẽã. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã nãwã jara b̶ʌa: “Edasia idji ẽberãrãda b̶ead̶amãrẽã.”","num_words":618,"character_repetition_ratio":0.062,"word_repetition_ratio":0.026,"special_characters_ratio":0.174,"stopwords_ratio":0.243,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Juaʌ̃ 1 Ãcõrẽ Bed̶ea | The New Bible.com\\n1Jesucritora Bed̶ea abadaa 1Naãrãed̶a “Bed̶ea” abadada b̶asia.#1:1. Maʌ̃ versículod̶e Juaʌ̃ba Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia. Ara maʌ̃ quĩrãca Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia Apocalipsi 19:13d̶e. Maʌ̃ Bed̶ea abadara Ãcõrẽ ume ãbaa b̶asia. Wãrãda Ãcõrẽda mãwã b̶asia. 2Idjira naãrãed̶a Ãcõrẽ ume b̶asia. 3Idjid̶eba Ãcõrẽba ne jũmada osia. Idji neẽ́ Ãcõrẽba ni cãrẽ sid̶a oẽ́ basía.#1:3. Proverbio 8:22-31. Ʌ̃cʌrʌ judiorãba jarabadjid̶aa Bed̶ea abadara Ãcõrẽ necawaada. Acʌdua 1 Corinto 1:30. 4Bed̶ea abadaba zocai b̶ai arada dia b̶ʌa. Maʌ̃ zocai b̶ai arara ʌ̃naa quĩrãca b̶ʌa, maʌ̃neba Ãcõrẽba ẽberãrãa idjid̶ebemada cawabi b̶ʌ bẽrã. 5Ãcõrẽba cawabi b̶ʌra pãĩmane urua eradrʌ b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a.#1:5. Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya cawaẽ́a.” 6-7Ẽberãda b̶asia Borocuebari Juaʌ̃ abadada.#1:6-7. Griego bed̶ead̶e ab̶abe “Juaʌ̃” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ãcõrẽba idjira diabuesia ʌ̃naanebemada bed̶eamãrẽã, jũmarãba ĩjãnamãrẽã. 8Juaʌ̃ra maʌ̃ ʌ̃naaẽ́ basía, ãtebʌrʌ maʌ̃ ʌ̃naanebemada bed̶eabadjia. 9Naʌ̃ ẽjũãne zeida b̶ad̶adrʌ maʌ̃ ʌ̃naa dji ara basía. Idjira jũmarã itea urua b̶ʌa.#1:9. Isaía 49:5-6. 10Maʌ̃gʌ ʌ̃naara naʌ̃ ẽjũãne b̶asia. Ãcõrẽba idjid̶eba naʌ̃ ẽjũãra od̶amĩna naʌ̃ ẽjũãnebemarãba idjira cawad̶aẽ́ basía. 11Bajãneba idji druad̶ebemarãmaa zesia. Mãwãmĩna idjira bia edad̶aẽ́ basía. 12Baribʌrʌ idji bia edaped̶ad̶arãba idjira ĩjãsid̶aa. Maʌ̃ bẽrã idjia ãdjirãra b̶ʌsia Ãcõrẽ warrarãda b̶ead̶amãrẽã. 13Ãdjira Ãcõrẽ warrarã bad̶aẽ́ basía ãdji papaba tod̶ad̶eba wa ãdji djibarirãneba. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽbʌrʌ idji warrarãda b̶ʌsia. 14Bed̶ea abadara naʌ̃ djara edaped̶a dadjirã tãẽna nĩbabadjia. Idji biad̶eba dadjirãra bio carebasia. Idjia dadjirãa ebud̶a cawabisia Ãcõrẽra wãrãda sãwã b̶ʌda. Maʌ̃ne dairãba unusid̶aa idjira dji droma b̶ʌda, dadjirã Zeza Warrada mãwã b̶ʌ bẽrã. 15Borocuebari Juaʌ̃ba idjid̶ebemada nãwã jĩgua jarabadjia:–Mʌ̃a naʌ̃ ẽberãnebemada nãwã jara b̶abadjia: “Mʌ̃ caid̶u zebʌrʌra mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, idjira mʌ̃ naẽna b̶ad̶a bẽrã.”– 16-17Ãcõrẽba naẽna idji leyda Moised̶eba dadjirãa diasia, baribʌrʌ Jesucritod̶eba dadjirãa cawabisia idjira wãrãda sãwã b̶ʌda idjab̶a idji biad̶eba dadjirãra bio careba b̶ʌda. Wãrãda idji bia waib̶ʌa b̶ʌd̶eba jũma dadjirãra b̶arima zocãrã careba b̶ʌa. 18Ni ab̶aʌba Ãcõrẽra ununacaa.#1:18. Exodo 33:18-20. Baribʌrʌ dji Warra ab̶abe b̶ʌra Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a dji Zeza ume ãbaa b̶ʌ bẽrã, dadjirãa cawabisia Ãcõrẽra wãrãda sãwã b̶ʌda.#1:18. Dji Warra ab̶abe b̶ʌra. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ ab̶abe b̶ʌra.” Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.Borocuebari Juaʌ̃nebemaMateo 3:11-12; Marco 1:7-8; Luca 3:15-17 19-20Judiorã dji dromarãba Jerusaleʌ̃neba sacerdoterãda, levitarã sid̶a Juaʌ̃maa diabuesid̶aa. Maʌ̃gʌrãba Juaʌ̃a iwid̶isid̶aa:–¿Bʌra cai? ¿Bʌra Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aca?–Maʌ̃ne idjia ebud̶a jarasia:–Mʌ̃ra Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aẽ́a.–#1:19-20. Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.” 21Ãdjirãba wayacusa iwid̶isid̶aa:–¿Mãẽteara bʌra cai? ¿Bʌra Elíaca?–#1:21. Malaquia 4:5-6.Idjia panusia:–Mʌ̃ra Eliaẽ́a.–Ãdjirãba waya iwid̶isid̶aa:–Bʌra ¿Ãcõrẽneba bed̶eabari dji droma b̶ʌ zeida b̶ad̶aca?–#1:21. Deuteronomio 18:15-19.Idjia panusia:–Mʌ̃ra maʌ̃gʌẽ́a.– 22Maʌ̃ carea ãdjirãba iwid̶isid̶aa:–¿Mãẽteara bʌra cai? Dai diabueped̶ad̶arãa bʌd̶ebemada jarad̶e wãnida panʌa. Ara bʌdjid̶ebemada daia ¿cãrẽda jarai?– 23Maʌ̃ne Juaʌ̃ba panusia:–Ãcõrẽneba bed̶eabari Isaíaba nãwã jarasia: “Ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ab̶aʌba naʌ̃da jara b̶ʌa: Dadji Boro ora jipa jarid̶adua.”#1:23. Isaía 40:3. Mʌ̃ra maʌ̃ ẽberãa.– 24Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra ʌ̃cʌrʌ pariseorã basía.#1:24. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra pariseorãba diabuesid̶aa.” 25Maʌ̃gʌrãba idjía iwid̶isid̶aa:–Bʌda Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aẽ́bʌrʌ, idjab̶a Eliaẽ́bʌrʌ, idjab̶a Ãcõrẽneba bed̶eabari dji dromaẽ́bʌrʌ, ¿cai trʌ̃neba bʌa ẽberãrãra jãwã borocuecua b̶ʌ?– 26-27Juaʌ̃ba nãwã panusia:–Mʌ̃ara baidoba borocuebaria. Baribʌrʌ mʌ̃ caid̶u zeida b̶ad̶ara bãrã tãẽna b̶ʌmĩna bãrãba idjira adua panʌa. Idjira mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌ bẽrã, idjia jĩrũne jʌ̃ b̶ʌ ẽrãi carea mʌ̃ra bia b̶ʌẽ́a.– 28Jũma maʌ̃gʌra mãwãsia ẽjũã Betania abadama, Jordaʌ̃ do waa quĩrãrẽ ʌ̃mãdau odjabariare Juaʌ̃ba borocue b̶ad̶ama.#1:28. Maʌ̃ Betaniara dji Jerusaleʌ̃ caita b̶ʌ puruẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã Juaʌ̃ba Betaniada b̶ʌsia Batanea drua trʌ̃da ãĩ b̶ʌbʌrʌd̶eba. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “Betábara” b̶ʌ́ b̶ʌa.Jesura Ãcõrẽ Oveja Zaquea 29Maʌ̃ nurẽma Juaʌ̃ba Jesuda idjimaa zebʌrʌda unusia. Maʌ̃ne idjia jarasia:–¡Acʌd̶adua! Jãʌ̃drʌ Ãcõrẽ oveja zaquea. Idjid̶eba Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãnebemarãba cadjirua obadara quĩrãdoaya.#1:29. Levitico 16:20-22. 30Idjid̶ebemada mʌ̃a naẽna jarasia: “Mʌ̃ caid̶u zebʌrʌra mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, idjira mʌ̃ naẽna b̶ad̶a bẽrã.” 31Naẽna mʌ̃a adua b̶asia Jesuda mãwã b̶ʌda. Baribʌrʌ mʌ̃a baidoba borocue b̶ʌa israelerãba cawad̶amãrẽã caida Ãcõrẽba diabued̶ada.– 32Idjab̶a jarasia:–Mʌ̃a unusia Ãcõrẽ Jaurera bajãneba puchirã quĩrãca zeped̶a Jesu ume b̶ebʌrʌda. 33Mʌ̃a adua b̶asia idjira dji dromaara b̶ʌda. Baribʌrʌ mʌ̃a borocuemãrẽã Ãcõrẽba diabuesid̶e nãwã jarasia: “Bʌa unuya mʌ̃ Jaurera ab̶aʌ ẽberã ʌ̃rʌ̃ zeped̶a idji ume b̶ebʌrʌda. Unubʌrʌd̶e bʌa cawaya maʌ̃ ẽberãbʌrʌ mʌ̃ Jaurera dia b̶eida.”#1:33. Mʌ̃ Jaurera dia b̶eida. Griego bed̶ead̶e “mʌ̃ Jaured̶eba borocue b̶eida” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ezequiel 36:25-27; Isaía 11:1-2; Joel 2:28-29. 34Mʌ̃a maʌ̃gʌra unusia. Maʌ̃ carea mʌ̃a jara b̶ʌa idjira wãrãda Ãcõrẽ Warrada.–Jesu ume nĩbabadarã dji naãrãbemarãMateo 4:18-22; Marco 1:16-20; Luca 5:2-11 35Maʌ̃ nurẽma Borocuebari Juaʌ̃ra wayacusa arima b̶asia. Idjab̶a idji ume nĩbabadarãda umé panasid̶aa. 36Maʌ̃ne Juaʌ̃ba Jesura caita wãbʌrʌda unuped̶a jarasia:–¡Acʌd̶adua! Jari b̶ʌdrʌ Ãcõrẽ Oveja zaquea.– 37Maʌ̃ ũrĩnaped̶a Juaʌ̃ ume nĩbabadarã umébemara Jesu caid̶u wãsid̶aa. 38Jesuba jẽda acʌbʌrʌd̶e idji caid̶u zebʌdada unusia. Maʌ̃ne iwid̶isia:–Bãrãba ¿cãrẽda quĩrĩã panʌ?–Ãdjia jarasid̶aa:–Rabi, bʌra ¿sãma b̶abari?– (Maʌ̃ bed̶ea Rabiba jara b̶ʌa “Jaradiabari.”) 39Jesuba panusia:–Acʌd̶e zed̶adua.–Ara maʌ̃da wãnaped̶a unusid̶aa sãma b̶abarida. Maʌ̃ ewarid̶e idji ume panesid̶aa quewara babʌrʌ bẽrã. 40Juaʌ̃ba jarad̶a ũrĩnaped̶a Jesu caid̶u wãped̶ad̶ara umé panasid̶aa. Ab̶a Simoʌ̃ Pedro djaba Andre basía. 41Andrera Jesuma b̶aped̶a naãrã idji djaba Simoʌ̃da jʌrʌd̶e wãsia. Unuped̶a jarasia:–Daiba unusid̶aa Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada.–#1:41. Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.” 42Maʌ̃be Andreba Simoʌ̃ra Jesumaa edesia. Jũẽped̶ad̶acarea Jesuba Simoʌ̃maa acʌped̶a jarasia:–Bʌra Joná warra Simoʌ̃a, baribʌrʌ id̶iba ʌ̃taa bʌra Cepa ad̶ia.–#1:42. Joná. Griego bed̶ead��e maʌ̃ trʌ̃ra Juaʌ̃ abadaa. Cepa, Pedro. Maʌ̃gʌrã trʌ̃ba jarabadaa “mõgara.” (Maʌ̃ trʌ̃ Cepara idjab̶a Pedro abadaa.)Jesuba Pelipe, Natanael sid̶a trʌ̃na 43Nurẽma Jesuba Galilea druad̶aa wãida crĩchasia. Maʌ̃ bẽrã Pelipeda jʌrʌsia. Unuped̶a jarasia:–Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bʌra mʌ̃ ume nĩbaida.– 44Maʌ̃ Pelipera Betsaidá purud̶ebema basía. Andrera idjab̶a Pedro sid̶a mamabema basía. 45Maʌ̃ne Pelipeba Natanaelda jʌrʌd̶e wãsia. Unuped̶a jarasia:–Moiseba b̶ʌd̶a leyd̶e jara b̶ʌ ẽberãda daiba unusid̶aa. Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba idjid̶ebemada b̶ʌsid̶aa. Idjira Jose warra Jesu Nazared̶ebemaa.– 46Natanaelba Pelipea jarasia:–¿Mãwãra dadjirã bia duananira Nazared̶eba zeica?–Pelipeba jarasia:–Wãna acʌd̶e.– 47Jesuba Natanael idjimaa zebʌrʌ unusid̶e jarasia:–¡Acʌd̶adua! Naʌ̃drʌ wãrãda israelerã dji araa. Djãrãra cũrũgacaa.– 48Natanaelba Jesura unuca bad̶a bẽrã iwid̶isia:–Bʌa mʌ̃nebemada ¿sãwã cawa b̶ʌ?–Jesuba panusia:–Pelipeba bʌ jʌrʌd̶e wãi naẽna mʌ̃a cawa b̶asia bʌra higojõ bacuru edrecare b̶ʌda.– 49Maʌ̃ carea Natanaelba jarasia:–Jaradiabari, bʌra wãrãda Ãcõrẽ Warraa. Bʌra dadji israelerã Boroa.– 50Maʌ̃ne Jesuba jarasia:–Mʌ̃a bʌra higojõ bacuru edrecare b̶ʌda cawasiad̶a a b̶ʌ carea ¿bʌa mãwã crĩcha b̶ʌca? Maʌ̃ cãyãbara ne ununaca waib̶ʌara b̶eada zocãrã unuya.– 51Maʌ̃be Jesuba jarasia:–Wãrã arada mʌ̃a jaraya: bãrãba bajãra ewa nũmʌda ununia. Idjab̶a ununia bajãnebema nezocarãra mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶a b̶ʌmaa ud̶aa zed̶aped̶a ʌ̃taa wã duanʌda.–#1:51. Genesi 28:12.","num_words":1055,"character_repetition_ratio":0.064,"word_repetition_ratio":0.046,"special_characters_ratio":0.202,"stopwords_ratio":0.176,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 TESALONICA 2\\nCadjiruad̶ebema ẽberã zeida b̶ʌ\\n1-2 Maʌ̃ awara djabarã, daiba bãrãa bed̶ea djuburiad̶ia dadjirã Boro Jesucrito zeid̶ebemada idjab̶a dadjirã idji ume ãbaa dji jʌred̶id̶ebemada ãĩ crĩcharãnamãrẽã. Ab̶aʌba dadjirã Boroba cawa oi ewarira jũẽsiad̶a aibʌrʌ, dauperarãnadua. Bariduaba Ãcõrẽneba bed̶ea b̶ʌ quĩrãca mãwã jaraibʌrʌ, wa mãwã jaradiaibʌrʌ, wa daiba cartad̶e mãwã b̶ʌsid̶aad̶a aibʌrʌ, ĩjãrãnadua. 3 Ni maãrĩ bid̶a ab̶aʌa idu cũrũgabirãnadua. Dadjirã Boroba cawa oi ewari zei naẽna zocãrã ẽberãrãba Ãcõrẽra igarad̶ia. Maʌ̃ne cadjiruad̶ebema ẽberãda odjaya. Maʌ̃ ẽberãra Ãcõrẽba tʌbʌ uruad̶e b̶atabueya. 4 Idjia Ãcõrẽra idjab̶a ne jũma ẽberãrãba ãcõrẽ abada sid̶a quĩrĩãca baya. Idjida jũma maʌ̃gʌ cãyãbara dji dromaara b̶ʌad̶a aya. Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽ de dromane chũmeped̶a jaraya idjidrʌ Ãcõrẽda.\\n5 Bãrãma b̶asid̶e mʌ̃a ¿maʌ̃gʌra jaraẽ́ basica? ¿Quĩrãnebad̶aẽ́ca? 6 Maʌ̃ bẽrã cawa panʌa cãrẽba maʌ̃ ẽberãra idu odjabiẽ́ b̶ʌda. Baribʌrʌ idji ewari jũẽbʌrʌd̶e odjaya. 7 Nawena cadjiruara mẽrã o nĩnaa, baribʌrʌ dji iduaribiẽ́ b̶ʌba maʌ̃ cadjiruad̶ebema ẽberãra idu odjabiẽ́ b̶ʌa. Mãwã b̶aya ab̶a Ãcõrẽba dji iduaribiẽ́ b̶ʌra ãyã edebʌrʌd̶aa. 8 Maʌ̃bebʌrʌ cadjiruad̶ebema ẽberãra odjaya. Baribʌrʌ dadjirã Boro Jesu quĩrãwãrẽã dorrodorroa zebʌrʌd̶e ara bed̶eabʌrʌba maʌ̃ ẽberãra beaya.\\n9 Cadjiruad̶ebema ẽberãra diauruba zebiya. Diauru ʌb̶ʌaba ne ununacada quĩrãtanoa ocuaya ẽberãrãba Ãcõrẽba mãwã o b̶ʌda crĩchad̶amãrẽã. 10 Ne quĩrãtanoa cadjirua o b̶ʌd̶eba ẽberãrã tʌbʌ uruad̶e bia mĩgad̶ida panʌra cũrũgaya. Ãdjirãba wãrã bed̶eada quĩrĩãnaca bẽrã Ãcõrẽba ẽdrʌ edaẽ́a. 11 Ãtebʌrʌ idu sewada ĩjãbiya. Mãwã ara ãdjidub̶a bio cũrũga b̶ead̶ia. 12 Maʌ̃ ẽberãrã wãrã bed̶ea ĩjãẽ́ b̶eaba cadjiruada b̶ʌsrid̶aa obada bẽrã Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya.\\nÃcõrẽba idji ĩjã b̶ea ẽdrʌ edad̶a\\n13 Djabarã, daiba ewariza bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abadaa. Dadjirã Boroba bãrãra quĩrĩã b̶ʌa. Idjia bãrãra ẽdrʌ edai carea naẽnaed̶a edasia. Bãrãba idji wãrã bed̶ea ĩjã panʌ bẽrã idjab̶a idji Jaureba bãrãra idji itea bia b̶ʌd̶a bẽrã ẽdrʌ edaya. 14 Daiba bed̶ea bia Critod̶ebema jaradia panʌneba Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia dadjirã Boro Jesucrito bia quirud̶ebemada edad̶amãrẽã. 15 Maʌ̃ bẽrã djabarã, zarea b̶ead̶adua. Daiba jaradiaped̶ad̶ara, cartad̶e b̶ʌped̶ad̶a sid̶a quĩrãdoarãnadua.\\n16-17 Ãcõrẽba dadjirãra quĩrĩãsia. Idji biad̶eba sobiabicuasia ewariza mãwã b̶ead̶amãrẽã. Idjab̶a cawabisia wãrãda idjid̶eba nebiada edad̶ida. Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Boro Jesucritoba, dadjirã Zeza Ãcõrẽ bid̶a bãrãra sobiabid̶ida idjab̶a zarea b̶ʌd̶ida. Mãwã bãrãba bed̶ea panʌra, o panʌ sid̶a jũma bia b̶aya.","num_words":339,"character_repetition_ratio":0.073,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.167,"stopwords_ratio":0.221,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 TESALONICA 1\\nUMÉBEMA CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà TESALONICA PURUD̸EBEMA ITEA\\nNabema carta b̶ʌd̶acarea Pauloba ũrĩsica b̶ʌa djabarãra bia mĩga panʌda, sewa jaradiabadarãda ãdji tãẽna zesid̶ada, idjab̶a ʌ̃cʌrʌ djabarãra coaid̶a b̶eada. Maʌ̃ carea umébema cartara b̶ʌsia. Djabarã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a aped̶a iwid̶isia ãdjia biara ĩjãnamãrẽã (1:1-12; 2:13-17). Maʌ̃ awara Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶ebemada ebud̶aara b̶ʌsia ʌ̃cʌrʌba sewad̶eba jaradia pananada ĩjãrãnamãrẽã (2:1-12). Maʌ̃are b̶ʌsia ãdjirãba Ãcõrẽa iwid̶i pananida panʌda idjab̶a dji coaid̶a b̶eara trajad̶ida panʌda (3:1-15). Idjia djabarã itea jĩrũare b̶ʌd̶ada 3:16-18d̶e b̶ʌa.\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa djabarã Tesalonica purud̶ebema itea. Bãrãra dadjirã Zeza Ãcõrẽnea, dadjirã Boro Jesucritod̶ea. Djaba Silvanoda, Timoteo sid̶a mʌ̃ ume panʌa. 2 Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida, necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida.\\nÃcõrẽba idji bed̶ea ĩjãnaca cawa oid̶ebema\\n3 Djabarã, daiba ewariza bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abadaa. Daiba mãwã obadara bia b̶ʌa. Bãrãba ewariza Critora biara ĩjã panʌa idjab̶a biara dji quĩrĩã panʌa. 4 Maʌ̃ carea daiba Ãcõrẽ ẽberãrã duanʌza bãrãnebemada b̶ʌsrid̶a nẽbʌrʌbadaa. Jarabadaa ẽberãrãba biẽ́ od̶i carea ẽpẽ panʌmĩna bãrãba Critora wad̶i ĩjã panʌda idjab̶a bia mĩga panʌmĩna jũma droa panʌda. 5 Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa Ãcõrẽba jipa cawa obarida. Idjia bãrãra bia unu b̶ʌa pe erob̶ai carea. Maʌ̃ carea ara nawena bia mĩga panʌa.\\n6 Ãcõrẽba jipa cawa obaria. Bãrã bia mĩgabi panʌra idjia bia mĩgabiya. 7-8 Baribʌrʌ bãrã, dji bia mĩga b̶eara ʌ̃nãũbiya dai ʌ̃nãũbi quĩrãca. Maʌ̃gʌra mãwãya dadjirã Boro Jesura idji nezocarã mẽsrã b̶ea ume urua eradrʌ nũmʌne bajãneba zebʌrʌd̶e. Maʌ̃ne jũma Ãcõrẽ ĩjãẽ́ b̶eada, bed̶ea bia dadjirã Boro Jesud̶ebema ĩjãnacada cawa oya. 9 Ãdjirãra tʌbʌ uruad̶e ewariza bia mĩgabiya. Dadjirã Boro quĩrãpitabemada, idji ʌb̶ʌa dromanebema sid̶a tʌmʌ b̶ead̶ia. 10 Maʌ̃ ewarid̶e idjid̶erãba idjía bia bed̶ead̶ia. Ãdjirã ume bia od̶a carea jũma idji ĩjã b̶eaba idjira bio bia ununia. Daiba idjid̶ebema jaradiaped̶ad̶ara bãrãba ĩjãped̶ad̶a bẽrã bãrã sid̶a maʌ̃ ẽberãrãnebemaa.\\n11 Maʌ̃ carea daiba ewariza dadjirã Ãcõrẽa iwid̶ibadaa bãrãda bia unumãrẽã. Idjia bãrãra maʌ̃ carea trʌ̃sia. Daiba iwid̶i panʌa Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba bãrãra ne jũmane carebamãrẽã. Mãwã idji ĩjã panʌneba bia o quĩrĩã panʌra bãrãba jũma od̶ia. 12 Mãwãra bãrãneba jũmarãba dadjirã Boro Jesucritora bia jarad̶ia idjab̶a idjid̶eba bãrãda bia jarad̶ia. Dadjirã Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba careba panʌ bẽrã mãwã bia jarad̶ia.","num_words":358,"character_repetition_ratio":0.07,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.182,"stopwords_ratio":0.237,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Dios oca gotirituti 1 TESALONICENSES 1\\nPrimera carta de San Pablo a los\\nTesalónica macanare Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ĩ babarã rãca Pablo ĩ ucacõare queti\\n1 ¿Ñati Jesús ocare ajitirʉ̃nʉrã, Tesalónica macana? Yʉ Pablo, yʉ babarã Silvanoa yʉ babarã Silvanoa, Timoteo rãca a 1.1 Silas ti yijama, griego oca rãca yiyuju. Silvano ti yijama, latín oca ñañuju. Hch 15.22; 18.5 macaña., Timoteo rãca adi quetire mʉare ucacõaja, Dios mani jacʉ, to yicõari, mani ʉjʉ Jesucristo yarãre. Diore mʉare sẽnibosaja yʉa, “ ‘Ĩnare ĩamaicõari, ejarẽmoña mʉ’, quẽnaro ĩna ñarotire yigʉ”.\\n“Mʉa bajisere tʉoĩacõari, ‘Quẽnaro yaja mʉ’ Diore ĩre yivariquẽnaja yʉa”, Pablo ĩ yire queti\\n2 Tocãrãcajine Dios mani jacʉre ĩre sẽnirã, mʉa jediro mʉa bajisere tʉoĩacõari, “Quẽnaro yaja mʉ”, ĩre yisẽnirũgũaja yʉa. 3 Ado bajiro bajirã mʉa ñajare, to bajiro yirũgũaja yʉa: “Yʉare ejarẽmorʉcʉmi” Diore ĩre yitʉoĩarã ñari, quẽnaro yiñaja mʉa. Gãmerã mairã ñari, gãjerãre quẽnaro ejarẽmorũgũaja. “Mani ʉjʉ Jesucristo ĩ tudiejaro bero, ĩ rãca rijamenane ñarũgũrʉarãja”, yitʉoĩa tʉjabeaja mʉa. To bajiro tʉoĩarã ñari, rojose tãmʉorũgũrã ñaboarine, “Yʉare ejarẽmorʉcʉmi”, ĩre yitʉoĩa tʉjabeaja m��a. To bajiri, to bajiro mʉa bajise Dios sʉori ti bajijare, “Quẽnaro yaja mʉ”, Diore ĩre yivariquẽnaja yʉa. 4 To bajiro Diore yaja yʉa, mani ʉjʉ yarã ado bajise mʉa bajisere masirã ñari: Dios ĩ ĩamairã, ĩ beseriarã ñañuja mʉa. 5 “To bajiro mʉare yiyumi Dios”, yimasiaja, ado bajiro bajicati ti ñajare: “Jesús ĩ rijabosare sʉori manire ĩavariquẽnaami Dios” yire quetire yʉa gotimasiojama, yʉa masune tʉoĩarujeocõari, gotirã me mʉare gotimasiorũgũcajʉ. Dios ĩ rotise rãca mʉare gotimasiocajʉ yʉa. Dios ĩ cõagʉ̃ Esp'iritu Santo sʉorine tʉoĩacõari, “Socase me ñaja”, yimasicajʉ mʉa. Mʉa rãca yʉa bajiñacatire masicõari, “Quẽnaro mani ñarotire yirã mani tʉjʉ ejayuma”, yʉare yimasirãja mʉa.\\n6 To bajiri mʉa quẽne, yʉa yicatire bajirone quẽnaro yirũgũcajʉ mʉa. To yicõari, mani ʉjʉ Jesús ĩ yiriarore bajirone yirũgũcajʉ mʉa. To bajiri bajicatore bajirone rojose tãmʉoboarine, “Variquẽnato” yigʉ, Esp'iritu Santo mʉare ĩ ejarẽmocati ñajare, bʉto ajivariquẽnacajʉ mʉa. 7 To bajiro mʉa bajiñacatire ajicõari, mʉa ye sitana Macedonia ñarã, adoana Acaya sitana quẽne, “Ĩna bajiñariarore bajiro yiroti ñaja manire”, yama ĩna, Cristore quẽnaro ajitirʉ̃nʉrʉarã jediro. 8 To bajiri mʉa gotimasiose sʉorine mani ʉjʉ Jesús ocare ajiyuma Macedonia sitana, Acaya sitana. Ĩna rĩ mere, gajeroana jãjarãre gotimasioñuja mʉa. Quẽnaro mʉa yirere ajicõari, “Cristore quẽnaro ajitirʉ̃nʉrã ñaama Tesalónica macana”, mʉare yama. To bajiro mʉa bajisere jẽre ĩna masicõajare, gajerojʉ yʉa vacudijama, mʉa bajisere gotibetirũgũaja yʉa. 9 Ĩnajʉa roque yʉare quẽnaro mʉa yicatire gotirũgũama. “Ado bajirã ñarãma” mʉa masune yiquẽnorujeocõari, mʉa rʉ̃cʉbʉoboarere yitʉjacõari, Dios catimʉorʉ̃gõrocʉjʉare mʉa ajitirʉ̃nʉsʉocatire gotirũgũama. 10 Gajeye ado bajiro mʉa gotisere yʉare gotirũgũama: “Dios macʉ Jesús, ĩ bajirocaro bero, Dios ĩ catior'i, õ vecajʉ ñagʉ̃mi. Ĩ ñaami rojose mani yise vaja rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ manire Dios ĩ reacõaborotire manire yirẽtobosarocʉ. To bajiro yirocʉ ĩ tudiejarotire yurã yaja” mʉa yiñasere quẽne yʉare yigotirũgũama ĩna.\\na1:1 yʉ babarã Silvanoa, Timoteo rãca a 1.1 Silas ti yijama, griego oca rãca yiyuju. Silvano ti yijama, latín oca ñañuju. Hch 15.22; 18.5 macaña.","num_words":459,"character_repetition_ratio":0.061,"word_repetition_ratio":0.053,"special_characters_ratio":0.198,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Tower of Babel in Northern Embera\\nEmbera (Northern Emberá)\\nẼberãrã druaza wãbʉrʉɗi naẽna jũmarãda aɓari beɗeaɗe beɗeabadjiɗaa.\\nÃdjirãra arima pananaca basía. Maʉ̃ba ʉ̃mãdau odjabariare pʉrrʉa nĩnane Sinar ẽjũãne jũẽne wãsiɗaa. Maʉ̃ ẽjũãne jeweɗada ununapeɗa mama panesiɗaa.\\nEwari aɓa ãbaa nãwã beɗeadruasiɗaa: “Egoroda mõgara quĩrãca oɗapeɗa tʉbʉɗe báɗadrʉ de oɗi carea.” Ara maʉ̃da egorora mõgara quĩrãca oɗapeɗa básiɗaa mõgarara neẽ́ baɗa bẽrã. Maʉ̃be cãdorronada edasiɗaa maʉ̃ mõgara quĩrãca oɗara caraɗi carea.\\nMaʉ̃be jarasiɗaa: –Jãʉ̃be puruda oɗadrʉ. Idjaɓa de ʉ̃tʉ drasoga ɓʉda oɗia. Dji de borora aɓeɗa bajãnaa tẽũbiɗia. Mãwã osiɗara dadjirãra trʉ̃ ɓʉga ɓeaɗia idjaɓa ni aɓaʉba dadjirãra namabemada ãyã memenebiɗaẽa d ́ruaza wãnamãrẽã.\\n–Ẽberãrãba puru idjaɓa de ʉ̃tʉ drasoga ɓʉ o panʉra Ãcõrẽba bajãneba acʉɗe zesia.\\nMaʉ̃ne Ãcõrẽba jarasia: –Ãdjirãra jũma ãbaa duanʉa idjaɓa aɓari beɗeaɗe beɗeabadaa. Maʉ̃ bẽrã jʉwa ɓʉsiɗaa jãʉ̃ de drasoga ɓʉra oɗi carea. Maʉ̃ba bariduada o quĩrĩã panʉbʉrʉ poya oɗia. Dadjia mãwã iduaribiɗaẽá.\\nBiara ɓʉa dadjira wãnapeɗa ãdji beɗeara quĩrãtanoa beɗeabiɗida ara ãduɓa cawa ũrĩnaẽ́ duanenamãrẽã.\\n–Ara maʉ̃da Ãcõrẽba jũma naʉ̃ ẽjũãne ɓea ẽberãrãra quĩrãtanoa beɗeabisia cawa ũrĩrãnamãrẽã. Mãwã dji puru trʉ̃ra ɓesia Babel.\\nMaʉ̃ bẽrã ẽberãrãba puru o pananara idu ɓʉsiɗaa. Mãwã Ãcõrẽba ãdjirãra mamaʉba druaza wãbʉrʉbigasia.\\nSource: Genesi. Naãraedãbema Bedea. Selecciones del Antiguo Testamento y el Nuevo Testamento en Embera del norte, Wycliffe Bible Translators, Inc., 2012\\nContributed by Wolfgang Kuhl. Transcribed by Michael Peter Füstumum\\nInformation about Northern Emberá | Tower of Babel","num_words":216,"character_repetition_ratio":0.057,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.166,"stopwords_ratio":0.093,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.999,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Términos y Condiciones de Uso (Leyraba jarabʉta) | JW.ORG\\nKatʉra eda wãita (abre una nueva ventana)\\nDAIZEZE BEDʼEADEBA JARADIABɄTA\\nDaizeze Bedʼea ʉ̃rʉ widipanʉta\\nDaizeze Bedʼeata akʉza siensiata\\nArtikulo jõma akʉita\\nDaizeze Bedʼea Drama\\nAkʉra Daizeze Bedʼeara dramane\\nKartararabʉ internet'ne (abre una nueva ventana)\\nJW Bedʼea jarabʉta\\nWidida Daizeze Bedʼea kʼawuaita\\nDiaita (abre una nueva ventana)\\nBed'ea jidara embera katio Katʉra eda wãita (abre una nueva ventana)\\nDaizeze Bedʼea deba jaradiabʉta\\nAkʉra naʉ̃ne acholi afrikáans ahanta aimara albanés alemán alemán de Pensilvania aluro amárico armenio armenio occidental atié aucano ayá azerí azerí (alfabeto cirílico) bajo alemán bajo esvano bambara bariba bashkir bassa de Camerún batako toba baulé becol bengalí betsimisaraka meridional betsimisaraka septentrional birmano bislama bomu bosnio búlgaro caboverdés camboyano catalán cebuano changana (zimbabue) checo chichewa chin falam chin haka chino cantonés (simplificado) chino cantonés (tradicional) chino de Kunming chino mandarín (simplificado) chino mandarín (tradicional) chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chitumbuka chiyao chokue chungní cinamwanga cingalés congo coreano criollo guineano criollo haitiano criollo mauriciano croata dagaari dangme danés dehu diola diula dogón (toro so) duala edo embera katio endebele de Zimbabue endonga enzema eslovaco esloveno español estonio esvano alto euskera ewe fanti fataluku feroés finlandés fiyiano fon frafra francés frisón fulbé de Camerún ga gallego galés garífuna georgiano griego groenlandés guaraní guerzé gueré gun haya hebreo hiligaynon hindi hmong (blanco) holandés húngaro iban ibinda ibo ilocano indonesio inglés irlandés ishan islandés isoko italiano japonés javanés kabiye kachin kalanga de Zimbabue kaonde karen sgaw kazajo kikongo kikuyu kimbundu kiniaruanda kirguís kisi konkani (alfabeto devanagari) konkani (alfabeto latino) krío kurdo kurmanyí kurdo kurmanyí (alfabeto cirílico) kurdo kurmanyí del Cáucaso kwanyama kyangonde lari latgaliano lega lengua de señas argentina lengua de señas chilena lengua de señas costarricense lengua de señas ecuatoriana lengua de señas mexicana lengua de señas salvadoreña lengua de señas uruguaya lengua de señas venezolana lengua de signos española lenguaje de señas albanés lenguaje de señas australiano lenguaje de señas birmano lenguaje de señas británico lenguaje de señas checo lenguaje de señas chino lenguaje de señas congoleño lenguaje de señas coreano lenguaje de señas costamarfileño lenguaje de señas croata lenguaje de señas de Quebec lenguaje de señas eslovaco lenguaje de señas estonio lenguaje de señas etíope lenguaje de señas finlandés lenguaje de señas francés lenguaje de señas ghanés lenguaje de señas griego lenguaje de señas guatemalteco lenguaje de señas holandés lenguaje de señas hondureño lenguaje de señas indonesio lenguaje de señas irlandés lenguaje de señas israelí lenguaje de señas italiano lenguaje de señas japonés lenguaje de señas letón lenguaje de señas malasio lenguaje de señas malauí lenguaje de señas malgache lenguaje de señas mongol lenguaje de señas neozelandés lenguaje de señas nepalés lenguaje de señas nicaragüense lenguaje de señas nigeriano lenguaje de señas panameño lenguaje de señas peruano lenguaje de señas polaco lenguaje de señas serbio lenguaje de señas sueco lenguaje de señas tai lenguaje de señas taiwanés lenguaje de señas turco letón lingala lituano logo loma luganda macedonio macusí madurés maitilí makasái malayo malayálam malgache mam mambái ermera mandinka mangbetu mano manyacú maratí mazahua mendé meru mingreliano mixteco de Huajuapan mizo mongol more nambya nepalés newari nias niueano nivaclé noruego nyaneka náhuatl de la Huasteca obolo oromo otomí del valle del Mezquital pangasinán papel papiamento de Aruba papiamento de Curazao pemón persa piaroa pidgin camerunés pidgin nigeriano piesnegros pilagá polaco pomeranio portugués portugués de Portugal pular punyabí punyabí (alfabeto shahmukhi) purépecha quechua ancashino quechua ayacuchano quechua cuzqueño quechua huaylla huanca quichua de Cañar quichua de Chibuleo quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Santiago del Estero quichua de Tena rarotongués romanés kalderash romaní de Albania romaní del este de Eslovaquia rumano runyankore ruso rutoro saramacano sarnami sehwi senufo cebara sepedi serbio (alfabeto cirílico) serbio (alfabeto latino) serere setsuana shona shuar sidama sindhi somalí sranangtongo suajili suati sueco sundanés tagalo tahitiano tai tandroy tankarana tayiko telugu tetun dili ticuna tigriña tivo toba tojolabal tok pisin tongano tupuri turco tártaro ucraniano uhobo umbundú uolof urdu uruund uzbeko uzbeko (alfabeto latino) valenciano vezo vietnamita voru wallisiano waray-waray wichi xhosa yoruba yukpa árabe árabe (Jordania) árabe (irak) árabe (siria) árabe del Líbano ñemba\\nNaʉ̃ paginara osida kʼarebaita bʉa audre kʼawuamarẽã Daizeze ʉ̃rʉ, Daizeze Bedʼea ʉ̃rʉ adewara Jeowa ʉ̃rʉ Kʼawuabipanʉrã ʉ̃rʉ. Akʉra akʉza ʉ̃tʉzebira bʉya kãgabʉta. Daibara kãgapanʉ wuabemarabida akʉdamarẽã namabʉta, maʉ̃ kʼarea akʉrara awuru paginane mawũã ẽ bʉrʉ awuru aplikasione. Bʉa kʼawuadata awuruʼa ũdubikĩrãbʉbʉrʉ ora Términos y Condiciones de Uso jarabʉ kĩrãkʼã.\\nAripe oẽ bʉrʉ Términos y Condiciones de Uso\\nSaʉ̃ ley edrebʉ\\nBedʼea aba abaka awuara zokʼaseabʉ\\nBedʼea abarika zepanʉ\\nWatchtower Bible and Tract Society of New York, Inc. (naʉ̃ paginanera trʉ̃gadayi «Watchtower») ʉ̃tʉzebibʉ akʉza ara daucha oerbʉ naʉ̃ paginane. Jõma naʉ̃ paginanebʉra Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania oda («Watch Tower»).\\nAdobe Systems Incorporated naʉ̃ta erbʉ: Adobe, yi Adobe logo, Acrobat akʉza Acrobat logo. Apple Inc. erbʉ naʉ̃ta: iTunes akʉza iPod. Microsoft Inc. naʉ̃ta erbʉ: Microsoft, yi Microsoft logo, badu programa Microsoft erbʉta, Microsoft Office akʉza Microsoft Office 365. Google LLC, erbʉ: Android akʉza Google LLC, ũdubibʉ Android robot akʉza maʉ̃ra zokʼaseabʉ yi licencia de atribución de Creative Commons 3.0 jarabʉ kĩrãkʼa. (https:\/\/creativecommons.org\/licenses\/by\/3.0\/us\/). Markarãra jõma yibari barabʉ.\\nBʉa naʉ̃ paginata zokʼakĩrãbʉbʉrʉ oraTérminos y Condiciones de Uso jarabʉ kĩrãkʼa, adewara Términos y Condiciones de Uso Adicionales jarabʉta. Naʉ̃ paginara zokʼa ẽ baibara Terminos y Condiciones jarabʉta okĩrã ẽ bʉrʉ. ¿Naʉ̃ paginara biʼia zokʼaira kʼãrẽta jarakĩrãkʉ?\\nBʉara akʉseabʉ akʉza ʉ̃tʉzebiseabʉ kartarata, testorata, potorata, bideorata akʉza audiorata Watch Tower bʉta, mamina zokʼa ẽ baibara nẽdoita maʉ̃neba plata ganaita.\\nEnlase zokʼa bʉeseabʉ mawũã ẽ bʉrʉ zokʼa bʉeseabʉ yi ʉ̃tʉzebida kartata, bideorata akʉza audiorata. Mamina oẽ baibara nama edre jarabʉta:\\nBʉe ẽ baibara kartarata, produto markara, trãbita, potorata, bideorata naʉ̃ paginanebʉta awuru pagina internetʼne (mia bʉe ẽ baibara rede sosialde mia awuru pagina bideo ũdubibaride akʉza awuru archiborane).\\nDedeka be ẽ potora, kartarata, produto markara, trãbita, mawũã ẽ bʉrʉ bideora naʉ̃ paginanebʉrata naʉ̃rara zokʼamarẽã awuru aplikasiorane (naʉ̃ra waga ẽ baibara serbidor internetʼnebemane zokʼaita awuru aplikasione).\\nŨdubi ẽ baibara, kopia ẽ baibara akʉza dedeka be ẽ baibara kartarata, produto markarata, trãbita, testota, bideorata naʉ̃ paginanebʉta plata ganaita (plata ganai kʼarea oẽ mina, bʉara oẽ baibara).\\nOẽ baibara programarata mawũã ẽ bʉrʉ nekʼãrẽ inpormasion wagaita, kopiaita, ʉ̃tʉzebita akʉza pagina HTML ũtʉzebita akʉza potorata, testorata naʉ̃ paginanebʉta dedeka ẽ baibara. (Zokʼaseabʉ akʉza dedekaseabʉ aplikasionʼra plata widibʉ ẽãra akʉmarẽã akʉza ʉ̃tʉzebimarẽã archibora EPUB, PDF, MP3 akʉza MP4 naʉ̃ paginanebʉta).\\nNaʉ̃ paginara bia zokʼaibara, kĩrã awuara jʉrʉ ẽ baibara naʉ̃ pagina eda wãita akʉza nama edabʉ jʉrʉita.\\nBʉara naʉ̃ paginara ãrĩ ẽ baibara mawũã ẽ bʉrʉ wuabemarata eda wãbi ẽ baita. Adewara zokʼa ẽ baibara leyba jarabʉde aña oita.\\nNaʉ̃ paginanebʉ potorãra, kartarata, produto markara, trãbirata, testorata akʉza bideorata zokʼa be ẽ baibara produto nekʼãrẽ nẽdoita mawũã ẽ bʉrʉ nekʼãrẽ ũdubigaita.\\nNaʉ̃ paginabara zokʼabʉ Google Maps, mamina daira Google Maps yibari ẽ. Maʉ̃ kʼarea bʉta dai paginane eda wã kʼãrãpe, Google Maps zokʼabʉbʉrʉ oibara términos adicionales de servicio vigentes de Google Maps\/Google Earth jarabʉta. Ãyara daiʼa nekʼãrẽ awuara opanʉra jara ẽ, maʉ̃ba bʉa Google Maps zokʼai naweda akʉra Google Maps zokʼabʉta. Bʉa kãga ẽ bʉrʉ Google Maps zokʼabʉta, maʉ̃ta orãra. Google Maps daiʼa jara ẽ ẽbẽraba ãyi paginane nekʼãrẽ obʉra.\\nNama jw.org bedʼeabʉ medisina ʉ̃rʉ, mamina ũrãgʼata diakĩrãbʉ ẽ kʼãrẽ medisina zokʼaibarata akʉza mia jara ẽ medikoma wã ẽ baibarata. Nama jara ẽ kʼãrẽ mediko akʉ wãibarata akʉza kʼãrẽ remedio doibarata.\\nKʼawua ẽ bʉrʉ kʼãrẽba kayanʉmʉta mawũã ẽ bʉrʉ kʼãrẽ remedio jʉrʉibarata medikoraba jarabʉrʉta ora.\\nDaira zarea opanʉ naʉ̃ paginane jõma jarabʉta aripe bamarẽã akʉza daucha erbaita. Bʉabʉrʉ akʉyi oseabʉ kʼawuaita nama jarabʉra, mamina naʉ̃bara panʉ ẽ bayi naʉ̃ta bʉita yibia ẽ bʉrʉ. Adewara panʉ ẽ bayi bedʼea aña bʉta ũdura mawũã ẽ bʉrʉ awuruta bʉedara maʉ̃ artikulode badata. Naʉ̃ta ũrĩsi baera bedʼea zromata ũdura naʉ̃bara panʉ ẽ bayi (neida berabarira, ẽbẽrata beira, bʉa nekʼʼãrẽ erbʉta aduara mawũã ẽ bʉrʉ bʉ negosiota) jõma medisina ʉ̃rʉ jarabʉta osi baera. Daibara panʉ ẽ bayi bʉa jarara naʉ̃ kʼãrẽa bedʼea zroma ũdusita, bʉa ley kʼarebata jʉrʉ kĩrãbʉmina naʉ̃ ʉ̃rʉ̃ zokʼaita, daibara panʉ ẽ bayi.\\nNaʉ̃ paginara akʉza jõma namabʉra Watch Tower erbʉ akʉza obʉ. Watch Tower bedʼea ẽ ẽbẽrabari mia nekʼãrẽbari bedʼea ẽ akʉza marabarira panʉ ẽ.\\nWatch Tower panʉ ẽ bayi bʉ komputadorta ãrĩra naʉ̃ pagina zokʼanʉmʉne birus kʼarea akʉza platata aduara maʉ̃neba.\\nBʉa oẽ bʉrʉ Términos y Condiciones de Uso jarabʉta dããrabayeda wã be ẽ bayi naʉ̃ paginane mawũã ẽ bʉrʉ wua wã be ẽ bayi bʉ komputadordeba. Akʉza daibara bʉaʼa internet diabʉa jarayi naʉ̃ paginane eda wãbi ẽ marẽã mawũã ẽ bʉrʉ leyba jarabʉta bʉ ʉ̃rʉ zokʼaseapanʉ.\\nWatch Tower badu ewaride Términos y Condiciones de Uso awuru bedʼeata bʉeseabʉ. Maʉ̃ bedʼea awuara bʉedara ũduseabʉ iyabaʉ ewaride ʉ̃tʉzebida naʉ̃ paginane. Maʉ̃ kʼawuaira badua akʉbaibara awuru maʉ̃ bedʼea bʉesida kʼawuaita.\\nNaʉ̃ra Términos y Condiciones de Uso jarabʉ New York (Estados Unidos) leyba jarabʉdebʉ. Bʉa zokʼakĩrãbʉbʉrʉ Términos y Condiciones de Uso, zokʼaibara leyba New York (Estados Unidos) tribunalde jarabʉta.\\nTribunalba jarara Términos y Condiciones debema aba añachuta naʉ̃ba jarakĩrãbʉ ẽ wuabemara bedʼeasida añachuta. BʉaTérminos y Condiciones de Uso jarabʉta oẽ bʉrʉ WatchTower iyi leyba zokʼabʉta omarẽã jaraseabʉ, WatchTower mawũã ẽ o bʉrʉ, naʉ̃ba jarakĩrãbʉ ẽ bʉa obʉra aripe obʉta akʉza WatchTower iyi leyba zokʼanʉmʉta omarẽã jara ẽ baita.\\nNaʉ̃ Términos y Condiciones de Uso bʉta Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc bedʼea abarikʼa zeda kĩrãkʼabʉ naʉ̃ pagina zokʼaita. Nama naʉ̃ paginane bedʼea abarika zedata yibia, nãã bedʼea abarika zeda zeri ẽ.\\nDedekai Dedekai Términos y Condiciones de Uso\\nJW.ORG® \/ Jeowa ʉ̃rʉ K'awuabipanʉrã internet'ne\\nJʉrʉda ãba yi jʉrebarita (abre una nueva ventana)\\nJʉrʉda asamblea (abre una nueva ventana)\\nkʼãrẽ yiwidita bʉ\\nWatchtower Kartararabʉ Internet'ne (abre una nueva ventana)\\nCopyright © 2021 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. KARTADEBɄ SÃWŨà ZOK'AITA | Neida bʉkʉabeẽ eda\\nBed'ea zeẽbʉ bed'ea ũdubita\\nInternet'ne jw.org bʉ naʉ̃ bed'eade ũduita\\nKartara naʉ̃ bed'eadebʉrʉ bʉ#","num_words":1562,"character_repetition_ratio":0.113,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.171,"stopwords_ratio":0.001,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.999,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Numero 23 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Balaaʌ̃ba Baláa jarasia: –Nama animarã babue diabadada siete odua. Maʌ̃be paca dji umaquĩrãda siete idjab̶a oveja dji umaquĩrãda siete enedua Ãcõrẽa babue diad̶i carea.–\\n2Ara maʌ̃da Balába osia Balaaʌ̃ba jarad̶a quĩrãca. Animarã babue diabadaza ãdji umérãba pacada ab̶a idjab̶a ovejada ab̶a Ãcõrẽa babue diasid̶aa.\\n3Maʌ̃be Balaaʌ̃ba jarasia: –Nama jʌ̃ãdua bʌa animarã Ãcõrẽa babue dia b̶ʌma. Mʌ̃ra awuá wãya. Mama Ãcõrẽra mʌ̃ma odjaisicada. Idjia mʌ̃́a bed̶easira bʌ́a jarad̶e zeya.– Mãwã jaraped̶a Balaaʌ̃ra eya zaque chirua neẽ́ b̶ʌd̶aa wãsia.\\n4Mama Ãcõrẽra idjimaa zesia. Balaaʌ̃ba idjía jarasia: –Mʌ̃a animarã babue diabadara siete obisia. Maʌ̃za mʌ̃a paca zaqueda ab̶a idjab̶a ovejada ab̶a bʌ́a babue diasia.–\\n5Maʌ̃ne Ãcõrẽba Balaaʌ̃a cawabisia cãrẽda jaraida b̶ʌda. Cawabiped̶a Balaaʌ̃a jarasia jẽda Balámaa jarad̶e wãmãrẽã.\\n6Ara maʌ̃da jẽda wãsia. Jũẽbʌrʌd̶e Balaaʌ̃ba unusia Balára, jũma Moab druad̶ebema dji dromarã sid̶a Ãcõrẽa animarã babue dia panʌ caita duanʌda.\\n7Maʌ̃be Balaaʌ̃ra nãwã bed̶easia: Moab druad̶ebema boro Balába mʌ̃ra Araʌ̃ druad̶eba zebisia. Ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌ drua eyaid̶a b̶ʌmaʌba mʌ̃ra zebisia. Idjia mʌ̃́a jarasia: “Mʌ̃ quĩrã djuburia israelerã biẽ́ jara b̶ʌd̶e zedua. Naʌ̃ Jacobod̶eba yõped̶ad̶arãra biẽ́ o b̶ʌdua.”\\n8Mãwãmĩna Ãcõrẽba bia jara b̶ʌd̶a ẽberãrãda ¿mʌ̃a sãwã biẽ́ jara b̶ʌi? Ãcõrẽba bia o b̶ʌd̶a ẽberãrãda ¿mʌ̃a sãwã biẽ́ o b̶ʌi?\\n9Naʌ̃ eya mõgaraid̶a b̶ʌd̶eba mʌ̃a israelerãra unu b̶ʌa. Naʌ̃ eya zaqued̶eba mʌ̃a ãdjirãra acʌ b̶ʌa. Jãʌ̃ purura ãdub̶a jĩga panabaria. Cawa panʌa ãdjirãra dewara puru quĩrãca panʌẽ́da.\\n10Jacobod̶eba yõped̶ad̶arãra ĩbʌ quĩrãca zocãrã panʌ bẽrã ni ab̶aʌba ãdjirãra poya juachad̶aẽ́a. ¿Caiba israelerãra maãrĩ poya juachai? Jãʌ̃ ẽberãrã jipa b̶ea beubʌdad̶e bid̶a bia b̶ead̶ia. Mʌ̃ beubʌrʌd̶e ara ãdji quĩrãca b̶e quĩrĩã b̶ʌa.\\n11Balaaʌ̃ mãwã bed̶eabʌrʌ carea Balába quĩrũbid̶eba jarasia: –¿Bʌa cãrẽda jara b̶ʌ? Mʌ̃a bʌra zebisia mʌ̃ ume dji quĩrũda biẽ́ jara b̶ʌmãrẽã. Baribʌrʌ bʌa ãdjirãra bia jara b̶ʌa.–\\n12Balaaʌ̃ba panusia: –Mãwãra ¿Ãcõrẽba jarabi b̶ʌra mʌ̃a jaracara b̶ʌca?–\\n13Balába jarasia: –Wãna. Dewara orroare wãnia. Mamaʌba bʌa israelerãra unuya jũma poya unuẽ́mĩna. Mamaʌba ãdjirãra biẽ́ jara b̶ʌdua.–\\n14Ara maʌ̃da Balába idjira Pisga eyad̶e ʌ̃taa edesia Zopiʌ̃ ẽjũãnaa. Mama Balába wayacusa animarã babue diabadada siete osia. Maʌ̃za paca dji umaquĩrãda ab̶a idjab̶a oveja dji umaquĩrãda ab̶a Ãcõrẽa babue diasia.\\n15Maʌ̃be Balaaʌ̃ba idjía jarasia: –Nama jʌ̃ãdua bʌa animarã Ãcõrẽa babue dia b̶ʌmaa. Mʌ̃ra awuá wãya Ãcõrẽ ume bed̶eai carea.–\\n16Mama Ãcõrẽra Balaaʌ̃maa zeped̶a cawabisia cãrẽda jaraida b̶ʌda. Cawabiped̶a Balaaʌ̃a jarasia jẽda Balámaa jarad̶e wãmãrẽã.\\n17Ara maʌ̃da Balaaʌ̃ra jẽda wãsia. Jũẽbʌrʌd̶e unusia Balára jũma Moab druad̶ebema dji dromarã sid̶a Ãcõrẽa animarã babue dia panʌ caita duanʌda. Balába idjía iwid̶isia: –¿Ãcõrẽba cãrẽda jarasi?–\\n18Maʌ̃ne Balaaʌ̃ra nãwã bed̶easia: Zipor warra Balá, mʌ̃a jara b̶ʌra bio quĩrãcuita ũrĩdua.\\n19Ãcõrẽra ẽberã quĩrãca b̶ʌẽ́a. Idjira sewa ocaa. Idjia jarad̶ada quĩrã awara ocaa. Idjia jarabʌrʌra obaria. Idjia wãrãneba jarad̶ara obaria.\\n20Idjia mʌ̃́a jarasia israelerã bia jara b̶ʌmãrẽã. Bia jara b̶ʌduad̶a ad̶a bẽrã mʌ̃a quĩrã awara jaracara b̶ʌa.\\n21Ãcõrẽba Jacobod̶eba yõped̶ad̶ara idu bia mĩgabiẽ́a. Idjia israelerãra idu sopuabiẽ́a. Ãcõrẽra ãdjirã ume b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã b̶ʌsrid̶a jara panʌa idjira ãdjirã boroda.\\n22Ãcõrẽba ãdjirãra Egiptod̶eba ẽdrʌ enesia. Idjid̶eba ãdjirãra bio ʌb̶ʌa b̶eaa, paca mẽã warid̶a quĩrãca.\\n23Ni ab̶aʌba Jacobod̶eba yõped̶ad̶ara poya ne ãĩ od̶aẽ́a. Ni ab̶aʌba israelerãra poya biẽ́ b̶ʌd̶aẽ́a. Ẽberãrãba nãwã jarad̶ia: “Acʌdua sãwã Ãcõrẽba israelerãra bio careba b̶ʌda.”\\n24Israelerãra imama quĩrãca panʌa. Jarra b̶ʌd̶e imamara ʌ̃nãũcaa, ãtebʌrʌ ne beaped̶a jũma cobaria. Dji oa sid̶a jũma senebaria. Ara maʌ̃ quĩrãca israelerãra ʌ̃nãũnaẽ́a ab̶a naʌ̃ druad̶ebema ẽberãrã jũma poyabʌdad̶aa.\\n25Balaaʌ̃ mãwã bed̶eabʌrʌ carea Balába quĩrũbid̶eba nãwã jarasia: –¡Bʌa naʌ̃ ẽberãrãda poya biẽ́ jara b̶ʌẽ́bʌrʌ chupeadua! ¡Ãdjirãra waa bia jara b̶ʌrãdua!\\n26Maʌ̃ne Balaaʌ̃ba panusia: –¿Mʌ̃a ab̶abe Ãcõrẽba jarabid̶adrʌ jaraida b̶ʌad̶a asiẽ́ca?\\n27Maʌ̃be Balába idjía jarasia: –Wãna. Mʌ̃a bʌra dewara orroare edeya. Ãĩbẽrã mamabʌrʌ Ãcõrẽba bʌ́a israelerãra idu biẽ́ jarabisicada.–\\n28Ara maʌ̃da Balába idjira Peor eya borod̶aa edesia. Mamaʌba ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌra jũma unubaria.\\n29Mama Balaaʌ̃ba jarasia: –Nama animarã babue diabadada siete odua. Paca dji umaquĩrãda siete idjab̶a oveja dji umaquĩrãda siete enedua Ãcõrẽa babue diad̶i carea.–\\n30Ara maʌ̃da Balába osia Balaaʌ̃ba jarad̶a quĩrãca. Maʌ̃be animarã babue diabadaza pacada ab̶a idjab̶a ovejada ab̶a Ãcõrẽa babue diasia.","num_words":617,"character_repetition_ratio":0.087,"word_repetition_ratio":0.033,"special_characters_ratio":0.178,"stopwords_ratio":0.135,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea ROMANO 1\\nCARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà ROMANEBEMA ITEA\\nPoa 56are Pauloba naʌ̃ cartada djabarã Roma purud̶ebema itea b̶ʌsia. Roma purud̶aa wãẽ́ b̶ad̶a bẽrã cartara b̶ʌsia idjid̶ebemada cawad̶amãrẽã. Jerusaleʌ̃naa wãi naẽna Corinto purud̶eba diabuesica b̶ʌa (Hecho 20:1-3).\\nRoma purud̶e djabarã judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a baraasia. Judiorãba Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyra ẽpẽ panabadjid̶aa baribʌrʌ judiorãẽ́ba ẽpẽnaca basía. Maʌ̃ bẽrã Pauloba naʌ̃ crĩcha dromada Romano 1:16-17d̶e b̶ʌsia: “Mʌ̃ra peracaa bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradiai carea, maʌ̃ bed̶ea ĩjãbʌdara Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba jũma ẽdrʌ edabari bẽrã; judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Maʌ̃ bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽba cawabi b̶ʌa sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Jesucritoda ĩjãsira mãwã unubaria.”\\nPauloba naãrã b̶ʌsia judiorãba, judiorãẽ́ bid̶a cadjirua obada carea Ãcõrẽba cawa oida (1:18d̶eba ab̶a 3:20d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba idji biad̶eba Jesucrito ĩjãbʌdarã jipa unu b̶ʌd̶ebemada (3:21neba ab̶a 5:21naa). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba Jesucrito ĩjã b̶eara idji Jaured̶eba ara idji itea bia b̶ʌbarida (6:1neba ab̶a 8:39d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia zocãrã judiorãba Jesucritora ĩjãnaẽ́ panʌmĩna ewari ab̶a ĩjãnida (9:1neba ab̶a 11:36d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia sãwã dadjirãra jipa nĩbad̶ida panʌda (12:1neba ab̶a 15:13d̶aa). Jĩrũare b̶ʌsia España druad̶aa wãi naẽna djabarã Romanebemada acʌd̶e wã quĩrĩã b̶ʌda (15:14-28). Pauloba jĩrũare b̶ʌd̶ara 16:1-27d̶e b̶ʌa.\\n1 Mʌ̃ra Pauloa, Jesucrito nezocaa. Ãcõrẽba mʌ̃ra edasia Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã idjab̶a b̶ʌsia bed̶ea bia Ãcõrẽnebemada jaradiad̶e wãmãrẽã.\\n2 Maʌ̃ bed̶ea biara Ãcõrẽba naẽnaed̶a diai jarasia. Idjid̶eba bed̶eabadarãba maʌ̃ra Idji Bed̶ead̶e b̶ʌsid̶aa. 3-4 Maʌ̃ bed̶ea biara idji Warrad̶ebemaa. Idji Warra dadjirã Boro Jesucritora naʌ̃ djarad̶e Israeld̶ebema boro David̶eba zed̶aa. Baribʌrʌ idji beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbasid̶e Ãcõrẽ Jaureba unubisia Ãcõrẽ Warra ʌb̶ʌa b̶ʌda.\\n5 Jesucritod̶eba Ãcõrẽba mʌ̃ra b̶ʌsia idjia diabued̶ada b̶amãrẽã. Idji biad̶eba mãwã b̶ʌsia jũma druazabemaba Jesucritoda ĩjãnamãrẽã, idji bed̶eada ĩjã od̶amãrẽã, idjab̶a idjida bia jarad̶amãrẽã. 6 Bãrã sid̶a Ãcõrẽba trʌ̃sia Jesucrito itea b̶ead̶amãrẽã.\\n7 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma Romanebema djabarã itea. Ãcõrẽba bãrãra quĩrĩã b̶ʌa idjab̶a trʌ̃sia idji ẽberãrãda b̶ead̶amãrẽã. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba dadjirã Boro Jesucrito ume ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a dia pananida.\\nPaulo Romanaa wã quĩrĩã b̶ad̶a\\n8 Naãrã mʌ̃a jaraya: Jesucritod̶eba mʌ̃a jũma bãrã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abaria bãrãba Jesucrito ĩjã panʌnebemada druazabemaba bed̶ea panʌ bẽrã. 9 Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌra jũma mʌ̃ sod̶eba o b̶ʌa bed̶ea bia idji Warrad̶ebemada jaradia b̶ʌ bẽrã. Idjia cawa b̶ʌa mʌ̃a iwid̶ibʌrʌza bãrã carea iwid̶ibarida. 10 Mʌ̃a iwid̶ibaria idjia quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ mʌ̃ra idu bãrã acʌd̶e wãbimãrẽã. 11 Wãrãda mʌ̃a bãrãra unu quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽ Jaured̶eba carebai carea. Mãwã bãrãra zarea b̶ead̶ia. 12 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirãba ab̶arica Crito ĩjã panʌneba dji careba pananida zarea panani carea.\\n13 Djabarã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãba cawad̶ida wãrãda b̶arima zocãrã bãrãmaa wãida crĩcha b̶abarida. Baribʌrʌ wad̶ibid̶a poya wãẽ́ b̶ʌa. Bãrãmaa wã quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃a jaradia b̶ʌd̶eba jãmabemarãba Jesucritoda ĩjãnamãrẽã dewara druad̶ebemarãba ĩjãped̶ad̶a quĩrãca. 14-15 Mʌ̃a bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jũmarãa jaradiaida b̶ʌa. Ne cawa b̶eaa, ne adua qued̶eaa, carta cawa b̶eaa, carta adua b̶eaa bid̶a jaradiaida b̶ʌa.* Ne cawa b̶ea, ne adua qued̶ea. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “griegorãa idjab̶a ãĩbemarãa.” Maʌ̃ carea bãrã Romanebemarãa bid̶a jaradiad̶e wã quĩrĩã b̶ʌa.\\n16 Mʌ̃ra peracaa bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jaradiai carea, maʌ̃ bed̶ea ĩjãbʌdara Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba jũma ẽdrʌ edabari bẽrã; judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a.† Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.” 17 Maʌ̃ bed̶ea biad̶eba Ãcõrẽba cawabi b̶ʌa sãwã ẽberãrãra jipa unubarida. Jesucritoda ĩjãsira mãwã unubaria. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:\\nÃcõrẽ quĩrãpita jipa b̶ʌra idji ĩjã b̶ʌd̶eba zocai b̶aya.‡ Habacuc 2:4.\\nẼberãrã Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e panʌnebema\\n18 Ãcõrẽba bajãneba cawabi b̶ʌa cadjirua o b̶eara, jipaẽ́ b̶ea sid̶a idji quĩrũbid̶eba jũma cawa oida. Ãdjia cadjirua o panʌneba wãrã bed̶eara idu cawabid̶acaa. 19 Ãcõrẽnebema poya cawaida b̶ʌra ãdjirãba bio cawa panʌa, idjia cawabi b̶ʌ bẽrã. 20 Naʌ̃ ẽjũã od̶ad̶eba ʌ̃taa Ãcõrẽ ununacad̶ebemada ẽberãrãba ebud̶a unubadaa. Idjia od̶a acʌ panʌneba cawa panʌa idjira Ãcõrẽda idjab̶a ewariza ne jũma poya o b̶ʌda. Maʌ̃ carea cadjirua o b̶eaba poya jarad̶aẽ́a Ãcõrẽ adua panʌ bẽrã bed̶ead̶e panʌẽ́da. 21 Ãdjirãba Ãcõrẽra cawa panasid̶amĩna idjía bia bed̶ead̶aẽ́ basía idjab̶a bia b̶ʌad̶a ad̶aẽ́ basía. Ãtebʌrʌ crĩcha neẽ́ b̶ea quĩrãca crĩcha panesid̶aa. Mãwã ãdji crĩchara biẽ́ b̶eped̶a pãĩmane panesid̶aa. 22 Ãdjirãba crĩcha cawa b̶ead̶a asid̶amĩna crĩcha neẽ́ b̶easia. 23 Ãcõrẽ beuca bia quiruda igarasid̶aa. Maʌ̃be dadji beuida b̶ʌ zaca b̶ʌda od̶aped̶a maʌ̃gʌ́a bia bed̶ea panesid̶aa. Ĩbana za quĩrãca, animarã jĩrũ quĩmãrẽ b̶ea za quĩrãca, idjab̶a jãne wãbada animarã za quĩrãca od̶aped̶a maʌ̃gʌ́a bia bed̶ea panesid̶aa.\\n24 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba iduaribisia ãdji soba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda od̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba mĩã perada o panesid̶aa. 25 Wãrã Ãcõrẽda igarad̶aped̶a sewadrʌ ẽpẽ panesid̶aa. Ãcõrẽba ne jũmada od̶amĩna idji cãyãbara idjia od̶adrʌ ẽpẽ panesid̶aa idjab̶a bia bed̶ea panesid̶aa. Baribʌrʌ dadjirãba ab̶abe Ãcõrẽabʌrʌ ewariza bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.§ Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\\n26 Ãdjirãba sewada ẽpẽped̶ad̶a bẽrã Ãcõrẽba iduaribisia mĩã perada od̶amãrẽã. Wẽrãra umaquĩrã ume b̶aida b̶ʌda idu b̶ʌd̶aped̶a ab̶arica wẽrã ume panesid̶aa. 27 Ara maʌ̃ quĩrãca umaquĩrãra wẽrã ume b̶aida b̶ʌda idu b̶ʌd̶aped̶a ab̶arica umaquĩrãda dji awuad̶aped̶a mĩã perada o panesid̶aa. Maʌ̃ cadjirua o panʌ carea Ãcõrẽba ãdjirãra cawa oya idjia cawa oida b̶ʌ quĩrãca.\\n28 Ãdjirãba Ãcõrẽra igaraped̶ad̶a bẽrã idjia iduaribisia crĩcha cadjiruada ẽpẽnaped̶a mĩã oiẽ́ b̶eada o pananamãrẽã. 29 Ne jũma cadjiruada obadaa. Mĩã peraida b̶ʌda obadaa, ne jũma awuabadaa, djãrãra biẽ́ obadaa, djãrãba erob̶ʌ carea biẽ́ crĩchabadaa, mĩã beabadaa, caicayabadaa, djãrã cũrũgabadaa, djãrã biẽ́ jarabadaa, idjab̶a nẽbʌra obadaa. 30 Djãrã ẽcarraare biẽ́ bed̶eabadaa, Ãcõrẽra quĩrãmabadaa, idjab̶a djãrã quĩrãpita biẽ́ bed̶eabadaa. Ãdjirãra dji biara b̶ead̶a abadaa idjab̶a dji dromaana abadaa. Djãrã biẽ́ od̶i carea jʌrʌbadaa. Ãdji djibari bed̶eara ĩjãnacaa. 31 Cʌwʌrʌ zarea b̶eaa. Ãdjia bed̶ea b̶ʌped̶ad̶ara od̶acaa. Quĩrĩã neẽ́ b̶eaa, ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa idjab̶a djãrãra quĩrã djuburiad̶acaa.* Ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa. Griego bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a. 32 Ãdjirãba bio cawa panʌa Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida.† Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba jara b̶ʌcãrĩa mãwã o b̶eara beud̶ida panʌda.” Baribʌrʌ ara mãwã o nĩnaa idjab̶a dewararãba ab̶ari quĩrãca cadjirua obʌdad̶e bia crĩchabadaa.\\n*1:14-15 Ne cawa b̶ea, ne adua qued̶ea. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “griegorãa idjab̶a ãĩbemarãa.”\\n†1:16 Judiorãda, judiorãẽ́ sid̶a. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naãrã judiorãda, maʌ̃are judiorãẽ́ sid̶a.”\\n‡1:17 Habacuc 2:4.\\n§1:25 Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\\n*1:31 Ãdji biẽ́ od̶ara quĩrãdoad̶acaa. Griego bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a.\\n†1:32 Ãcõrẽba mãwã o b̶eara bio cawa oida. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽba jara b̶ʌcãrĩa mãwã o b̶eara beud̶ida panʌda.”","num_words":994,"character_repetition_ratio":0.074,"word_repetition_ratio":0.069,"special_characters_ratio":0.184,"stopwords_ratio":0.216,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea MARCO 1\\nBED̸EA BIA JESUCRITOD̸EBEMA MARCOBA B̸ɅD̸A\\nNaʌ̃ cartara Marcoba b̶ʌsia. Idjira judio Jerusaleʌ̃nebema basica b̶ʌa. Dji papaba deda Jerusaleʌ̃ne erob̶asia (Hecho 12:12). Marcora Bernabe ume dji djabawarra basía (Colosa 4:10). Pauloda carebabadjia (2 Timoteo 4:11). Pauloba Bernabe bid̶a Jesud̶ebemada naãrã jaradiad̶e wãsid̶ad̶e Marcora edesid̶aa (Hecho 12:25d̶eba ab̶a 13:13d̶aa). Hecho cartad̶e Marco trʌ̃ra Juaʌ̃ Marco b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n1 Pedro 5:13d̶e Pedroba Marcora mʌ̃ warraad̶a asia. Maʌ̃ bẽrã zocãrãmaarã Pedroba Jesud̶ebemada nẽbʌrʌ b̶ad̶ada Marcoba cartad̶e b̶ʌsia. Mateoba, Luca bid̶a ãdjiza cartada b̶ʌd̶i naẽna Marcoba b̶ʌsica b̶ʌa. Roma purud̶e Pedro ume b̶asid̶e djabarã judiorãẽ́ itea griego bed̶ead̶e b̶ʌsia.\\nMarcoba naãrã b̶ʌsia Juaʌ̃ba Jesu borocued̶ad̶ebemada (1:1-11) idjab̶a diauruba Jesu mĩã sẽnanebemada (1:12-13). Maʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa Jesuba Galilea druad̶e o b̶ad̶ad̶ebemada (1:14d̶eba ab̶a 9:50d̶aa) idjab̶a Galilead̶eba Jerusaleʌ̃naa wãbʌrʌd̶e jaradia b̶ad̶ad̶ebemada (10:1-52). Ed̶a b̶ʌ́ b̶ʌa Jesuba ne ununaca o b̶ad̶ad̶ebemada idjab̶a Ãcõrẽba ẽberãrã pe erob̶ʌd̶ebema jaradia b̶ad̶ada. Jĩrũare b̶ʌ́ b̶ʌa Jesura Jerusaleʌ̃ne mãwãnanebemada (11:1neba ab̶a 16:20d̶aa).\\nNaʌ̃ cartad̶e ebud̶a b̶ʌa Jesura judiomĩna ʌ̃cʌrʌ judiorãẽ́ba biara ĩjãbadjid̶ada idjira Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada (7:24-30; 15:33-39). Jesura naʌ̃ ẽjũãnaa zeẽ́ basía dji dromada b̶ai carea ãtebʌrʌ bia mĩga b̶ai carea (8:31; 10:42-45). Dadjirã itea naʌ̃ crĩchada waib̶ʌa b̶ʌa: “Ab̶aʌba mʌ̃da ẽpẽ quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, idjia o quĩrĩã b̶ʌra igaraped̶a bia mĩgai carea b̶aida b̶ʌa. Maʌ̃be mʌ̃ra ẽpẽida b̶ʌa.” (Marco 8:34)\\nMateo 3:1-12; Luca 3:1-9, 15-17; Juaʌ̃ 1:19-28\\n1-2 Mʌ̃a bed̶ea bia Ãcõrẽ Warra Jesucritod̶ebemada b̶ʌya. Naãrã Ãcõrẽneba bed̶eabari Isaíaba nãwã b̶ʌsia:\\nBed̶ea jarabarida mʌ̃a bʌ na diabueya bʌ o jarimãrẽã.* Malaquia 3:1.\\n3 Ẽberãda ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e jĩgua bed̶ea b̶ʌa:\\nOra jarid̶adua dadjirã Boro bia edad̶amãrẽã.\\nOra idji itea jipa jarid̶adua.† Isaía 40:3.\\n4 Ara maʌ̃ quĩrãca Borocuebari Juaʌ̃da ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ẽberãrãa jaradia b̶esia ãdji cadjiruara igarad̶aped̶a Ãcõrẽmaa zed̶amãrẽã. Idjia jarasia mãwã osid̶ara Ãcõrẽba ãdji cadjiruara quĩrãdoaida. Maʌ̃be borocued̶ida panʌana abadjia. 5 Maʌ̃ne ẽberãrã Jerusaleʌ̃nebemarãda, jũma Judea druad̶ebemarã sid̶a Juaʌ̃maa wãbadjid̶aa. Ãdjia cadjirua oped̶ad̶ada idji quĩrãpita ebud̶a jarabadjid̶aa. Maʌ̃be Juaʌ̃ba ãdjirãra Jordaʌ̃ dod̶e borocuebadjia.\\n6 Juaʌ̃ba jʌ̃barira cameyo cara od̶a basía. Idjia jʌ̃ b̶ʌ trãjʌ̃barira animarã e od̶a basía. Idjia ad̶ichichida cobadjia idjab̶a urrajõda jõbadjia. 7 Maʌ̃ne nãwã jaradiabadjia:\\n–Mʌ̃ caid̶u ab̶a zeya. Idjira mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã idjia jĩrũne jʌ̃ b̶ʌ ẽrãi carea mʌ̃ra bia b̶ʌẽ́a. 8 Wãrãda mʌ̃a bãrãra baidoba borocuesia baribʌrʌ idjiabʌrʌ Ãcõrẽ Jaureda diaya.–‡ Ãcõrẽ Jaureda diaya. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ Jaureba borocueya.”\\nJuaʌ̃ba Jesu borocued̶a\\nMateo 3:13-17; Luca 3:21-22\\n9 Maʌ̃ ewarid̶e Jesura Nazare purud̶eba Juaʌ̃ b̶ʌmaa wãsia. Nazare purura Galilea druad̶e b̶ʌa. Jesu wãsid̶e Juaʌ̃ba idjira Jordaʌ̃ dod̶e borocuesia. 10 Jesura doed̶aʌba drua wãbʌrʌd̶e unusia bajãda ewabʌrʌda. Maʌ̃ne Ãcõrẽ Jaurera puchirã quĩrãca idji ʌ̃rʌ̃ zebʌrʌda unusia. 11 Ãcõrẽba bajãneba ed̶aa nãwã bed̶easia:\\n–Bʌra mʌ̃ Warra quĩrĩã b̶ʌ́a. Bʌ carea mʌ̃ra bio b̶ʌsrid̶a b̶ʌa.–§ Isaía 42:1.\\nDiauruba Jesu mĩã sẽna\\nMateo 4:1-11; Luca 4:1-13\\n12 Mamaʌba Ãcõrẽ Jaureba Jesura ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶aa edesia. 13 Mama Jesura animarã cadjirua b̶ea tãẽna cuarenta ewari b̶asia. Satanaba idjira mĩã sẽsia Ãcõrẽda igarabi carea. Idjab̶a Ãcõrẽ bajãnebema nezocarãba idjira ne cobisid̶aa.\\nJesuba jaradia b̶ed̶a\\nMateo 4:12-17; Luca 4:14-15\\n14 Borocuebari Juaʌ̃ preso b̶ed̶acarea Jesura Galilea druad̶aa wãped̶a bed̶ea bia Ãcõrẽnebemada jaradiabadjia.* Bed̶ea bia Ãcõrẽnebema. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bed̶ea bia Ãcõrẽba pe erob̶ʌd̶ebema.” 15 Nãwã jarabadjia:\\n–Ewarira jũẽsia. Ãcõrẽra bãrã Boro bai carea zebʌrʌa.† Daniel 2:44. Bãrãba cadjirua obadara igarad̶aped̶a maʌ̃ bed̶ea biada ĩjãnadua.–\\nJesuba b̶eda b̶aribadarã trʌ̃na\\nMateo 4:18-22; Luca 5:1-11\\n16 Jesura Galilea amene droma icawa nĩne Simoʌ̃da, dji djaba Andre sid̶a unusia. Maʌ̃ ẽberãrãra b̶eda beabadarã basía. Ãdjira doed̶a b̶eda b̶ari panasid̶aa. 17 Mãwã panʌne Jesuba ãdjía jarasia:\\n–Mʌ̃ ume zed̶adua. Bãrãba b̶eda b̶aribada quĩrãca mʌ̃a bãrãa jaradiaya ẽberãrãda mʌ̃maa enenamãrẽã.–\\n18 Ara maʌ̃da ãdji b̶eda b̶aribadara amenaped̶a Jesu ume wãsid̶aa.\\n19 Nocod̶aa wãbʌrʌd̶e Jesuba Santiagoda, dji djaba Juaʌ̃ sid̶a unusia. Ãdjira Zebedeo warrarã basía. Ãdjia jãbad̶e b̶eda b̶aribada cõã b̶eada ca panasid̶aa. 20 Maʌ̃ne Jesuba ãdji sid̶a trʌ̃sia idji ume wãnamãrẽã. Ara maʌ̃da Santiagoba, Juaʌ̃ bid̶a ãdji zeza Zebedeora idji nezocarã ume jãbad̶e amenaped̶a Jesu ume wãsid̶aa.\\nJesuba jai ãyã jʌretad̶a\\n21 Ãdjirãra Capernauʌ̃ purud̶aa wãsid̶aa. Maʌ̃be ʌ̃nãũbada ewarid̶e Jesura judiorã dji jʌrebada ded̶aa wãped̶a Ãcõrẽ bed̶eada jaradia b̶esia. 22 Jaradia b̶ʌd̶e jũmarãba cawa crĩchad̶aẽ́ basía. Judiorã ley jaradiabadarã quĩrãca jaradiaẽ́ basía. Ãtebʌrʌ bio cawa b̶ʌd̶eba ebud̶a jaradia b̶asia. 23 Mãwã panʌne jai bara b̶ʌ ẽberãda cawaẽ́ne nãwã jĩgua bed̶easia:\\n24 –¡Jesu Nazared̶ebema! ¿Cãrẽ cãrẽã daira mĩã sẽ b̶ʌ? ¿Dai biẽ́ b̶ʌi carea zesica? Mʌ̃a cawa b̶ʌa bʌra caida: ¡Bʌra Ãcõrẽba diabued̶aa!–\\n25 Jesuba dji jaia nãwã jarasia:\\n–Chupeadua. Idji cacuad̶ebemada ẽdrʌdua.–\\n26 Ara maʌ̃da jaiba dji ẽberãra wawabiped̶a, dji cãbãyã b̶iaped̶a ãyã wãsia. 27 Maʌ̃ bẽrã jũma dji arima duanʌrãba cawa crĩchad̶aẽ́ basía. Ãdub̶a bed̶eadrua duanesid̶aa:\\n–¡Ache! Jesuba jaradia b̶ʌra awara b̶ʌa. Bio cawa b̶ʌd̶eba ebud̶a jaradiabaria. Idjia jarabʌrʌra jairã bid̶a ĩjã obadaa.–\\n28 Maʌ̃ carea jũma Galilea druad̶e dãrãẽ́ne Jesura trʌ̃ b̶ʌga b̶esia.\\nJesuba Simoʌ̃ Pedro pãcõrẽ biabid̶a\\nMateo 8:14-17; Luca 4:38-41\\n29 Judiorã dji jʌrebada ded̶eba ẽdrʌd̶aped̶a Jesura, Santiagora, Juaʌ̃ sid̶a Simoʌ̃ ded̶aa wãsid̶aa. Simoʌ̃ djaba Andre sid̶a mama b̶abadjia. 30 Maʌ̃ne ãdjia Jesua jarasid̶aa Simoʌ̃ pãcõrẽda cʌwamiaba cʌd̶ad̶e b̶ʌda. 31 Jesura idji b̶ʌmaa wãsia. Idji jʌwad̶e jidaped̶a piradrʌ b̶ʌsia. Ara maʌ̃da cʌwamiara dugusia. Maʌ̃be Simoʌ̃ pãcõrẽba ãdjira ne cobisia.\\n32 Queud̶acarea ẽberãrãba cacua biẽ́ b̶eada, jai bara b̶ea sid̶a Jesumaa enesid̶aa. 33 Purura dji ded̶e ed̶a wãbadama powua nũmesia. 34 Maʌ̃ne Jesuba cacua biẽ́ b̶eara zocãrã biabisia idjab̶a jairã sid̶a zocãrã ãyã jʌrecuasia. Jairãba idjida cawa panana bẽrã Jesuba chupeabibadjia.\\nGalilead̶e jaradia nĩbad̶a\\n35 Jesura ãsabod̶od̶e piradrʌsia. Wad̶i pãĩmaena ẽberã neẽ́maa Ãcõrẽa iwid̶id̶e wãsia. 36 Maʌ̃ carea Simoʌ̃ba, idji ume panʌ bid̶a Jesura jʌrʌ panasid̶aa. 37 Idji unusid̶ad̶e jarasid̶aa:\\n–Jũmarãba bʌra jʌrʌ duanʌa.–\\n38 Maʌ̃ne Jesuba jarasia:\\n–Dewara puru b̶ead̶aa wãnia mʌ̃a jãma bid̶a jaradiaida b̶ʌ bẽrã. Mʌ̃ra maʌ̃ carea zesia.–\\n39 Mãwã jũma Galilea druad̶e pʌrrʌa wãsia. Judiorã dji jʌrebada deza jaradiabadjia. Idji wãbʌrʌma jaira ãyã jʌrecuabadjia.\\nJesuba aid̶a bara b̶ʌ biabid̶a\\nMateo 8:1-4; Luca 5:12-16\\n40 Mãwã b̶ʌd̶e ẽberã aid̶a bara b̶ʌda Jesumaa zesia.‡ Aid̶ara Jesu ewarid̶e wãrãda sãwã b̶asida dadjirãba cawad̶aẽ́ panʌa. Baribʌrʌ judiorãmaarã ab̶a Ãcõrẽbʌrʌ poya biabida b̶asia (Numero 12:9-12; 2 Reye 5:7). Maʌ̃ awara ab̶a aid̶aba jidasira ãyã b̶ad̶e wãida b̶asia (Levitico 13:45-46). Maʌ̃ ẽberãra chĩrãborod̶e cob̶eped̶a nãwã bed̶ea djuburiasia:\\n–Bʌa quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, mʌ̃ra poya biabida b̶ʌa.–\\n41 Jesuba mĩã djuburi ununa bẽrã idji jʌwada ʌ̃rʌ̃ b̶ʌbʌrʌd̶e jarasia:\\n–Mãwã o quĩrĩã b̶ʌa. ¡Biadua!–\\n42 Jesu ara mãwã bed̶eabʌrʌd̶e ẽberãra biasia. Dji aid̶ara ab̶ed̶a nẽbasia. 43-44 Maʌ̃ne Jesuba idjía bio jarasia:\\n–Bʌ biad̶ara ni ab̶aʌa jararãdua. Ãtebʌrʌ sacerdotemaa wãdua bʌra biasida unumãrẽã. Jãʌ̃be Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶ei carea Moiseba jarad̶a quĩrãca ne diacuadua.§ Levitico 14:1-32. Mãwã ẽberãrãba cawad̶ia bʌra wãrãda biasida.–\\nMãwã jaraped̶a Jesuba idjira wãbisia. 45 Baribʌrʌ dji ẽberãba Jesuba idji biabid̶ad̶ebemada jũmarãa nẽbʌrʌ wãsia. Maʌ̃ carea Jesura ni ab̶aʌ purud̶e ebud̶a nĩbaca basía. Ãtebʌrʌ jĩga nĩbabadjia ẽberãrã b̶ead̶acamaa. Baribʌrʌ ẽberãrã puruzabemada idjimaa wãbadjid̶aa.\\n*1:1-2 Malaquia 3:1.\\n†1:3 Isaía 40:3.\\n‡1:8 Ãcõrẽ Jaureda diaya. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ Jaureba borocueya.”\\n§1:11 Isaía 42:1.\\n*1:14 Bed̶ea bia Ãcõrẽnebema. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bed̶ea bia Ãcõrẽba pe erob̶ʌd̶ebema.”\\n†1:15 Daniel 2:44.\\n‡1:40 Aid̶ara Jesu ewarid̶e wãrãda sãwã b̶asida dadjirãba cawad̶aẽ́ panʌa. Baribʌrʌ judiorãmaarã ab̶a Ãcõrẽbʌrʌ poya biabida b̶asia (Numero 12:9-12; 2 Reye 5:7). Maʌ̃ awara ab̶a aid̶aba jidasira ãyã b̶ad̶e wãida b̶asia (Levitico 13:45-46).\\n§1:43-44 Levitico 14:1-32.","num_words":1082,"character_repetition_ratio":0.047,"word_repetition_ratio":0.045,"special_characters_ratio":0.214,"stopwords_ratio":0.147,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Juan 1 | MYYNT Bible | YouVersion\\nDios oca gotirocʉ masa rãca Cristo ĩ ñare gaye\\n1Cajero ñe manirajʉti Cristo, Dios oca goti rẽtoburocʉ ñacãyijʉ. Ĩ Dios rãcati ñayijʉ. Ito yicõri ĩti ñayijʉ Dios. 2Adi macãrʉcʉ̃ro ĩ rujeoroto riojʉajʉ Dios rãca ñacãyijʉ Cristo. 3Ĩ́na sʉoriti macãrʉcʉ̃ro gaye jeyaro rujeoyijʉ Dios. Ñejʉa gaje Cristo manoti rujeobisijʉ Dios. 4Ĩti ñami catitĩñare rʉcogʉ. Ito yicõri ĩti ñami busurise rʉcogʉ. Ito bajigʉ ñari masa ĩna tʉo masiroca yi masiami ĩ. 5Rãitĩarojʉ masa ĩna ñeñaro yibojaja cʉni busu masiguĩji Cristo. “Ñeñaro yirã ña mani”, ĩna yi masiroca, yigʉ yiguĩji Cristo. Ito bajiri ĩre rẽtocũ masibicʉ yiguĩji rãitĩaro ñagʉ̃ rʉ̃mʉ́a ʉjʉ.\\n6Sĩgʉ̃ ʉ̃mʉgʉ̃ ñaquĩ gʉa masare ĩ riasotoni Dios ĩ cũrʉ. Ĩ wame cʉtiquĩ Juan idé guri masʉ. 7“Cristo ñami busurise rʉcogʉ”, masare yi riasorocʉ wadiñi Juan idé guri masʉ. Cristore masa ĩna tʉorʉ̃nʉtoni Dios ocare gotigʉ wadiñi Juan idé guri masʉ. 8Ĩ meje ñañi busurise rʉcogʉ. Cristo, busurise rʉcogʉre bʉsi ĩsigʉ̃ wadirʉ ñañi Juan. 9Busurise rʉcosagʉ ĩ ñaquĩ Cristo. Jeyaro masa ĩna tʉo masitoni wadirʉ ñaquĩ Cristo. Ito bajigʉ ñari ñajediro masa ĩna tʉo masitoni wadiñi ĩ.\\n10Adi macãrʉcʉ̃ro rujearoto riojʉajʉ ñacãyijʉ ĩ Dios oca gotiri masʉ. Ĩ́na sʉoriti adi macãrʉcʉ̃rojʉ Dios ĩ menire ñabojarocati adi macãrʉcʉ̃ro gãna masa ĩre ti masibisijarã maji. 11Adi macãrʉcʉ̃ro ĩ rujeore ñabojarocati ĩ ñarãjʉa ĩre boca ãmibisijarã. 12Gãjerã coriarãma ĩre queno boca ãmiyijarã. Ito yicõri ĩre tʉorʉ̃nʉyijarã ĩna. Ito bajiri ĩre ĩna tʉorʉ̃nʉjare Dios rĩa ĩna ñaroca yiyijʉ Cristo. “Yʉre masogʉ̃ yiguĩji Cristo”, yi tʉorʉ̃nʉrãre Dios rĩa ĩna ñaroca yiyijʉ Cristo. 13Ito bajiri Dios rĩati ñama ĩna ĩja. Ĩre boca ãmicõri ĩ rĩa ñama ĩja. Masa ĩna rĩa cʉtirona ĩna yiro bajiro meje ña. Dios rĩati ĩna ñaroca Cristo ĩ yiana ñama ĩna. Ito bajiri Dios rĩati ñama ĩna ĩja. Ito yicõri Dioti ñami ĩna Jacʉ.\\n14Dios oca gotiri masʉ manire bajiroti rujʉ cʉticõri, mani wato ña ucuquĩ. Ĩti ñami masare ti maigʉ̃, ito yicõri riojo gotigʉ. Ĩ, Dios Macʉ sĩgʉ̃ ñagʉ̃re ticõri, “Ĩti ñami busurise rʉcogʉ. Ĩ Jacʉre bajiroti rẽtoro ñasagʉ ñami ĩ cʉni”, yi tʉoĩa mani. 15Juan idé guri masʉ, Cristore bʉsi ĩsigʉ̃ ado bajiro masare gotiquĩ ĩ ejaroca:\\n—Ãni gaye gotisʉogʉ, ado bajiro mʉare goticʉ yʉ. “Yʉ berojʉa sĩgʉ̃ ejagʉ yiguĩji. Yʉ berojʉa ejagʉ ñabojagʉti, yʉ rẽtoro ñasagʉ ñagʉ̃ yiguĩji ĩ. Yʉ riojʉajʉ ñacãñi ĩ”, yi goticʉ yʉ, yiquĩ Juan idé guri masʉ, masare gotigʉ.\\n16Mani jeyaro queno ĩ yirise boca ãmisotia mani. Manire ĩ queno yiado bajiroti manire queno yitĩñami maji. 17Moisés ñayorʉna sʉoriti bʉcʉrã ĩna rotire gaye manire ejayija. Dios manire ĩ ti mairise gayeama, ĩ oca riojo ñasarise cʉni, Cristona sʉoriti manire ejayija. 18Sĩgʉ̃jʉa Diore tigʉ maquĩji. Ĩ Macʉ sĩgʉ̃ti ĩre tiguĩji. Ĩ ñaguĩji ĩ Jacʉ robo bajiroti corocõ tʉoĩagʉ̃. “Ito bajiro bajigʉ ñami Dios”, mani yi masitoni, manire riasogʉ ñami Cristo.\\nJesucristore Juan ĩ bʉsi ĩsire gaye\\n19Paia mesare ito yicõri levita masare cʉni cõañi judio masa Jerusalén gãna. “¿Ñimʉ ñati mʉ?” Juan idé guri masʉre ĩna yi seniĩatoni ĩnare cõañi ĩna. 20Ito bajiro ĩre ĩna seniĩaja tʉocõri, riojo ĩnare cʉdiquĩ Juan idé guri masʉ:\\n—Yʉ, Cristo Dios ĩ cõarʉ meje ña yʉ, yiquĩ Juan ĩnare.\\n21Mʉcana tʉdi ĩre seniĩa quenocã ĩna:\\n—¿Ito yijama ñimʉjʉa ñasati mʉ? ¿Elías, Diore goti ĩsiri masʉjʉa ñatite mʉ? yi seniĩacã ĩna ĩre.\\n—Ĩ meje ña yʉ, yiquĩ ĩ ĩnare.\\nIto yija mʉcana tʉdi ĩre seniĩacã ĩna:\\n—¿Mʉti ñati Diore goti ĩsiri masʉ, “Ejagʉ yiguĩji”, ĩna yicacʉ? yi seniĩacã ĩna Juan idé guri masʉre.\\n—Ĩ meje ña yʉ, yiquĩ ĩ.\\n22Ito ĩ yija tʉocõri, ado bajiro yicã ĩna:\\n—¿Ñimʉjʉa ñasati mʉ? yicã ĩna. Gʉare roticõarãre oca ãmi tʉdi wa ãmoa gʉa. Mʉmasiti mʉ gaye, ¿no bajiro gʉare gotiati mʉ? yi seniĩacã ĩna Juan idé guri masʉre.\\n23Ĩna ito yija tʉocõri, ado bajiro cʉdiquĩ ĩ ĩnare:\\n—Yʉti ña, yucʉ manojʉ masare oca sẽoro goti ucugʉ: “Mani Ʉjʉ ĩ ejaroto riojʉa, mʉa ñeñaro yirise jidicãcõri ĩre ña yucãña”, yi goti yuri masʉ ña yʉ. Isaías ñayorʉ, Diore goti ĩsiri masʉ, ĩ yiado bajiroti yi gotia yʉ cʉni, yiquĩ Juan idé guri masʉ ĩre oca seniĩacãnare.\\n24Juan idé guri masʉ tʉ oca seniĩarã ejacãna, ĩna ñañi fariseo gaye tʉoĩarã ĩna cõana. 25Mʉcana tʉdi ĩre seniĩacã ĩna:\\n—Ito yija, Cristo meje ñabojagʉti, Elías meje ñabojagʉti, Diore goti ĩsiri masʉ meje ñabojagʉti, ¿no yija masare idé guati mʉ? yi seniĩacã ĩna Juan idé guri masʉre.\\n26Ĩna ito yija tʉocõri, ado bajiro cʉdiquĩ ĩ:\\n—Yʉ masare idé guja, idenagoti idé gua yʉ. Sĩgʉ̃ ñami ado mani wato mʉa masibicʉ. 27Yʉ rẽtoro ñasagʉ ñami ĩ. Yʉ bero ejarʉ ñabojagʉti, yʉ rẽtoro ñasagʉ ñami ĩ. Ĩre bajiro bajigʉ meje ña yʉama. Yʉ rẽtoro quenagʉ̃ ĩ ñajare ĩ rãca corocõ ñado ma yʉ. Ito bajiro quenagʉ̃ meje ñacõri ĩ ya gʉboco õja masibea yʉ, yiquĩ Juan idé guri masʉ ĩre seniĩacãnare.\\n28Jordán wame cʉtirisa tʉjʉ masare Juan idé guroca ito bajiro rẽtacʉ. Betania wame cʉtirijʉ ñacʉ itijʉ, Jordán tʉnima.\\nOveja Macʉ robo bajigʉ ñami Jesús, yire gaye\\n29Ito bero gaje rʉmʉ, Jesús gʉa tʉjʉ ĩ wadija tiquĩ Juan idé guri masʉ. Ito bajiri masare ado bajiro gotiquĩ ĩ:\\n—Tiya mʉa, ãniti ñami Dios yagʉ, Oveja Macʉ robo bajigʉ. Masa ĩna ñeñaro yirise waja yi ĩsirocʉ ñari Oveja Macʉ robo bajiro bajigʉ ñami ĩ. Ĩti ñami adi macãrʉcʉ̃ro gãnare ĩna ñeñaro yirisere waja yi ĩsiri masʉ. 30Ĩ gaye gotisʉogʉ, ado bajiro mʉare goticʉ yʉ: “Yʉ berojʉa sĩgʉ̃ ejagʉ yiguĩji. Yʉ berojʉa ejagʉ ñabojagʉti yʉ rẽtoro ñasagʉ ñagʉ̃ yiguĩji ĩ. Yʉ riojʉajʉ ñacãñi ĩ”, yi goticʉ yʉ mʉare. 31Yʉ cʉni, “Ĩ ñaguĩji”, yi masibiticʉ maji. Ado ña yʉ masare idé gugʉ. “Ãni ñami Dios ĩ cõarʉ”, mani ñarã cʉni ĩna yi masitoni, yi gotia yʉ, yiquĩ Juan idé guri masʉ Israel sita gãnare.\\n32Gaje ado bajiro masare gotiquĩ ĩ:\\n—Espíritu Santo bujare bajigʉ ruji wadicõri, ĩ joejʉre ĩ quedi jeaja ticʉ yʉ. 33Ĩre tibojagʉti, “Ĩti ñaguĩji Cristo”, yi masibiticʉ yʉ maji. Yʉre masare idé gu roticacʉ, yʉre ĩ gotigore tʉoĩa bʉjacõri, “Ãniti ñami Cristo”, yi masicʉ yʉ ĩja. Ado bajiro yʉre gotiquĩ ĩ yʉre idé gu roticacʉ: “Sĩgʉ̃re Espíritu Santo ĩ quedi jeaja, mʉ tija, Ĩti ñami masare Espíritu Santo queo sãgʉ̃”, yiquĩ yʉre idé gu roticacʉ. 34Ĩre tigorʉ ña yʉ. Ito bajiri, “Dios Macʉ ñami ĩ”, yi masia yʉ, yi gotiquĩ Juan idé guri masʉ, masare gotigʉ.\\nJesús rãca riasotisʉoana gaye\\n35Ito bero gaje rʉmʉ ito ñacʉ gʉa mʉcana. Jʉ̃arã ñacʉ gʉa Juan idé guri masʉ rãca riasotirã. 36Jesús ĩ rẽta waja ticõri, ado bajiro gʉare gotiquĩ Juan idé guri masʉ:\\n—Tiya, ãniti ñami Dios yagʉ Oveja Macʉ robo bajiro bajigʉ, mani ñeñaro yirise waja yi ĩsiri masʉ, yiquĩ Juan gʉare.\\n37Ito bajiro ĩ yija tʉocõri, Jesure sʉya wacʉ gʉa ĩja. 38Ito bajiro gʉa ĩre sʉya waja jʉda ticõri, ado bajiro yiquĩ Jesús:\\n—¿Ñere ãmarã yati mʉa? yiquĩ Jesús gʉare.\\n—Riasori masʉ, ¿nojʉ ñati mʉ ñaro? yi seniĩacʉ gʉa Jesure.\\n39—Adojʉ tirã waya maji, yi cʉdiquĩ Jesús gʉare.\\nIto ĩ yijare ĩre sʉya wacõri, ĩ ñarojʉ ticʉ gʉa ĩja. Ito bajiri iti rʉmʉ ĩ rãcati ñarã rãiocoacʉ gʉa. Yucʉ wecacõ tʉjaquĩ ũmacañi.\\n40Juan idé guri masʉre tʉocõri, yʉ rãca Jesure sʉya wacʉ ñaquĩ Andrés. Ĩ ñaquĩ Simón Pedro ocabaji. 41Jesure ti masicõri, ĩ rĩjorʉ Simónre gotirocʉ ãmagʉ̃ waquĩ ĩ. Ĩ rĩjorʉ tʉ ejacõri, ado bajiro gotiyijʉ Andrés:\\n—Dios ĩ cõarʉ Cristore bʉjacõa yʉ, yi ejayijʉ ĩ.\\n42Ito yija, Simónre gʉa tʉjʉ ãmi wadiquĩ Andrés. Simónre ticõri, ado bajiro yiquĩ Jesús:\\n—Mʉ ña Simón, Jonás macʉ. Ito bajibojarocati Pedro wame cʉtigʉ yigʉja mʉ ĩja. Gʉ̃tagã yireoni ña iti, yiquĩ Jesús Simónre.\\nNatanael, Felipere cʉni Jesús ĩ jire gaye\\n43Ito bero gaje rʉmʉ, Galilea wame cʉtirita tʉjʉ waquĩ Jesús. Itojʉ ejacõri, Felipe wame cʉtigʉre bʉjaquĩ. Ito yicõri ado bajiro ĩre yiquĩ Jesús:\\n—Yʉ rãca waya, yiquĩ Jesús ĩre.\\n44Betsaida wame cʉtiri cʉto gagʉ ñaquĩ Felipe. Pedro ocabaji Andrés cʉni ĩna ñaro ñacʉ ito. 45Jesure tʉocõri, Natanaelre ãmagʉ̃ waquĩ Felipe. Ĩre bʉjacõri, ado bajiro ĩre gotiyijʉ ĩ:\\n—Moisés ñayorʉ Dios ĩ rotire ucagʉ, ĩ uca gotirʉre bʉjacõmʉ yʉ ĩja. Diore goti ĩsiri masa ĩna ucarʉre bʉjacõmʉ yʉ ĩja. Ĩ ñami Jesús, Nazaret gagʉ, José wame cʉtigʉ ĩ masorʉ, yiyijʉ ĩ Natanaelre gotigʉ.\\n46Ĩ ito yija tʉocõri, ado bajiro seniĩayijʉ Natanael:\\n—¿Nazaret gagʉ ĩ ñaja quenagʉ̃ ñaguĩjida mʉca? yi seniĩayijʉ ĩ Felipere.\\n—Waya tito, yiyijʉ Felipe Natanaelre. Ito bajiro yicõri gʉa tʉjʉ ejacã ĩna ĩja.\\n47Natanael ĩ ejaja ticõri, ado bajiro yiquĩ Jesús:\\n—Sĩgʉ̃ Israel sita gagʉgoro ejaquĩ ado. Ĩre rʉore ma, yiquĩ Jesús, Natanaelre ticõri.\\n48Ito ĩ yijare:\\n—¿No bajiro yʉre ti masiati mʉ? yi seniĩaquĩ ĩ Jesure.\\n—Felipe mʉre ĩ jiroto riojʉa, higuera wame cʉtiricʉ roca mʉ rʉ̃gõroca tibʉ yʉ mʉre, yiquĩ Jesús ĩre.\\n49Ito ĩ yija tʉocõri:\\n—Yʉre Riasogʉ, mʉti ña Dios Macʉ, ito yicõri gʉa Israel sita gãna Ʉjʉ ña mʉ, yiquĩ Natanael Jesure.\\n50Ito ĩ yija tʉocõri, ado bajiro cʉdiquĩ Jesús ĩre:\\n—Higuera wame cʉtiricʉ roca mʉ rʉ̃gõroca mʉre tibʉ yʉ, ¿mʉre yʉ yija, yʉre tʉorʉ̃nʉati mʉ? Gaje iti rẽto bʉsaro bajirise tigʉ yigʉja mʉ, yiquĩ Jesús ĩre.\\n51Gaje ado bajiro gotiquĩ Jesús gʉare:\\n—Riti mʉare gotia yʉ. Macãrʉcʉ̃ro soje iti janaroca, Yʉ Masa Rĩjorʉ tʉjʉ, ángel mesa yʉ tʉjʉ ĩna rujija, ĩna mʉjaja cʉni tirã yirãji mʉa, yiquĩ Jesús gʉare.\\nLearn More About Dios Oca Tuti","num_words":1446,"character_repetition_ratio":0.084,"word_repetition_ratio":0.028,"special_characters_ratio":0.216,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 REYE 21\\nAcaboba Nabó ẽjũã jãrĩna\\n1 Dãrã bad̶acarea naʌ̃da mãwãsia. Jezreel purud̶ebema Nabó abadaba uva ẽjũãda Israeld̶ebema boro Acabo de droma caita erob̶asia.* Israeld̶ebema boro Acabo. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Samariad̶ebema boro Acabo.” Mãwã jara b̶ʌa Acabora Samaria purud̶e biara b̶abadji bẽrã. 2 Maʌ̃ carea Acaboba Nabóa nãwã jarasia:\\n–Bʌ uva ẽjũãda mʌ̃ de caita b̶ʌ bẽrã mʌ̃́a nẽdobuedua. Jãma ne u quĩrĩã b̶ʌa. Maʌ̃ ẽjũãbari mʌ̃a dewara uva ẽjũã biara b̶ʌda diaya. Ẽjũã cãyãbara paratada quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ dji ẽjũã nẽbʌa b̶ʌ quĩrãca diaya.–\\n3 Baribʌrʌ Nabóba panusia:\\n–Wãrãneba jaraya: mʌ̃ zeza b̶asiba mʌ̃́a diad̶a ẽjũãra nẽdobueẽ́a.–\\n4 Jezreeld̶ebema Nabóba mãwã jarad̶a bẽrã Acabora sopuaped̶a quĩrũquĩrũa diguid̶aa wãsia. Diguid̶a jũẽped̶a idji cʌd̶ad̶e quĩrã ãyã tab̶esia idjab̶a ne co quĩrĩãẽ́ basía.\\n5 Mãwã b̶ʌd̶e Acabo quima Jezabelera idjimaa zeped̶a iwid̶isia:\\n–¿Bʌra cãrẽ cãrẽã sopua b̶ʌ? ¿Cãrẽã ne co ama b̶ʌ?–\\n6 Acaboba panusia:\\n–Mʌ̃ra Jezreeld̶ebema Nabó ume bed̶easia. Mʌ̃a iwid̶isia idji uva ẽjũãra mʌ̃́a nẽdobuemãrẽã. Parata cãyãbara dewara ẽjũãda quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ mʌ̃a diayad̶a asia. Baribʌrʌ idji ẽjũãra nẽdobueẽ́ana asia.–\\n7 Maʌ̃ne Acabo quima Jezabelba jarasia:\\n–¿Mãwãra bʌra Israeld̶ebema boroẽ́ca? Sopua b̶arãdua. Piradrʌped̶a ne codua. Mʌ̃a Jezreeld̶ebema Nabó uva ẽjũãra bʌ́a jãrĩ diaya.–\\n8 Ara maʌ̃da Jezabelba Acabo trʌ̃neba cartada b̶ʌcuaped̶a Acabo sẽyãda b̶ʌsia. Maʌ̃ra Nabó purud̶ebema bororãmaa, dji dromarãmaa bid̶a diabuesia. 9 Maʌ̃ cartad̶e idjia nãwã b̶ʌsia:\\n“Jũmarãa jarad̶adua ne cod̶aca ewarida od̶amãrẽã. Maʌ̃ ewarid̶e ãbaa dji jʌred̶aped̶a Nabóra ẽberãrã nocoare chũmebid̶adua. 10 Idjab̶a ẽberã cadjiruada umé idji caita chũmebid̶adua sewad̶eba jarad̶amãrẽã idjia Ãcõrẽda, Israeld̶ebema boro sid̶a biẽ́ jarasida. Maʌ̃be Nabóra puru jĩga eded̶aped̶a mõgaraba tab̶ari bead̶adua.”\\n11 Jezabelba maʌ̃ cartad̶e b̶ʌd̶a quĩrãca Jezreel purud̶ebema bororãba, dji dromarã bid̶a jũma osid̶aa. 12 Ãdjirãba jũmarãa jarasid̶aa ne cod̶aca ewarida od̶amãrẽã. Maʌ̃be Nabóra ẽberãrã nocoare chũmebisid̶aa. 13 Ẽberã cadjiruada umé zebid̶aped̶a Nabó caita chũmebisid̶aa. Maʌ̃ umébemaba jũmarã quĩrãpita sewad̶eba jarasid̶aa Nabóba Ãcõrẽda, Israeld̶ebema boro sid̶a biẽ́ jarasida. Ara maʌ̃da ẽberãrãba Nabóra puru jĩga eded̶aped̶a mõgaraba tab̶ari beasid̶aa. 14 Mãwãnacarea Jezreel purud̶ebema bororãba Jezabelea jarabisid̶aa Nabóra mõgaraba tab̶ari beasid̶ada.\\n15 Nabó mõgaraba tab̶ari beaped̶ad̶a ũrĩsid̶e Jezabelba idji quima Acaboa nãwã jarasia:\\n–Jezreel purud̶ebema Nabóra beasid̶aa. Maʌ̃ bẽrã idjia uva ẽjũã nẽdobue quĩrĩãẽ́ b̶ad̶ara edadua.–\\n16 Acaboba Nabó beaped̶ad̶a ũrĩsid̶e ara maʌ̃da Jezreel purud̶aa Nabó uva ẽjũã edai carea wãsia. 17 Maʌ̃misa Ãcõrẽba Tisbé purud̶ebema Elíaa nãwã jarasia:\\n18 –Israeld̶ebema boro Acabo Samariad̶e b̶abarira acʌd̶e wãdua. Idjia Nabó b̶asi uva ẽjũãra edai carea wãsia. Ara nawena mama b̶ʌa. 19 Idjía jaradua: “Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: bʌa Nabóra beaped̶a idji ẽjũãra edasia. Maʌ̃ carea usaba Nabó oa seneped̶ad̶ama bʌ oa sid̶a senenia.”–\\n20 Elía Acaboma jũẽsid̶e Acaboba idjía jarasia:\\n–Mʌ̃ dji quĩrũ, ¿bʌa mʌ̃ra acʌd̶e ze b̶ʌca?–\\n–Mãẽ, bʌra acʌd̶e ze b̶ʌa. Bʌa Ãcõrẽ quĩrãpita jũmawãyã cadjiruada o b̶ʌa. 21 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba bʌra bio cawa oya. Israel druad̶e jũma bʌ ẽberãrã dji umaquĩrãda quenabiya: nezoca b̶eada, nezocaẽ́ b̶ea sid̶a. Ab̶ed̶a jũma bʌd̶eba yõbʌdarãda idjia jõbiya. 22 Idjia Nabat warra Jeroboaʌ̃ ẽberãrã jõbid̶a quĩrãca idjab̶a Ahía warra Baasa ẽberãrã jõbid̶a quĩrãca bʌ ẽberãrã sid̶a jõbiya. Bʌa cadjirua o b̶ʌd̶eba idjira bio quĩrũbisia. Bʌa israelerãa bid̶a cadjiruada obisia. 23 Maʌ̃ awara bʌ quima Jezabeld̶ebemada Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: Jezreel puru caita idjira bead̶aped̶a usaba cod̶ia.† Jezreel puru caita. Hebreo bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jezreel puru mõgaraba aud̶u jũrã ca b̶ʌ caita.” 24 Jũma bʌ ẽberãrã purud̶e beubʌdara usaba cod̶ia. Bʌ ẽberãrã puru jĩga beubʌdara ãgosoba cod̶ia.\\n( 25 Ãcõrẽ quĩrãpita jũmawãyã cadjirua obarida Acabo quĩrãca neẽ́a, Acabo quima Jezabelba mãwã cadjiruada obid̶a bẽrã. 26 Wãrãda Acaboba jũmawãyã cadjiruada o b̶abadjia. Jʌwaba od̶a ãcõrẽ b̶eada ẽpẽbadjia amorreorãba naẽna ẽpẽ panana quĩrãca. Maʌ̃ amorreorãra Ãcõrẽba israelerã quĩrãpitabemada ãyã jʌretasia.)\\n27 Acaboba maʌ̃ ũrĩsid̶e idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra sopuaba cõãtasia. Maʌ̃be sopua carea jʌ̃badara jʌ̃ped̶a cãĩbadjia. Maʌ̃ awara ne cod̶aca ewarida obadjia idjab̶a sopua b̶abadjia. 28 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba Tisbéd̶ebema Elíaa nãwã jarasia:\\n29 –¿Bʌa unu b̶ʌca sãwã Acabora sopua b̶ʌda idjia cadjirua od̶a carea? Maʌ̃ bẽrã idji zocai b̶ʌmisa mʌ̃a idji ẽberãrãra jõbiẽ́a, ãtebʌrʌ idji warra Israeld̶ebema boroda b̶ed̶acarea idji ẽberãrãra jõbiya.–\\n*21:1 Israeld̶ebema boro Acabo. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Samariad̶ebema boro Acabo.” Mãwã jara b̶ʌa Acabora Samaria purud̶e biara b̶abadji bẽrã.\\n†21:23 Jezreel puru caita. Hebreo bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jezreel puru mõgaraba aud̶u jũrã ca b̶ʌ caita.”","num_words":655,"character_repetition_ratio":0.076,"word_repetition_ratio":0.056,"special_characters_ratio":0.18,"stopwords_ratio":0.154,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"¿Sãwũã kʼarebabʉ bʉra Jesu beudabara? (Juan 3:16)\\nDaizezeta ũrĩra ewari jõmaʉ̃nẽ baya\\nAkʉra naʉ̃ne abua abui abé acholi achí afrikáans akateko albanés alemán alemán de Pensilvania altaico aluro amuzgo de Guerrero amárico arhuaco armenio asamés asirio atié aucano avu ayie ayá azerí azerí (alfabeto cirílico) bajo alemán bali banjar bassa de Camerún bassa de Liberia batak simalunguno batako karo batako toba baulé becol bengalí bete biak bidayú (bukar) bielorruso birmano bisa (lebir) bislama bosnio boulou bura bushi búlgaro cabilé caboverdiano camboyano catalán cebuano chabacano changana (mozambique) checo chichewa chiga chin haka chin kuki chin tiddim chin zotung chinanteco de Ojitlán chino cantonés (simplificado) chino cantonés (tradicional) chino mandarín (simplificado) chino mandarín (tradicional) chitonga chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chiyao chokue chol chontal de Tabasco chopi chuabo chuj cibemba cinamwanga cingalés comoriano de Ngazidja congo coreano corso cree de las llanuras (alfabeto latino) criollo de Martinica criollo de Reunión criollo de las Seychelles criollo guadalupeño criollo guayanés criollo guineano criollo haitiano criollo inglés de Belice criollo mauriciano croata curripaco dagaari dagbani dakota damara dangme danés dari dayaco ahe dayaco engayú dayak tomun digor diola diula duala dusún edo efik embera katio emberá norte embunda endebele de Zimbabue endonga endáu enguiembón enzema eslovaco esloveno español estonio euskera fang fanti feroés finlandés fiyiano fon frafra francés frisón fulbé de Camerún futunés oriental ga gallego galés gambera garífuna gaélico escocés gbaya georgiano gitonga gomala griego groenlandés guahibo guambiano guaraní guaraní boliviano guerzé gueré gujarati hano hausa hehe herero hiligaynon hindi hiri motu hmong (blanco) holandés huave huichol hunsrik húngaro iban ibanag ibo idoma igede ilocano indonesio inga inglés inglés de Liberia irlandés ishan islandés isoko italiano iu mien ixil japonés javanés javanés oriental kabiye kachin kadazán kannada kaonde kayin sgaw kei kekchí khana khasi kikongo kiluba kinande kiniaruanda kipende kirguís kiribatiano kirundi kisi kisii konkani (alfabeto devanagari) konkani (alfabeto latino) kpelle krío kuhane (subiya) kurdo soraní kwanyama lambya lao lari latgaliano lengua de señas argentina lengua de señas boliviana lengua de señas chilena lengua de señas colombiana lengua de señas costarricense lengua de señas ecuatoriana lengua de señas mexicana lengua de señas salvadoreña lengua de señas uruguaya lengua de señas venezolana lenguaje de señas albanés lenguaje de señas alemán lenguaje de señas americano lenguaje de señas angoleño lenguaje de señas armenio lenguaje de señas australiano lenguaje de señas austríaco lenguaje de señas birmano lenguaje de señas brasileño lenguaje de señas británico lenguaje de señas búlgaro lenguaje de señas centroafricano lenguaje de señas checo lenguaje de señas chino lenguaje de señas congoleño lenguaje de señas coreano lenguaje de señas costamarfileño lenguaje de señas croata lenguaje de señas cubano lenguaje de señas danés lenguaje de señas de Quebec lenguaje de señas eslovaco lenguaje de señas estonio lenguaje de señas filipino lenguaje de señas finlandés lenguaje de señas francés lenguaje de señas ghanés lenguaje de señas griego lenguaje de señas guatemalteco lenguaje de señas holandés lenguaje de señas hondureño lenguaje de señas húngaro lenguaje de señas indio lenguaje de señas indonesio lenguaje de señas italiano lenguaje de señas jamaicano lenguaje de señas japonés lenguaje de señas letón lenguaje de señas lituano lenguaje de señas malasio lenguaje de señas malauí lenguaje de señas malgache lenguaje de señas mozambiqueño lenguaje de señas neozelandés lenguaje de señas nepalés lenguaje de señas nicaragüense lenguaje de señas nigeriano lenguaje de señas panameño lenguaje de señas paraguayo lenguaje de señas peruano lenguaje de señas polaco lenguaje de señas portugués lenguaje de señas rumano lenguaje de señas ruso lenguaje de señas sudafricano lenguaje de señas tai lenguaje de señas turco lenguaje de señas ugandés lenguaje de señas vietnamita lenguaje de señas zambiano lenguaje de señas zimbabuense lenie letón lhukonzo lingala lituano lolo loma lomue lovari luganda luo luvale macedonio macua madurés mahoriano (alfabeto latino) maka makua-meeto makua-shirima malayo malayo manado malayálam malgache mam mamasa mambue-lungu mandinka mangareva maninkakan oriental manipuri manipuri (alfabeto latino) mano manyacú mapudungun maratí marquesiano de Hiva Oa marquesiano de Nuku Hiva marshalés maya maya mopán mayangna mayo mazahua mazateco de Huautla medumba mendé mentavái mingreliano misquito mixteco de Guerrero mixteco de Tlaxiaco mizo mongol monón del centro more motu nama nasa yuwe navajo nengone nepalés ngigua de San Marcos Tlacoyalco ngäbere (o guaymí) nias niueano nivaclé noruego numèè (kwenyii) nyaneka nyungwe náhuatl de Guerrero náhuatl de la Huasteca náhuatl del centro náhuatl del norte de Puebla obolo odawa okpe oriyá oromo otomí del Estado de México otomí del valle del Mezquital oyibua septentrional (alfabeto latino) paama palikur pamona pangasinán papiamento de Aruba papiamento de Curazao pasto pehuenche pemón persa phimbi piaroa pidgin (oeste de África) pidgin camerunés pidgin de las islas Salomón pidgin nigeriano piesnegros pilagá polaco pomeranio poptí portugués pular punyabí punyabí (alfabeto shahmukhi) purépecha quechua ancashino quechua ayacuchano quechua boliviano quechua cuzqueño quechua de Huánuco (Huallaga) quichua de Cañar quichua de Chibuleo quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Pastaza quichua de Salasaca quichua de Tena rarotongués romanés kalderash romaní de Macedonia romaní de Macedonia (alfabeto cirílico) romaní de Rumania romaní del norte de Grecia romaní del sur de Grecia ronga rumano rumanyo rungus ruso rutoro sabu saluan samoano sango sanguir saramacano sarnami sehwi sena senga (mozambique) sepedi sepulana serbio (alfabeto cirílico) serbio (alfabeto latino) setsuana shona shuar siletí bengalí silozi somalí sranangtongo suajili suajili del Congo suati sueco sundanés susu taabua tagalo tahitiano tai talian tamil tandroy tankarana tarahumara tayik tetun belu tetun dili tewe tigriña tivo tojolabal tongano toraja totonaco tseltal tsonga tsotsil tupuri turco turcomano tuvaluano twi tyrewuju tzutujil tártaro ucraniano uhobo umbundú uolof urdu uzbeko uzbeko (alfabeto latino) valenciano vendal vezo vietnamita voru wallisiano warao wayuunaiki wolaita xhosa xitshwa yacouba yaqui yaundé yaái yemba yoruba yukpa yupí de Alaska central zapoteco de Guevea zapoteco de Ixtlán zapoteco de Lachiguiri zapoteco de Villa Alta zulú árabe árabe de Marruecos árabe de Túnez ñanya ñemba\\n¿Sãwũã kʼarebabʉ bʉra Jesu beudabara?\\nJesura beusi dayirã zokʼai bada marẽã ewari jõmaʉ̃nẽ (Juan 3:16, DB)\\nJesu beuda ewari ũbea ba bʉrʉde, ʉ̃kʉrʉ wẽrarãba akʉ jʉe sida iyi wagada peada mae. Mamina mamara ũduda ẽ basi, Jeowaba piradrʉbisi baera.\\nMaʉ̃ tẽã ne Jesura yi ũdubisi iyi kaidu bemara.\\nDaizezebara dia ẽ basi Jesuarã ẽbẽra kakuade, awuara bʉrʉ piradrʉ bisi jaurede angel kĩrãkʼa, maʉ̃ kʼãrẽa dayirãbara ũduda ẽ. Akʉza yi kaidu bemabara ũdusida wãta ʉ̃ta. Maʉ̃ba idira mejãchade zarea barachu akʉza beuka bayi.\\n¿Kʼãrẽta sãwũã berabaribʉ dayirã kayirua omia nẽba? (Romanos 5:12, DB.)\\nDayirã baseabʉ Jesu deba ewari jõmaʉ̃nẽ (Romanos 6:23, DB).\\nJesura Daizezebara jẽda piradrʉ bi karãpe Nokʼo babisi iyideba zokʼaita (Daniel 7:13, 14)\\nJesura beusi dayirã ne mitia oda k’arebaita akʉza beuideba ẽdrʉ bita (Mateo 20:28, DB). Maʉ̃ kʼãrẽa Daizezebara ewari jõmaʉ̃nẽ ba biseabʉ.\\nJeowabara jʉrʉsi Jesuba zokʼa marẽã ʉ̃tʉba naʉ̃ drʉa eda ẽbẽra biarãta. Mamina zokʼa ẽ bayi iyi dobaʉba, awuara bʉrʉ ẽbẽra siento kuarenta y kuatro mil (144.000) bawarauba k’areba zokʼayi. Ãyara ũrĩpanasi Daizezeba jarabʉta, maʉ̃ kʼãrẽa ãyi beu bʉrʉdera jẽda piradrʉ biyi, ʉ̃tʉ ewari jõmaʉ̃nẽ bamarẽã. Jeowa zokʼayi Jesu deba akʉza ẽbẽra 144.000 deba. Maʉ̃trʉ̃ Daizeze Nokʼo (Revelación [Apocalipsis] 14:1-3).\\nJesu ʉ̃tʉra Nokʼo baera jõma ẽjũã bia babiyi, maʉ̃ba nene ẽ bayi, akʉza ne ẽ bayi yõta, jarrabata, zʉbʉriata. Mawũã ẽbẽra jõma zobia panañi (Salmo 145:16).\\n¿Kʼãrẽ ne biata wei Daizezebara Jesu deba naʉ̃ egoro eda? (Salmo 72.)\\nDaizezea yiwid’i bara iya zokʼa marẽã ʉ̃tʉba naʉ̃ drʉata (Mateo 6:10, DB).\\nKʼawuara Kʼãrẽa beusita Jesura, kʼãrẽa ẽdrʉbita, idi kʼãrẽta onʉmʉta.\\nDaaraba ẽbẽra mejãcha bei sebʉrʉta. ¿Iyi beidabara k’ãrẽta ũduibasi?\\n¿Kʼãrẽta oi Daizeze Nokʼobara akʉza kʼai maʉ̃ Nokʼora?\\nYi naa bed’eabʉchuta\\n¿Dayirãbara sãwũã ũrĩsea bʉpe Daizezera?\\n¿Bʉitara kʼaipe Daizezera?\\n¿Sãwũã panasi Adan Eba ũmera ẽjũã kĩrãwãreãnẽra?\\n¿Kʼãrẽta berabarisi Diarʉ bedʼea ũrĩnãne bara?\\n¿Kʼairãba ũrĩsida Daizezera Noe ewaridera?\\n¿Kʼãrẽta kʼawua panʉ Noe berabarida debara?\\n¿Kʼai basi Jesura?\\n¿Zõbede ẽjũã bia bai naʉ̃ drʉara?\\n¿Kʼãrẽ ne biata wei Daizezebara ẽbẽra iyi bedʼea ũrĩ bʉra ĩtara?\\n¿Jeowabara ũrĩ bʉka dayirã yiwid’i bʉra?\\n¿Sãwũã zobia baseabʉ, bʉ mebẽrã bawarãrã?\\n¿Kʼãrẽta oibara Daizezeba kãgabʉ oira?\\n¿Sãwũã ũdu bibʉ Jeowaare bʉta?\\nText Ʉ̃tʉzebĩta karta internet’ne Daizezeta ũrĩra ewari jõmaʉ̃nẽ baya\\nAudio Ʉ̃tʉzebĩta bed'eaba bed'eabʉta Daizezeta ũrĩra ewari jõmaʉ̃nẽ baya\\nKarta ab'arika bad’eabʉ\\nJesu beuda jẽda kĩrãbeita\\n¿Beudarãra jẽda piradrʉika?","num_words":1291,"character_repetition_ratio":0.124,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.172,"stopwords_ratio":0.005,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.597,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea JUDA 1\\nCARTA JUDABA B̸ɅD̸A\\nJesu djaba Judaba naʌ̃ cartada b̶ʌsica b̶ʌa. Dji b̶ʌd̶aba jara b̶ʌa idjira Santiago djabada (1:1). Ʌ̃cʌrʌmaarã naʌ̃ cartara djabarã judiorã itea b̶ʌsia. Poa 65are b̶ʌsica b̶ʌa.\\nJudaba naʌ̃ cartara b̶ʌsia ʌ̃cʌrʌba sewada jaradia panana bẽrã. Maʌ̃ ẽberãrãba jara panasid̶aa Ãcõrẽba idji biad̶eba ẽdrʌ edad̶a bẽrã baridua cadjiruada od̶ida panʌda (1:4, 18-19). Maʌ̃ carea Judaba djabarãa jarasia ãdjia ĩjã panʌra ni ab̶aʌa idu quĩrã awara jaradiabid̶iẽ́ panʌda (1:3). Maʌ̃ awara b̶ʌsia djabarãra dji carebad̶ida panʌda Jesucrito biara ĩjãni carea idjab̶a Ãcõrẽ ĩjãẽ́ b̶eada quĩrã djuburiad̶ida panʌda (1:20-23).\\nNaʌ̃ cartad̶e Judaba naãrã b̶ʌd̶a\\n1 Mʌ̃ra Judaa, Santiago djabaa idjab̶a Jesucrito nezocaa.* Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa. Naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa jũma dadjirã Zeza Ãcõrẽba trʌ̃narã itea. Idjia bãrãra quĩrĩã b̶ʌa idjab̶a Jesucritod̶eba waga erob̶ʌa. 2 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa idjia bãrãra bio quĩrã djuburia b̶aida, necai b̶aira ad̶uba dia b̶aida, idjab̶a bãrãra bio quĩrĩã b̶aida.\\nSewa jaradia b̶ea\\n3 Djabarã, mʌ̃a naʌ̃ cartad̶e Ãcõrẽba dadjirã ẽdrʌ edad̶ad̶ebemada b̶ʌ́ quĩrĩã b̶asia. Baribʌrʌ mʌ̃maarã biara b̶ʌa ara nawena b̶ʌida quĩrãcuita b̶ead̶amãrẽã. Bãrãba ĩjã panʌra ni ab̶aʌa idu quĩrã awara jaradiabirãnadua. Ãcõrẽba wãrã bed̶eara jũma idji ẽberãrãa b̶arima ab̶a diasia. Quĩrã awara diacaa. 4 Mãwã b̶ʌ́ b̶ʌa ʌ̃cʌrʌda djabarã quĩrãca zed̶aped̶a bãrã tãẽna panʌ bẽrã. Maʌ̃ ẽberãrãba sewad̶eba jaradiabadaa Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra ẽdrʌ edad̶a bẽrã dadji cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda od̶ida panʌda. Ãdjirãba dadjirã Boro ab̶a b̶ʌ Jesucritora igarabadaa. Naãrãed̶aʌba b̶ʌ́ b̶asia Ãcõrẽba ãdjirãra cawa oida.\\n5 Bãrãba cawa panʌmĩna mʌ̃a quĩrãnebabiya dadjirã Boroba idji purura Egiptod̶eba ẽdrʌ edasida. Baribʌrʌ ẽdrʌ edad̶acarea idji ĩjãped̶ad̶aẽ́ra quinibisia. 6 Idjab̶a quĩrãnebad̶adua ʌ̃cʌrʌ bajãnebema nezocarãda Ãcõrẽba b̶ʌd̶a quĩrãca b̶ead̶aẽ́ basida. Ãtebʌrʌ ãdji pananara igarasid̶aa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba uria pãĩsosoa b̶ʌd̶e preso b̶ʌcãrĩa ab̶a idjia cawa oi ewarid̶aa. 7 Ara maʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽba Sodomanebemarãda, Gomorrad̶ebemarãda, ãdji caita b̶ea purud̶ebemarã sid̶a cawa osia. Maʌ̃ ẽberãrãba aud̶uada obadjid̶aa. Ab̶ed̶a ne jũma cadjirua dadji cacuaba oiẽ́ b̶ʌda obadjid̶aa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba ãdjirãra tʌbʌ urua quicad̶e ewariza bia mĩga erob̶ʌa. Maʌ̃ba cawabi b̶ʌa jũma cadjirua obadara mãwã bia mĩga pananida.\\n8 Bãrã tãẽna zeped̶ad̶ara maʌ̃ ẽberãrã quĩrãca panʌa. Ãdjirãba cãĩmocarad̶ada ẽpẽbadaa. Ãdji cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌda obadaa, dadjirã Borora igarabadaa, idjab̶a jairã dji droma b̶eada biẽ́ jarabadaa. 9 Baribʌrʌ bajãnebema nezoca dji droma Miguelba mãwã oca basía. Moise beud̶acarea Miguelera idji cacua carea diauru ume caicayasia. Mãwãmĩna diaurura biẽ́ jaraida crĩchaẽ́ basía, ãtebʌrʌ jarasia: “Dadji Boroba bʌra quẽãya.” 10 Baribʌrʌ maʌ̃ ẽberãrã bãrã tãẽna zeped̶ad̶aba ãdjia adua panʌnebemada biẽ́ bed̶eabadaa. Ãdjia cawa panʌra animarã crĩcha quĩrãca b̶ʌa. Animarã quĩrãca ab̶abe ãdji cacuaba quĩrĩã b̶ʌda obadaa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya.\\n11 Ãdjira mĩã djuburi b̶eaa. Caiʌ̃ba od̶a quĩrãca obadaa.† Caiʌ̃. Genesi 4:3-8. Balaaʌ̃. Numero 22:1-35. Core. Numero 16:1-35. Parata awua panʌneba Balaaʌ̃ba od̶a quĩrãca ãĩ o nĩnaa. Coreba Moise igarad̶a quĩrãca Ãcõrẽda igara panʌ bẽrã ãdjirã sid̶a biẽ́ b̶ʌya. 12 Quĩrĩãneba bãrã ãbaa ne co panʌne ãdjirã sid̶a ne wayaa neẽ́ b̶ʌsrid̶a ne cobadaa. Mãwã bãrãba o panʌra ãrĩbadaa. Ab̶abe ãdjidrʌ crĩchabadaa. Ãdjirãra jʌ̃rãrã nãũrãba ãyã edebari quĩrãca b̶eaa. Nãũrãba jʌ̃rãrã ãyã edebʌrʌd̶e cue zecaa. Ara maʌ̃ quĩrãca ãdjia jaradia panʌba carebacaa. Ãdjirãra bacuru zauca quĩrãca b̶eaa. Nejõ zauca cora wãna quĩrãca b̶eaa. Mãwã b̶arima ume beud̶a quĩrãca b̶eaa. 13 Ãdjirãra pusa bogozoa quĩrãca b̶eaa. Pusa bogozoaba cõpepea do icawa b̶atabuebari quĩrãca ãdjirãba mĩã perada baridua obadaa. Ãĩ wãped̶ad̶a bẽrã chĩdau b̶aebʌrʌ quĩrãca b̶eaa. Ãcõrẽba uria bio pãĩsosoa b̶ʌda o b̶ʌsia ãdjirã ewariza biẽ́ b̶ʌi carea.\\n14-15 Maʌ̃ ẽberãrãnebemada Enocoba bed̶easia. (Adaʌ̃neba ab̶a Enocod̶aa siete drõãenabemarã panasid̶aa.) Enocora Ãcõrẽneba nãwã bed̶easia: “¡Ũrĩnadua! Dadjirã Boroba jũmarã cawa oi carea idjid̶erã zocãrã panʌ ume zebʌrʌa. Maʌ̃ne jũma idji quĩrĩãnacara biẽ́ b̶ʌya. Idji quĩrĩãnacad̶eba cadjirua oped̶ad̶a bẽrã idjab̶a idjid̶ebemada bio biẽ́ bed̶eaped̶ad̶a bẽrã mãwã oya.” 16 Maʌ̃ ẽberãrãra baridua carea biẽ́ duanebaria, idjab̶a baridua carea djãrãra biẽ́ jarabadaa. Ab̶abe ãdjia quĩrĩã b̶eadrʌ jʌrʌbadaa. Dji droma quĩrãca bed̶eabadaa. Ãdji ẽpẽnamãrẽã djãrãa bia bed̶eabadaa.\\nDjabarãba sãwã od̶ida panʌ\\n17 Baribʌrʌ djabarã, dadjirã Boro Jesucritoba diabued̶arãba naẽna jaraped̶ad̶ara quĩrãnebad̶adua. 18 Bãrãa nãwã jarasid̶aa: “Jĩrũarebema ewarid̶e Ãcõr�� ipid̶a biẽ́ jarabadara baraya. Ãcõrẽda quĩrĩãnaca bẽrã ãdji cacuaba o quĩrĩã b̶ʌda o b̶ead̶ia.” 19 Ãdjirãba djabarãa awara awara crĩchabibadaa, baridua ãdjia quĩrĩã panʌda obadaa, Ãcõrẽ Jaureda neẽ́ b̶eaa.\\n20 Baribʌrʌ djabarã, biara Critoda ĩjãni carea dji carebad̶adua. Ãcõrẽa idji Jaured̶eba iwid̶id̶adua. 21 Ãcõrẽ quĩrĩãneba nĩbad̶adua. Dadjirã Boro Jesucritoba quĩrã djuburiad̶eba zocai b̶ai jõcada diamãrẽã jʌ̃ãnadua.\\n22 Djabarã bio ĩjãẽ́ b̶eara quĩrã djuburiad̶adua. 23 Tʌbʌ uruad̶aa wãbʌdara ẽdrʌd̶amãrẽã carebad̶adua. Djãrãra quĩrã djuburiad̶adua, baribʌrʌ quĩrãcuita b̶ead̶adua. Ãdjia cadjirua obadara jũma igarad̶adua.‡ Ãdjia cadjirua obadara jũma igarad̶adua. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdjia jʌ̃ panʌra quĩrãmanadua cadjirua o panʌneba jaigua b̶ʌ bẽrã.”\\nJudaba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶a\\n24 Ãcõrẽba bãrãra poya wagaya cadjiruad̶e b̶aerãnamãrẽã. Idji quĩrãwãrẽã quĩrãpita cadjirua neẽ́ poya bia b̶ʌya. Mama bãrãra b̶ʌsrid̶a b̶ead̶ia. 25 Ãcõrẽra ab̶abʌrʌ b̶ʌa. Idjira dadjirã Ẽdrʌ Edabaria. Idjidrʌ dji dromaa, ne jũma poya o b̶ʌa. Idjira jũmarã Boroa. Naẽnaed̶a mãwã b̶asia, id̶i mãwã b̶ʌa, idjab̶a ewariza mãwã b̶aya. Dadjirã Boro Jesucritod̶eba idjíabʌrʌ bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\\n*1:1 Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa.\\n†1:11 Caiʌ̃. Genesi 4:3-8. Balaaʌ̃. Numero 22:1-35. Core. Numero 16:1-35.\\n‡1:23 Ãdjia cadjirua obadara jũma igarad̶adua. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãdjia jʌ̃ panʌra quĩrãmanadua cadjirua o panʌneba jaigua b̶ʌ bẽrã.”","num_words":807,"character_repetition_ratio":0.061,"word_repetition_ratio":0.023,"special_characters_ratio":0.181,"stopwords_ratio":0.196,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"¿Sãwũã opanʉ akʉza kʼãrẽa opanʉ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridera Jeowa ʉ̃rʉ Kʼawuabipanʉrãbara?\\nNigeria, naẽna maʉ̃are kʼawũã\\nDai ãba Daizeze Bedʼea ũrĩbarira trʉ̃gapanʉ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabarideta. Mawũã trʉ̃gapanʉ mama jaradiapanʉbaera Daizeze Bedʼeadeba Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ, akʉza Jesuba obada ʉ̃rʉ (Lucas 8:1).\\nMamara ẽbẽrarã ãba yi jʉrebari Daizezeba jarabʉ ũrĩta. Mamaʉ̃ba akʉpanʉ Daizeze Bedʼea bia jaradia wãita (Mateo 24:14). Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridera yi zromata akʉza wiñakĩrʉta opanʉ, mamina maʉ̃ra jõmaʉ̃ra de kĩrãkʼabʉ. Maʉ̃ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridedara ãba yi jʉrepanʉ kongregasion bio. Poagaza Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridera mejãcha opanʉ (nrʉemaza juesoma opanʉ) kongregasion daʉcha wari wãita. ¿Sãwũã opanʉ maʉ̃ra? (Mateo 19:26).\\nMaʉ̃ra opanʉ jõma ãba zebibʉrʉde ẽbẽrarãba soiduba diadaba. Naʉ̃ platara diabʉepanʉ Betelma, mamaʉ̃ba kongregasionma diabʉepanʉ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaride oita, mawũãẽbʉrʉ maʉ̃ de ara oita.\\nMaʉ̃ de oira pagapanʉẽ awuarabʉrʉ ãyi soiduba kʼareba opanʉ. Drʉa jõmaʉ̃nẽ jʉrʉ erpanʉ Daizeze ʉ̃rʉ bedʼeabaride obarirata. Maʉ̃ra de obarirãra ya wãpanʉ kongregasion bʉza ãyi bʉ drʉade, jõma ãyira soiduba trajapanʉ, akʉza wãpanʉ omitia bʉde kʼarebaita kongregasion Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaride odiadaita. Ʉ̃kʉrʉ drʉadera jʉrʉpanʉ Jeowa ʉ̃rʉ Kʼawuabipanʉrã audre kʼawuabʉta Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaride opanʉta maʉ̃ kʼareba oita, akʉza maʉ̃ de ara oita. Mama trajapanʉrãnebemara ʉ̃kʉrʉba audre kʼawuabʉ, ãyira jõma soiduba trajapanʉ, mamina audre bʉ kongregasionnebemarata Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaride opanʉta. Jeowa jaure zareadeba akʉza iyi pʉwʉrʉ mejãcha zarea trajapanʉneba mawũã ũdupanʉ (Salmo 127:1; Colosenses 3:23).\\n¿Kʼãrẽa trʉ̃gapanʉ dai ãba yi jʉrebarira Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabarideta?\\n¿Sãwũã opanʉ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridera naʉ̃ drʉadera?\\n¿Kʼãrẽ ʉ̃rʉ bedʼeabʉ Jeowa ʉ̃rʉ Kʼawuabipanʉrã ãba yi jʉrebarimaera?\\n¿Kʼawuakĩrãbʉka daiba sãwũã obʉta ãba yijʉrebarimaera? Bʉ dai ãba yi jʉrebarimae jũẽbʉrʉdera, bʉa biʼia ũduyi sãwũã bia jaradiapanʉta Daizeze Bedʼeaba jaradiabʉta.","num_words":259,"character_repetition_ratio":0.176,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.186,"stopwords_ratio":0.008,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Exodo 23 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Djãrãda sewad̶eba jararãnadua. Ẽberã cadjirua od̶ara sewad̶eba carebarãnadua dji cawa obari quĩrãpita.\\n2Dewararãba cadjirua o duanʌne ab̶arica orãnadua. Dji cawa obari quĩrãpita dewararãba dji cadjirua od̶aare sewad̶eba bed̶ea duanʌne ab̶arica orãnadua.\\n3Idjab̶a dji cawa obari quĩrãpita mĩã djuburi quiruare sewad̶eba bed̶earãnadua.\\n4Bʌ dji quĩrũ paca aduad̶ada wa burro aduad̶ada unuibʌrʌ, idjía diad̶e wãdua.\\n5Burroda ne zʌgʌaba b̶ae tab̶ʌda unusira ara mãwã b̶erãdua. Djibarira bʌ ume dji quĩrũmĩna carebadua maʌ̃ animarãra piradrʌmãrẽã.\\n6Mĩã djuburi quiru cawa obʌdad̶e arid̶e od̶ida panʌa.\\n7Sewad̶eba djãrã jara panʌra ũrĩniẽ́ panʌa. Ẽberã bed̶ea neẽ́ b̶ʌra bead̶iẽ́ panʌa. Mãwã obʌrʌra mʌ̃ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶eya.\\n8Bariduaba paratada idjiare bed̶eamãrẽã diaibʌrʌ, maʌ̃ paratara edarãnadua. Edad̶ibʌrʌ daub̶errea panʌ quĩrãca panenaped̶a jipa cawa od̶aẽ́a. Mãwãra dji bed̶ea neẽ́ b̶ʌda bed̶ead̶e b̶ʌd̶ia.\\n9Ãĩbema bãrã tãẽna b̶eara biẽ́ orãnadua. Bãrãba cawa panʌa djãrã druad̶e b̶ʌd̶e dadjira sãwã b̶abarida, bãrãra Egiptod̶e drua ãĩbemarã basi bẽrã.\\n10Sei poa bãrã ẽjũãra od̶aped̶a ewad̶ida panʌa.\\n11Baribʌrʌ siete poa jũẽbʌrʌd̶e ẽjũãra od̶iẽ́ panʌa. Maʌ̃ poad̶e bãrãnebema ne neẽ́ qued̶eaa dji tununa pureabʌrʌra idu ewabid̶adua, idjab̶a ãdjia ewaped̶ad̶aẽ́ra idu b̶ʌd̶adua animarã mẽãbemarãba cod̶amãrẽã. Ara maʌ̃ quĩrãca od̶adua bãrã uvara, olivo sid̶a.\\n12Bãrãra sei ewari trajad̶ida panʌa. Baribʌrʌ sietebema ewarid̶e bãrãra ʌ̃nãũnida panʌa. Bãrã pacada, burroda, nezocada, idjab̶a drua ãĩbema bãrã tãẽna panʌ sid̶a ʌ̃nãũnida panʌa wayacusa ʌb̶ʌad̶i carea.\\n13Jũma mʌ̃a jarad̶ada quĩrãcuita od̶adua. Dewara ãcõrẽca b̶eaa ni maãrĩ bid̶a iwid̶irãnadua.\\n14Poaza b̶arima ũbea bãrãba ewari dromada mʌ̃ itea od̶ida panʌa.\\n15Naãrã paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ cobada ewarida od̶ida panʌa. Bãrãba siete ewari paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ b̶ʌda cod̶ida panʌa mʌ̃a jarad̶a quĩrãca. Maʌ̃ra od̶adua mʌ̃a jara b̶ʌd̶a ewari Abib jed̶ecod̶e, bãrãra maʌ̃ jed̶ecod̶e Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a bẽrã. Maʌ̃ ewarid̶e mʌ̃́a ne diai carea neẽ́ b̶ʌra mʌ̃ quĩrãpita wãcara b̶ʌa.\\n16Maʌ̃ awara bãrã néud̶ebema naãrã ewaped̶ad̶a carea b̶ʌsrid̶a ewarida od̶ida panʌa. Idjab̶a bãrã néu jũma ewaped̶ad̶acarea bid̶a b̶ʌsrid̶a ewarida od̶ida panʌa.\\n17Mʌ̃ra bãrã Boroa. Poaza jũma umaquĩrãrãba mʌ̃ quĩrãpita maʌ̃ ũbeabema ewari dromara od̶e ze pananida panʌa.\\n18Animarã mʌ̃́a babue diabʌdad̶e dji oada paʌ̃ ẽsãbari bara b̶ʌ ume babue diarãnadua. Idjab̶a ʌ̃nadrʌi naẽna dji dragara jũma babued̶ida panʌa.\\n19Bãrã néu naãrã ewabʌdad̶ebemada dji biara b̶ʌdrʌ mʌ̃ ded̶aa diad̶e zed̶adua. Chiwatu zaquera dji papa jub̶ad̶e djurãnadua.\\n20Ũrĩnadua. Mʌ̃ nezoca bajãnebemada bãrã na wãbiya bia waga edemãrẽã mʌ̃a bãrã itea erob̶ʌ ẽjũãnaa.\\n21Jũma idjia jara b̶ʌra ĩjã od̶adua. Ĩjã od̶aẽ́bʌrʌ idjia bãrãra quĩrã djuburiaẽ́a, mʌ̃ trʌ̃neba bed̶ea b̶ʌ bẽrã.\\n22Baribʌrʌ idjia jara b̶ʌda quĩrãcuita ĩjã od̶ibʌrʌ idjab̶a mʌ̃a obi jarad̶ada jũma ĩjã od̶ibʌrʌ, bãrã dji quĩrũ ume mʌ̃ra dji quĩrũ baya. Bãrã ume djõne zebʌdad̶e mʌ̃drʌ ãdjirã ume djõya.\\n23Mʌ̃ nezoca bajãnebemada bãrã na wãya. Idjia bãrãra edeya amorreorã, hititarã, perezeorã, cananeorã, heveorã, jebuseorã druad̶aa. Maʌ̃rã ẽberãrãra mʌ̃a jũma jõbiya.\\n24Mama jũẽbʌdad̶e ãdjirãba obada quĩrãca orãnadua. Ãdji jʌwaba ocuad̶a ãcõrẽ quĩrãpita quĩrã ed̶aa b̶arrud̶aped̶a iwid̶irãnadua ni bia bed̶earãnadua. Ãdji jʌwaba ocuad̶a ãcõrẽra idjab̶a maʌ̃ ãcõrẽa bia bed̶ead̶i carea eropanʌ sid̶a ab̶ed̶a jũma ãrĩnadua.\\n25Ab̶abe mʌ̃́abʌrʌ bia bed̶ead̶adua. Maʌ̃ne mʌ̃a bãrãra carebaya. Mʌ̃a baidoda, cod̶i sid̶a diaya. Mʌ̃a iduaribiẽ́a bãrãra cacua biẽ́ b̶ead̶ida.\\n26Bãrã druad̶e wẽrãrãra warra ʌradʌgad̶aẽ́a. Wẽrãrã warra tod̶acara neẽ́ baya. Idjab̶a mʌ̃a bãrãra dãrã zocai b̶ʌya.\\n27Bãrã wãbʌdaza mʌ̃a maʌ̃ druad̶ebemarãra ne wayabiya. Ãdjirãba sãwã od̶ida cawaẽ́ panania. Maʌ̃ba bãrã jũẽbʌdad̶e ãyã mĩrũ pirapod̶ia.\\n28Mʌ̃a heveorãra, hititarãra, cananeorã sid̶a ãyã pirapobiya nedʌrrʌba ãdjirã ãyã pirapobibari quĩrãca.\\n29Baribʌrʌ poa ab̶aʌd̶e mʌ̃a ãdjirãra jũma ãyã jʌretaẽ́a. Mãwã obʌrʌbara maʌ̃ druara ẽberã neẽ́ b̶eped̶a mẽãbema animarãra jũmawãyã yõnaped̶a bãrãra biẽ́ ocasid̶aa.\\n30Maʌ̃ carea mʌ̃a maʌ̃ druad̶ebemarãra pĩãca ãyã jʌrecuaya. Maʌ̃ne bãrã yõ wãnane maʌ̃ ẽjũãra jũma edad̶ia.\\n31Mʌ̃a bãrãa dia b̶ʌ ẽjũãra b̶ʌa Pusa Purru abadad̶eba ab̶a Pusa Mediterraneo abadad̶aa idjab̶a ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶eba ab̶a Euprate dod̶aa. Mʌ̃a bãrãra carebaya jũma ẽberãrã maʌ̃ ẽjũãne panʌra poyad̶aped̶a ãyã jʌrecuad̶amãrẽã.\\n32Maʌ̃ ẽberãrã ume bed̶ea b̶ʌrãnadua. Ãdji ãcõr���ca b̶eada bãrã druad̶e erob̶earãnadua.\\n33Maʌ̃ ẽberãrãra bãrã druad̶e idu b̶ebirãnadua. Iduaribid̶ibʌrʌ ãdjirãba bãrãa ãdji ãcõrẽca b̶eara ẽpẽbid̶ia. Mãwã bãrãba cadjiruara od̶aped̶a biẽ́ panania.–","num_words":603,"character_repetition_ratio":0.052,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.167,"stopwords_ratio":0.164,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 JUAɅ̃ 2\\nDadjirã carea Ãcõrẽa bed̶ea djuburiabari\\n1 Djabarã, bãrãra mʌ̃ warrarã quĩrãca b̶eaa. Mʌ̃a naʌ̃gʌra b̶ʌbʌrʌa bãrãba cadjiruara orãnamãrẽã. Baribʌrʌ ab̶aʌba cadjiruada oibʌrʌ, ab̶a eropanʌa dadji Zeza Ãcõrẽa dadjirã carea bed̶ea djuburiabarida. Maʌ̃ bed̶ea djuburiabarira Jesucritoa. Idjira ne jũmane jipa b̶ʌa. 2 Idjira beusia Ãcõrẽba dadjirã cadjiruada quĩrãdoamãrẽã. Ab̶abe dadjirã cadjirua carea beuẽ́ basía, ãtebʌrʌ beusia jũma naʌ̃ ẽjũãne duanʌrã cadjirua carea bid̶a.\\n3 Ãcõrẽba obi b̶ʌda dadjirãba ĩjã o panʌbʌrʌ, ebud̶a b̶ʌa idjira wãrãda cawa panʌda. 4 Baribʌrʌ ab̶aʌba jaraibʌrʌ: “Mʌ̃a idjira cawa b̶ʌa,” maʌ̃ne idjia obi b̶ʌda ĩjã oẽ́ b̶ʌbʌrʌ, maʌ̃ ẽberãra sewaid̶a b̶ʌa. Idjia wãrã bed̶eara adua b̶ʌa. 5-6 Baribʌrʌ Ãcõrẽ bed̶ea ĩjã o b̶ʌba Ãcõrẽra wãrãda quĩrĩã b̶ʌa. Ãcõrẽ ume ãbaa b̶ʌad̶a a b̶ʌra nĩbaida b̶ʌa Jesucrito nĩbad̶a quĩrãca. Dadjirãda mãwã nĩbad̶ibʌrʌ, cawa panʌa wãrãda idji ume ãbaa panʌda.\\nÃcõrẽba obi b̶ʌ djiwid̶i\\n7 Djabarã, mʌ̃a bãrãa b̶ʌẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ea djiwid̶ida, ãtebʌrʌ b̶ʌ́ b̶ʌa idjia naẽna obi jarad̶ada.* Juaʌ̃ 13:34-35. Maʌ̃ obi jarad̶ara bãrãba Crito ĩjãped̶ad̶ad̶eba ʌ̃taa cawa panʌa. Wãrãda bãrãba ũrĩped̶ad̶ara Ãcõrẽba naẽna obi jarad̶a basía. 8 Mãwãmĩna mʌ̃a b̶ʌbʌrʌra Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ea djiwid̶i quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ bed̶eara djiwid̶i quĩrãca b̶ʌa Critoba ĩjã od̶a bẽrã idjab̶a bãrã bid̶a wãrãda ĩjã o panʌ bẽrã. Djiwid̶i quĩrãca b̶ʌa pãĩma jãrãdrʌbʌrʌ quĩrãca bãrãba cadjiruara igara wãbʌda bẽrã. Idjab̶a djiwid̶i quĩrãca b̶ʌa wãrã ʌ̃naa odjabʌrʌ quĩrãca bãrãba quĩrĩãneba jipa o wãbʌda bẽrã.\\n9 Bariduaba ʌ̃naane b̶ʌad̶a aibʌrʌ, baribʌrʌ idji djabada quĩrãma b̶aibʌrʌ, wad̶ibid̶a pãĩmane b̶ʌa. 10 Idji djaba quĩrĩã b̶ʌra ʌ̃naane b̶ʌa. Idji sod̶e neẽ́a cãrẽba cadjiruad̶e b̶aebida. 11 Baribʌrʌ idji djaba quĩrãma b̶ʌra pãĩmane b̶ʌa. Pãĩmane nĩ bẽrã adua b̶ʌa sãmaa wãda, pãĩmaba idjira daub̶errea erob̶ʌ bẽrã.\\n12 Warrarã, mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrãa b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽba Critod̶eba bãrã cadjiruara quĩrãdoad̶a bẽrã.\\n13 Drõãrã, mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrãa b̶ʌbʌrʌa naãrãed̶a b̶ad̶ada wad̶ibid̶a b̶ʌda cawa panʌ bẽrã.\\nCũdrarã, mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrãa b̶ʌbʌrʌa diaurura poyaped̶ad̶a bẽrã.\\nWarrarã, mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrãa b̶ʌbʌrʌa dadji Zeza Ãcõrẽra cawasid̶a bẽrã.\\n14 Drõãrã, mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrãa b̶ʌbʌrʌa naãrãed̶a b̶ad̶ada wad̶ibid̶a b̶ʌda cawasid̶a bẽrã.\\nCũdrarã, mʌ̃a naʌ̃ cartara bãrãa b̶ʌbʌrʌa bio ĩjã panʌ bẽrã, Ãcõrẽ bed̶eara bãrã sod̶e b̶ʌ bẽrã, idjab̶a diaurura poyaped̶ad̶a bẽrã.\\n15 Naʌ̃ ẽjũãnebema crĩchara, ne jũma cadjirua naʌ̃ ẽjũãne b̶ʌ sid̶a quĩrĩãrãnadua. Naʌ̃ ẽjũãnebema cadjirua quĩrĩã b̶ʌba dadji Zeza Ãcõrẽra quĩrĩãẽ́ b̶ʌa. 16 Naʌ̃ ẽjũãnebema cadjiruara naʌ̃gʌa: naʌ̃ cacuaba awua b̶ʌ cadjirua o b̶aida, dadji dauba unu b̶ʌ awua b̶aida, idjab̶a dadjia erob̶ʌ carea wa o b̶ʌ carea ara dadjida dji biara b̶ʌda crĩcha b̶ai sid̶a. Jũma maʌ̃gʌra dadjirã Zeza Ãcõrẽneba zeẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ naʌ̃ ẽjũã cadjiruad̶eba ze b̶ʌa. 17 Naʌ̃ ẽjũã cadjiruara idjab̶a jũma cadjirua ẽberãrãba o awua panʌ sid̶a jõya. Baribʌrʌ Ãcõrẽba jara b̶ʌ ĩjã o b̶ʌra ewariza idji ume zocai b̶aya.\\nCrito ume dji quĩrũ\\n18 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, naʌ̃ ewarira jõbod̶oa. Bãrãba ũrĩsid̶aa Crito ume dji quĩrũda zeida.† Crito ume dji quĩrũ. Griego bed̶ead̶e “Anticrito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Crito ume dji quĩrũrã id̶ira baraa. Maʌ̃ bẽrã dadjirãba cawa panʌa naʌ̃ ewarira jõbod̶oda. 19 Ãdjirãra dadjirã ume pananada ẽdrʌsid̶aa, baribʌrʌ wãrãda dadjirãnebemaẽ́ basía. Ãdjirãda wãrãda dadjirãnebema bad̶abara, dadjirã ume ãbaa wad̶i panacasid̶aa. Baribʌrʌ maʌ̃gʌra mãwãsia ebud̶a b̶amãrẽã jũmarãda dadjirãnebemaẽ́da.\\n20 Baribʌrʌ bãrãba Ãcõrẽ Jaure Critoba diad̶ada eropanʌa. Idjid̶eba jũma bãrãba wãrã bed̶eara cawa panʌa. 21 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌẽ́ b̶ʌa bãrãba wãrã bed̶eada adua panʌ bẽrã ãtebʌrʌ b̶ʌbʌrʌa cawa panʌ bẽrã. Idjab̶a bãrãba cawa panʌa sewara wãrãneba zecada. 22 ¿Caida sewaid̶a b̶ʌ? Jesura Ãcõrẽba diai jarad̶a ẽdrʌ edabariẽ́ana a b̶ʌda sewaid̶a b̶ʌa.‡ Ãcõrẽba diai jarad̶a ẽdrʌ edabari. Griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Idjira Crito ume dji quĩrũa. Idjia dadji Zeza Ãcõrẽra, Ãcõrẽ Warra sid̶a igara b̶ʌa. 23 Ãcõrẽ Warra igara b̶ʌba dadji Zeza Ãcõrẽra neẽ́ b̶ʌa. Jesura Ãcõrẽ Warraad̶a a b̶ʌba dadji Zeza Ãcõrẽ sid̶a erob̶ʌa. 24 Maʌ̃ bẽrã bãrãba ĩjãped̶ad̶ad̶eba ʌ̃taa Critod̶ebema ũrĩ panʌra bãrã sod̶e bio waga erob̶ead̶adua. Maʌ̃da bio waga panʌbʌrʌ, bãrãra dadji Zeza Ãcõrẽ ume, idji Warra ume bid̶a ãbaa panʌa. 25 Mãwã ãbaa panʌbʌrʌ, Critoba dadjirãa wãrãneba jarasia ewariza Ãcõrẽ ume zocai pananida.\\n26 Mʌ̃a maʌ̃ra b̶ʌsia ʌ̃cʌrʌba bãrãra cũrũga quĩrĩã panʌ bẽrã. 27 Baribʌrʌ bãrãba Ãcõrẽ Jaure Critoba diad̶ara eropanʌa. Maʌ̃ bẽrã jʌrʌd̶iẽ́ panʌa dewararãba bãrãa jaradiad̶amãrẽã. Ãcõrẽ Jaureba bãrãa ne jũmada jaradia b̶ʌa. Idjia jaradia b̶ʌra sewaẽ́a, ãtebʌrʌ wãrã araa. Maʌ̃ carea Crito ume ãbaa b̶ead̶adua Ãcõrẽ Jaureba bãrãa jaradiad̶a quĩrãca.\\n28 Djabarã mʌ̃ warrarãca b̶ea, Crito ume ãbaa b̶ead̶adua. Mãwã idji zebʌrʌd̶e dadjirãra ne wayaa neẽ́, quĩrã pera neẽ́ idji quĩrãpita b̶ead̶ia. 29 Bãrãba cawa panʌa Jesucritora jipa b̶ʌda. Idjab̶a cawa panʌa jũma jipa o b̶eara Ãcõrẽ warrarãda.\\n*2:7 Juaʌ̃ 13:34-35.\\n†2:18 Crito ume dji quĩrũ. Griego bed̶ead̶e “Anticrito” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n‡2:22 Ãcõrẽba diai jarad̶a ẽdrʌ edabari. Griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa.","num_words":731,"character_repetition_ratio":0.079,"word_repetition_ratio":0.008,"special_characters_ratio":0.186,"stopwords_ratio":0.233,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Josue 22 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Mãwãnacarea Josueba Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶ada, Gad̶eba yõped̶ad̶ada, idjab̶a ʌ̃cʌrʌ Manased̶eba yõped̶ad̶a sid̶a trʌ̃cuasia.\\n2Ãdjirãa nãwã jarasia: –Ãcõrẽ nezoca Moiseba obi jarad̶ara bãrãba jũma ĩjã osid̶aa. Mʌ̃a jarad̶a sid̶a jũma ĩjã osid̶aa.\\n3Dairãra bãrã djabarã bẽrã, bãrãra dairãare dãrã djõsid̶aa. Id̶i bid̶a wad̶i mãwã panʌa. Dadji Ãcõrẽba obi jarad̶ara jũma osid̶aa.\\n4Dadji Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca dairã, bãrã djabarãra naʌ̃ ẽjũãne necai b̶ʌsia. Jãʌ̃be bãrãra jẽda diguid̶aa wãnadua Ãcõrẽ nezoca Moiseba Jordaʌ̃ do quĩrãrẽ ẽjũã diad̶amaa.\\n5Baribʌrʌ Ãcõrẽ nezoca Moiseba ley diad̶ara quĩrãcuita jũma ĩjã od̶adua. Maʌ̃ leyba nãwã jara b̶ʌa: dadji Ãcõrẽra quĩrĩãnadua. Idji quĩrãpita jipa nĩbad̶adua. Idjia obi b̶ʌra ĩjã od̶adua. Ewariza idjira ẽpẽnadua. Jũma bãrã sod̶eba, jũma bãrã jaured̶eba bid̶a idjia jara b̶ʌra od̶adua.–\\n6Mãwã jaraped̶a Josueba ãdjirãra nãwã bia jara b̶ʌsia: –Jãʌ̃be bãrã diguid̶aa jẽda wãnadua. Bãrã dji quĩrũ nebiara edaped̶ad̶a bẽrã id̶ibʌrʌ bio ne bara panesid̶aa. Animarãda, oroda, paratada, bronceda, jiorroda, cacuad̶e jʌ̃bada sid̶a zocãrã edasid̶aa. Maʌ̃ra bãrã djabarãa jed̶ecad̶adua.– Mãwã jaraped̶a Josueba ãdjirãra wãbisia. Ara maʌ̃da jẽda ãdji druad̶aa diguid̶aa wãsid̶aa. (Naẽna Moiseba Basaʌ̃ druara ʌ̃cʌrʌ Manased̶eba yõped̶ad̶arãa diasia. Mãwãnacarea Josueba waabema Manased̶eba yõped̶ad̶arãa Jordaʌ̃ dod̶eba ʌ̃mãdau b̶aebariare b̶ʌ ẽjũãda diasia ãdji djabarã israelerã tãẽna.)\\n9Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶ara, Gad̶eba yõped̶ad̶ara idjab̶a ʌ̃cʌrʌ Manased̶eba yõped̶ad̶a sid̶a waabema israelerã ume Canaaʌ̃ druad̶e pananada Silo purud̶eba ãdji drua Galad̶aa jẽda wãbʌrʌsid̶aa. Gala druara ãdjirãba naẽna edasid̶aa Ãcõrẽba Moised̶eba jarad̶a quĩrãca.\\n10Gala druad̶aa wãbʌdad̶e Jordaʌ̃ dod̶e jũẽne wãsid̶aa. Mama Canaaʌ̃ orroare Jordaʌ̃ do icawa mõgarada waib̶ʌa ʌ̃tʌ pã buesid̶aa animarã babue diabada quĩrãca.\\n11Mãwã oped̶ad̶ara waabema israelerãba ũrĩsid̶aa.\\n12Maʌ̃ba ãdjirãba crĩchasid̶aa Galad̶e panʌba Ãcõrẽra igarasid̶ada. Maʌ̃ carea Silo purud̶e jũma ãbaa dji jʌresid̶aa Galad̶e panʌ ume djõne wãni carea.\\n13Baribʌrʌ djõne wãni naẽna sacerdote Eleaza warra Piné abadada Gala druad̶aa na diabuesid̶aa Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶arã ume, Gad̶eba yõped̶ad̶arã ume, idjab̶a mama panʌ Manased̶eba yõped̶ad̶arã ume bed̶eamãrẽã.\\n14Piné ume israelerã bororãda die diabuesid̶aa. Ãdjira dji dromarãda b̶easia. Israeld̶eba yõped̶ad̶a puruzabemada ab̶a ab̶a diabuesid̶aa.\\n15Maʌ̃gʌrãra Galad̶aa wãsid̶aa Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶arã ume, Gad̶eba yõped̶ad̶arã ume, idjab̶a mama panʌ Manased̶eba yõped̶ad̶arã ume bed̶ead̶amãrẽã. Jũẽnaped̶a nãwã jarasid̶aa:\\n16–Daira Ãcõrẽ puru trʌ̃neba nãwã bed̶eabʌdaa. ¿Bãrãba cãrẽ cãrẽã dadji israelerã Ãcõrẽra igarasid̶a? ¿Cãrẽ cãrẽã dadji Ãcõrẽ ẽpẽ pananada idu b̶ʌd̶aped̶a mõgarara ʌ̃tʌ pã buesid̶a dewara ãcõrẽa animarã babue diad̶i carea? ¿Cãrẽ cãrẽã idjia jara b̶ʌra ĩjã od̶aẽ́ basi?\\n17Dadji israelerãba Peor abadad̶e jũmawãyã cadjiruada osid̶a bẽrã zocãrã quinisid̶aa. Maʌ̃ cadjirua oped̶ad̶a carea wad̶ibid̶a bia mĩga panʌa. ¿Ara maʌ̃ba bia b̶ʌẽ́ca?\\n18Mãwãra ¿bãrãba wayacusa Ãcõrẽra igarad̶ica? Id̶i bãrãba mãwã od̶ibʌrʌ, nu Ãcõrẽra wayacusa jũma dadji israelerã ume bio quĩrũya.\\n19Bãrãmaa naʌ̃ Gala ẽjũãda Ãcõrẽ quĩrãpita biẽ́ b̶ʌbʌrʌ, idji wua de obid̶a druad̶aa zed̶aped̶a dairã tãẽna ẽjũãra edad̶adua. Baribʌrʌ Ãcõrẽba jarad̶ara igararãnadua. Daiba jara panʌ sid̶a igararãnadua. Dadjirãba Ãcõrẽ wua de caita animarã babue diabadada ab̶a eropanʌa. Maʌ̃ bẽrã dewarada orãnadua.\\n20Quĩrãnebad̶adua Jericod̶e Ãcõrẽba ne jũma babued̶aduad̶a ad̶amĩna Zerá warra Acaʌ̃ba ĩjãẽ́ ʌ̃cʌrʌ mẽrã edasida. Maʌ̃ carea Ãcõrẽra jũma dadji israelerã ume bio quĩrũsia. Acaʌ̃ba cadjirua od̶a carea idji awa beuẽ́ basía ãtebʌrʌ dewararã sid̶a beusid̶aa.–\\n21Maʌ̃ne Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶aba, Gad̶eba yõped̶ad̶aba idjab̶a mama panʌ Manased̶eba yõped̶ad̶a bid̶a israelerã bororãa nãwã panusid̶aa:\\n22–Ãcõrẽ dji dromaara b̶ʌba cawa b̶ʌa daiba ĩjã oẽ́ panʌneba ni idji igara panʌneba mãwã od̶aẽ́ basida. Maʌ̃ra jũma Israel puru bid̶a cawad̶ida panʌa. Dairãba Ãcõrẽ igarad̶i carea mãwã osid̶abʌrʌ, wa ĩjã oẽ́ panʌneba mãwã osid̶abʌrʌ, dairãra jũma quenanadua.\\n23Dairãba Ãcõrẽ igarad̶i carea maʌ̃ mõgarada ʌ̃tʌ pã buesid̶abʌrʌ idjia cawa oya. Maʌ̃ awara dewara ãcõrẽa animarã jũma babue diad̶i carea osid̶abʌrʌ, néud̶ebema babue diad̶i carea osid̶abʌrʌ, waa maʌ̃ ãcõrẽ ume necai b̶ead̶i carea animarã draga babue diad̶i carea osid̶abʌrʌ, Ãcõrẽba cawa oya.\\n24Wãrãda dairãba maʌ̃ mõgarara ʌ̃tʌ pã buesid̶aa bãrã warrarãba dai warrarã igararãnamãrẽã. Crĩchasid̶aa ewari ab̶a bãrã warrarãba dai warrarãa nãwã jarad̶isicada: “Bãrãra dai israelerã Ãcõrẽ ẽberãrãẽ́a.\\n25Dai Ãcõrẽba Jordaʌ̃ dora dadjirã ẽsi b̶ʌsia bãrã Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶ara, Gad̶eba yõped̶ad̶a sid̶a awara b̶ead̶amãrẽã. Maʌ̃ba bãrãra Ãcõrẽ ẽberãrãẽ́a.” Bãrã warrarãba mãwã jarasid̶ara dai warrarãa Ãcõrẽra igarabid̶ia.\\n26Maʌ̃ carea dairãba mõgarara ʌ̃tʌ pã buesid̶aa. Dewara ãcõrẽa animarã jũma babue diad̶i carea od̶aẽ́ basía, ni dewara sid̶a babue diad̶i carea od̶aẽ́ basía.\\n27Ãtebʌrʌ jãwã osid̶aa bãrãba, dairãba, dadji warrarã bid̶a quĩrãnebad̶amãrẽã dairã bid̶a Ãcõrẽ de b̶ʌma animarãda babue diad̶ida panʌda, dewara sid̶a babued̶ida panʌda, idjab̶a Ãcõrẽ ume necai b̶ead̶i carea animarã dragada babue diad̶ida panʌda. Mãwãra nocoarebema ewarid̶e bãrã warrarãba dai warrarãa nãwã poya jarad̶aẽ́a: “Bãrãra Ãcõrẽ ẽberãrãẽ́a.”\\n28Dairãba crĩchasid̶aa ab̶aʌba dairãa wa dai warrarãa bid̶a mãwã jarad̶ibʌrʌ dairãba nãwã poya panunida: “Acʌd̶adua, dai drõãrãba za panʌ mõgara Ãcõrẽa animarã babue diabada quĩrãca b̶ʌda ʌ̃tʌ pã buesid̶aa. Baribʌrʌ animarã Ãcõrẽa babue diad̶i carea od̶aẽ́ basida. Ãtebʌrʌ maʌ̃ra osid̶aa bãrãba, dairã bid̶a quĩrãnebad̶amãrẽã jũma dadjirãra Ãcõrẽ ẽberãrãda.”\\n29Dairãba Ãcõrẽ igarad̶ira ni maãrĩ bid̶a crĩchad̶acaa. Idji ẽpẽ panʌda idu b̶ʌd̶aẽ́a. Ab̶abe idji wua de b̶ʌma animarãda jũma babue diad̶ia, néud̶ebemada babue diad̶ia, dewara sid̶a babue diad̶ia. Dewara animarã babue diabadada od̶aẽ́a.–\\n30Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶aba, Gad̶eba yõped̶ad̶aba, idjab̶a mama panʌ Manased̶eba yõped̶ad̶a bid̶a jaraped̶ad̶ara sacerdote Eleaza warra Pinéba, israelerã bororã die panʌ bid̶a bia ũrĩsid̶aa. Maʌ̃ne Pinéba ãdjirãa nãwã jarasia: –Id̶i cawa panʌa Ãcõrẽra dadjirã ume b̶ʌda. Bãrãba Ãcõrẽra igarad̶aẽ́ panʌ bẽrã idjia dadji israelerãra cawa oẽ́a.–\\n32Mãwã bed̶eaped̶ad̶acarea sacerdote Eleaza warra Pinéra, israelerã bororã sid̶a jẽda Canaaʌ̃ druad̶aa wãsid̶aa. Maʌ̃be Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶aba, Gad̶eba yõped̶ad̶a bid̶a Gala druad̶e jaraped̶ad̶ara ãdjirãba israelerãa jũma nẽbʌrʌsid̶aa.\\n33Maʌ̃ra israelerãba bia ũrĩnaped̶a Ãcõrẽa bia bed̶easid̶aa. Mamaʌba ʌ̃taa Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶arã ume idjab̶a Gad̶eba yõped̶ad̶arã ume djõnida waa bed̶ead̶aẽ́ basía. Ãdji ẽjũã jũma ãrĩni sid̶a waa bed̶ead̶aẽ́ basía.\\n34Rubeʌ̃neba yõped̶ad̶aba Gad̶eba yõped̶ad̶a ume mõgara ʌ̃tʌ pã bueped̶ad̶ara nãwã trʌ̃ b̶ʌsid̶aa: “Za panʌ mõgara ʌ̃tʌ pã bueped̶ad̶aba bãrãa, dairãa bid̶a quĩrãnebabi b̶ʌa dadjirã Borora Ãcõrẽda.”","num_words":880,"character_repetition_ratio":0.103,"word_repetition_ratio":0.007,"special_characters_ratio":0.161,"stopwords_ratio":0.155,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Akʉra bideota ¿Kʼãrẽ Daizeze Nokʼora?\\nDaizeze warrara audre Nokʼo biabaera, akʉza iyara nekʼãrẽ aripe obʉ (Mateo 11:28-30). Adewara zareabarabʉ ẽbẽra kʼarebaita, maʉ̃ zareara ʉ̃tʉba naʉ̃ drʉa eda zokʼabʉrʉde ũdubiyi. Jesura piradrʉda tẽã ʉ̃ta wãsi, mama yi zeze juwarare jũãsi iya Nokʼobabiyeda (Hebreos 10:12, 13). Maʉ̃ tẽã jʉneãne Daizezebara iyira Nokʼobabisi. Akʉra Daniel 7:13, 14.","num_words":48,"character_repetition_ratio":0.011,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.253,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 SAMUEL 1\\nNABEMA CARTA SAMUEL\\nNaãrã carta 1 Samuel abadara, 2 Samuel abada sid̶a carta ab̶aʌd̶e b̶asia. Maʌ̃ cartara Samuel trʌ̃ b̶ʌsid̶aa Ãcõrẽneba bed̶eabari Samueld̶ebemada b̶ʌ́ b̶ʌ bẽrã. Baribʌrʌ carta bʌrama umé panʌne b̶ʌped̶ad̶a bẽrã tẽãbe trʌ̃da umé b̶ʌsid̶aa: 1 Samuel idjab̶a 2 Samuel. Naʌ̃gʌra nabema carta Samuel abadaa. Samuelera israelerã ẽdrʌ b̶ʌbari dji jĩrũarebema basía. Ãcõrẽba idjía Saulda, Davi sid̶a israelerã boroda b̶ʌbisia.\\nNi ab̶aʌba adua b̶ʌa caiba naʌ̃ cartara b̶ʌsida baribʌrʌ dji b̶ʌd̶aba cawa b̶asia Israel druad̶ebemarãda Juda druad̶ebemarã ume awara wãsid̶ada. 1 Samuel 27:6d̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌa.\\nDadji ẽberã bed̶ead̶e 1 Samuel cartad̶ebemada naʌ̃da b̶ʌ́ eropanʌa: Samuel toped̶ad̶ad̶ebemada (1:1neba ab̶a 2:10d̶aa), Samuel sacerdote Eli ume warid̶ad̶ebemada (2:11d̶eba ab̶a 4:1naa), Ãcõrẽ baurude pilisteorã jʌwad̶e b̶ad̶ad̶ebemada (4:2d̶eba ab̶a 7:1naa), Ãcõrẽba Saulora israelerã boroda b̶ʌbid̶ad̶ebemada (8:1neba ab̶a 12:25d̶aa), Ãcõrẽba Saul igarad̶ad̶ebemada (13:1-15; 15:1-35), Ãcõrẽba Davira dji dromada b̶ʌd̶ad̶ebemada (16:1neba ab̶a 17:58d̶aa), Saulora Davi ume dji quĩrũ bad̶ad̶ebemada (18:1neba ab̶a 19:24d̶aa, 21:1neba ab̶a 22:23d̶aa; 26:1neba ab̶a 28:2d̶aa), Saul beud̶ad̶ebemada (28:3-25; 31:1-13).\\nEbud̶a b̶ʌa Saulora ed̶aara wãbʌrʌmisa Davira dji dromaara b̶ebʌrʌ basía. Mãwã Judad̶eba yõped̶ad̶arãra dji dromaara panesid̶aa Genesi 49:10d̶e b̶ʌ́ b̶ʌ quĩrãca.\\nÃcõrẽba Anaa warra diad̶a\\n1 Ẽberãda b̶asia Elcana abadada. Elcanara Jerohaʌ̃ warra basía. Jerohaʌ̃ra Elihú warra basía. Elihúra Tohu warra basía. Tohura Zup warra basía. Zup ẽberãrãra Epraiʌ̃neba yõped̶ad̶arã basía. Maʌ̃ Elcanara Ramá purud̶e Epraiʌ̃ ẽjũã eyaid̶a b̶ʌd̶e b̶abadjia.* Ramá purura hebreo bed̶ead̶e Ramataiʌ̃ abadaa. Nuevo Testamentod̶e Arimatea abadaa. 2 Elcanaba quimada umé erob̶asia. Ab̶a Ana abadjid̶aa. Dewarabemara Penina abadjid̶aa. Peninaba warrarãda erob̶asia baribʌrʌ Anara warra unuca basía.\\n3 Poaza Elcanara idji purud̶eba Silod̶aa wãbadjia jũma poya b̶ʌ Ãcõrẽa bia bed̶eai carea idjab̶a animarã babue diai carea. Maʌ̃ ewarid̶e Elida, idji warrarã Opnida idjab̶a Pinéda Ãcõrẽ sacerdoterã basía. 4 Elcanaba Ãcõrẽa animarã draga babue diabʌrʌza nedjarada idji quima Peninaa, idji warrarãa bid̶a diabadjia. 5 Baribʌrʌ idji quima Anaa nedjara dji biara b̶ʌda diabadjia.† Ne djara dji biara b̶ʌda. Maʌ̃ra hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã jara b̶ʌa “aud̶u diabadjia.” Ãcõrẽba Anara warra unubicamĩna Elcanaba idjira bio quĩrĩã b̶asia. 6 Ãcõrẽba Anara warra unubica bad̶a bẽrã Peninaba idjira baridua mĩã sẽbadjia sopua b̶amãrẽã.\\n7 Poaza Ãcõrẽ ded̶aa wãbʌdad̶e Peninaba Anara mĩã sẽbadjia. Maʌ̃ carea Anara jĩã b̶ʌba ne coca basía. 8 Baribʌrʌ dji quima Elcanaba jarabadjia:\\n–Ana, ¿cãrẽ cãrẽã jĩã b̶ʌ? ¿Cãrẽã bʌra jãwã ne coẽ́ b̶abari? ¿Cãrẽã sopua b̶ʌ? ¿Bʌmaarã mʌ̃ quĩrĩãra biara b̶ʌẽ́ca die warrarã erob̶ai cãyãbara?–\\n9 Ewari ab̶a Silod̶e ne coped̶ad̶acarea Anara piradrʌped̶a Ãcõrẽ ded̶aa wãsia. Maʌ̃ne sacerdote Elida dji ed̶a wãbada caita chũmasia. 10 Mama Anara bio sopuaba jĩã b̶ʌda Ãcõrẽa bed̶ea b̶asia. 11 Idjia wãrãneba nãwã jarasia:\\n–Ne jũma poya b̶ʌ Ãcõrẽ, mʌ̃ sopua carea bʌa mʌ̃da quĩrã djuburiaibʌrʌ mʌ̃́a warrada diadua. Mãwã diasira mʌ̃a maʌ̃ warrara bʌ́a diaya idji zocai b̶ʌmisa bʌa quĩrĩã b̶ʌda o b̶amãrẽã. Maʌ̃ne idji bud̶ara tʌca baya.–‡ Anaba jara b̶asia idji warrara nazareo baida ab̶a beubʌrʌd̶aa. Numero 6:1-5.\\n12-13 Anara dãrã Ãcõrẽa bed̶ea djuburiasia. Chupea bed̶ea b̶asia, jĩgua bed̶eaẽ́ b̶asia. Maʌ̃ne Eliba idji i doudowa b̶ʌda unu b̶asia. Baribʌrʌ idjia bed̶ea b̶ʌra ũrĩẽ́ bẽrã Eliba crĩchasia idjira beu chũmʌda. 14 Maʌ̃ bẽrã Eliba jarasia:\\n–¿Ab̶a sãʌ̃be bʌra jãwã beu chũmai? ¡Waa itua dorãdua!–\\n15 Anaba jarasia:\\n–Mʌ̃ra beu b̶ʌẽ́a. Uva b̶a aseada, ni dewara itua sid̶a doẽ́ b̶ʌa. Ãtebʌrʌ bio sopua b̶ʌ bẽrã sod̶eba Ãcõrẽa quĩrã djuburiada iwid̶i b̶asia. 16 Crĩcharãdua mʌ̃ra wẽrã cadjiruada. Bio sopua b̶ʌ bẽrã Ãcõrẽa mãwã iwid̶i b̶asia.–\\n17 Maʌ̃ne Eliba jarasia:\\n–Mãẽteara necai wãdua. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadji israelerã Ãcõrẽba bʌa iwid̶id̶ara diaida.–\\n18 Anaba jarasia:\\n–Bia b̶ʌa.–§ Bia b̶ʌa. Hebreo bed̶ead̶e jara b̶ʌa: “Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bʌa mʌ̃ra bia unu b̶aida.”\\nMãwãped̶a Anara jẽda idji ẽberãrã panʌmaa wãsia. Jũẽped̶a ne cosia. Waa sopuaẽ́ basía.\\n19 Nurẽma diaped̶ed̶a Ãcõrẽa bia bed̶ead̶aped̶a Ramánaa ãdji ded̶aa wãsid̶aa. Elcanara idji quima Ana ume cãĩsia. Maʌ̃ne Ãcõrẽba Anara carebasia. 20 Mãwã Anara b̶iogoa b̶esia. Idji warra toi ewari jũẽsid̶e umaquĩrã warrada tosia. Maʌ̃ne jarasia: “Mʌ̃a Ãcõrẽa idjida iwid̶isia.” Mãwã dji warrara trʌ̃ b̶ʌsia Samuel.\\n21 Mãwãnacarea Elcanaba poaza obari quĩrãca jũma idji ẽberãrã ume Silod̶aa wãsia Ãcõrẽa animarã babue diai carea idjab̶a Ãcõrẽa diayad̶a ad̶ara jũma diai carea. 22 Baribʌrʌ Anara wãẽ́ basía. Idji quimaa nãwã jarasia:\\n–Mʌ̃ra wãẽ́a ab̶a mʌ̃ warra ju amabʌrʌd̶aa. Ju amasira mʌ̃a idjira Ãcõrẽ quĩrãpita b̶ʌd̶e wãya. Maʌ̃be idjira mama b̶eya.–\\n23 Maʌ̃ carea dji quima Elcanaba jarasia:\\n–Bʌa o quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca odua. B̸edua ab̶a bʌ warra ju amabʌrʌd̶aa. Ãcõrẽba bʌra carebaya bʌa oi jarad̶ara omãrẽã.–\\nMaʌ̃ bẽrã Anara wãẽ́ basía ab̶a dji warra ju amabʌrʌd̶aa.\\n24 Warra ju amanacarea wad̶i caibe quirud̶e Anaba idjira Silod̶e Ãcõrẽ ded̶aa edesia. Maʌ̃ne paca zaque poa ũbea b̶ʌda, harinada veintidos libra, idjab̶a animarã e od̶ad̶e uva b̶ada tʌ edesia.* Paca zaqueda poa ũbea b̶ʌda. Hebreo bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Paca zaqueda ũbea.” Veintidos libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “efa.” 25 Paca zaque Ãcõrẽa babue diad̶aped̶a dji warra zaquera Elimaa edesia. 26 Maʌ̃ne Anaba Elia jarasia:\\n–Mʌ̃ boro, ¿bʌa quĩrãneba b̶ʌca wẽrã nama bʌ caita Ãcõrẽa bed̶ea b̶ad̶ara? Wãrãneba jaraya: mʌ̃ra maʌ̃ wẽrãa. 27 Mʌ̃a Ãcõrẽa warrada iwid̶i b̶asia. Maʌ̃be mʌ̃a iwid̶id̶a quĩrãca idjia naʌ̃ warrada mʌ̃́a diasia. 28 Maʌ̃ carea mʌ̃ warrada Ãcõrẽa diad̶e ze b̶ʌa. Idji zocai b̶ʌmisa Ãcõrẽ itea b̶aya.–\\nMaʌ̃ne Ãcõrẽa bia bed̶easia.† Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a caiba Ãcõrẽa bia bed̶easida.\\n*1:1 Ramá purura hebreo bed̶ead̶e Ramataiʌ̃ abadaa. Nuevo Testamentod̶e Arimatea abadaa.\\n†1:5 Ne djara dji biara b̶ʌda. Maʌ̃ra hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã jara b̶ʌa “aud̶u diabadjia.”\\n‡1:11 Anaba jara b̶asia idji warrara nazareo baida ab̶a beubʌrʌd̶aa. Numero 6:1-5.\\n§1:18 Bia b̶ʌa. Hebreo bed̶ead̶e jara b̶ʌa: “Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bʌa mʌ̃ra bia unu b̶aida.”\\n*1:24 Paca zaqueda poa ũbea b̶ʌda. Hebreo bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Paca zaqueda ũbea.” Veintidos libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “efa.”\\n†1:28 Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a caiba Ãcõrẽa bia bed̶easida.","num_words":888,"character_repetition_ratio":0.065,"word_repetition_ratio":0.052,"special_characters_ratio":0.206,"stopwords_ratio":0.162,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Juaʌ̃ 1, Ãcõrẽ Bed̶ea (EMPNTPO) | Chapter 1 | The Bible App | Bible.com\\nBible LanguageNorthern EmberáChange Language\\nEMPNTPO Ãcõrẽ Bed̶ea\\nEmbera, Northern - 2011 Edition (NT)\\n1Naãrãed̶a “Bed̶ea” abadada b̶asia.#1:1. Maʌ̃ versículod̶e Juaʌ̃ba Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia. Ara maʌ̃ quĩrãca Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia Apocalipsi 19:13d̶e. Maʌ̃ Bed̶ea abadara Ãcõrẽ ume ãbaa b̶asia. Wãrãda Ãcõrẽda mãwã b̶asia. 2Idjira naãrãed̶a Ãcõrẽ ume b̶asia. 3Idjid̶eba Ãcõrẽba ne jũmada osia. Idji neẽ́ Ãcõrẽba ni cãrẽ sid̶a oẽ́ basía.#1:3. Proverbio 8:22-31. Ʌ̃cʌrʌ judiorãba jarabadjid̶aa Bed̶ea abadara Ãcõrẽ necawaada. Acʌdua 1 Corinto 1:30. 4Bed̶ea abadaba zocai b̶ai arada dia b̶��a. Maʌ̃ zocai b̶ai arara ʌ̃naa quĩrãca b̶ʌa, maʌ̃neba Ãcõrẽba ẽberãrãa idjid̶ebemada cawabi b̶ʌ bẽrã. 5Ãcõrẽba cawabi b̶ʌra pãĩmane urua eradrʌ b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a.#1:5. Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya cawaẽ́a.”\\n6-7Ẽberãda b̶asia Borocuebari Juaʌ̃ abadada.#1:6-7. Griego bed̶ead̶e ab̶abe “Juaʌ̃” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ãcõrẽba idjira diabuesia ʌ̃naanebemada bed̶eamãrẽã, jũmarãba ĩjãnamãrẽã. 8Juaʌ̃ra maʌ̃ ʌ̃naaẽ́ basía, ãtebʌrʌ maʌ̃ ʌ̃naanebemada bed̶eabadjia. 9Naʌ̃ ẽjũãne zeida b̶ad̶adrʌ maʌ̃ ʌ̃naa dji ara basía. Idjira jũmarã itea urua b̶ʌa.#1:9. Isaía 49:5-6.\\n10Maʌ̃gʌ ʌ̃naara naʌ̃ ẽjũãne b̶asia. Ãcõrẽba idjid̶eba naʌ̃ ẽjũãra od̶amĩna naʌ̃ ẽjũãnebemarãba idjira cawad̶aẽ́ basía. 11Bajãneba idji druad̶ebemarãmaa zesia. Mãwãmĩna idjira bia edad̶aẽ́ basía. 12Baribʌrʌ idji bia edaped̶ad̶arãba idjira ĩjãsid̶aa. Maʌ̃ bẽrã idjia ãdjirãra b̶ʌsia Ãcõrẽ warrarãda b̶ead̶amãrẽã. 13Ãdjira Ãcõrẽ warrarã bad̶aẽ́ basía ãdji papaba tod̶ad̶eba wa ãdji djibarirãneba. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽbʌrʌ idji warrarãda b̶ʌsia.\\n14Bed̶ea abadara naʌ̃ djara edaped̶a dadjirã tãẽna nĩbabadjia. Idji biad̶eba dadjirãra bio carebasia. Idjia dadjirãa ebud̶a cawabisia Ãcõrẽra wãrãda sãwã b̶ʌda. Maʌ̃ne dairãba unusid̶aa idjira dji droma b̶ʌda, dadjirã Zeza Warrada mãwã b̶ʌ bẽrã. 15Borocuebari Juaʌ̃ba idjid̶ebemada nãwã jĩgua jarabadjia:\\n16-17Ãcõrẽba naẽna idji leyda Moised̶eba dadjirãa diasia, baribʌrʌ Jesucritod̶eba dadjirãa cawabisia idjira wãrãda sãwã b̶ʌda idjab̶a idji biad̶eba dadjirãra bio careba b̶ʌda. Wãrãda idji bia waib̶ʌa b̶ʌd̶eba jũma dadjirãra b̶arima zocãrã careba b̶ʌa. 18Ni ab̶aʌba Ãcõrẽra ununacaa.#1:18. Exodo 33:18-20. Baribʌrʌ dji Warra ab̶abe b̶ʌra Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a dji Zeza ume ãbaa b̶ʌ bẽrã, dadjirãa cawabisia Ãcõrẽra wãrãda sãwã b̶ʌda.#1:18. Dji Warra ab̶abe b̶ʌra. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ ab̶abe b̶ʌra.” Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\\n19-20Judiorã dji dromarãba Jerusaleʌ̃neba sacerdoterãda, levitarã sid̶a Juaʌ̃maa diabuesid̶aa. Maʌ̃gʌrãba Juaʌ̃a iwid̶isid̶aa:\\n–Mʌ̃ra Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aẽ́a.–#1:19-20. Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.”\\n21Ãdjirãba wayacusa iwid̶isid̶aa:\\n–¿Mãẽteara bʌra cai? ¿Bʌra Elíaca?–#1:21. Malaquia 4:5-6.\\n–Bʌra ¿Ãcõrẽneba bed̶eabari dji droma b̶ʌ zeida b̶ad̶aca?–#1:21. Deuteronomio 18:15-19.\\n22Maʌ̃ carea ãdjirãba iwid̶isid̶aa:\\n23Maʌ̃ne Juaʌ̃ba panusia:\\n–Ãcõrẽneba bed̶eabari Isaíaba nãwã jarasia: “Ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ab̶aʌba naʌ̃da jara b̶ʌa: Dadji Boro ora jipa jarid̶adua.”#1:23. Isaía 40:3. Mʌ̃ra maʌ̃ ẽberãa.–\\n24Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra ʌ̃cʌrʌ pariseorã basía.#1:24. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra pariseorãba diabuesid̶aa.” 25Maʌ̃gʌrãba idjía iwid̶isid̶aa:\\n26-27Juaʌ̃ba nãwã panusia:\\n28Jũma maʌ̃gʌra mãwãsia ẽjũã Betania abadama, Jordaʌ̃ do waa quĩrãrẽ ʌ̃mãdau odjabariare Juaʌ̃ba borocue b̶ad̶ama.#1:28. Maʌ̃ Betaniara dji Jerusaleʌ̃ caita b̶ʌ puruẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã Juaʌ̃ba Betaniada b̶ʌsia Batanea drua trʌ̃da ãĩ b̶ʌbʌrʌd̶eba. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “Betábara” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n29Maʌ̃ nurẽma Juaʌ̃ba Jesuda idjimaa zebʌrʌda unusia. Maʌ̃ne idjia jarasia:\\n–¡Acʌd̶adua! Jãʌ̃drʌ Ãcõrẽ oveja zaquea. Idjid̶eba Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãnebemarãba cadjirua obadara quĩrãdoaya.#1:29. Levitico 16:20-22. 30Idjid̶ebemada mʌ̃a naẽna jarasia: “Mʌ̃ caid̶u zebʌrʌra mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, idjira mʌ̃ naẽna b̶ad̶a bẽrã.” 31Naẽna mʌ̃a adua b̶asia Jesuda mãwã b̶ʌda. Baribʌrʌ mʌ̃a baidoba borocue b̶ʌa israelerãba cawad̶amãrẽã caida Ãcõrẽba diabued̶ada.–\\n–Mʌ̃a unusia Ãcõrẽ Jaurera bajãneba puchirã quĩrãca zeped̶a Jesu ume b̶ebʌrʌda. 33Mʌ̃a adua b̶asia idjira dji dromaara b̶ʌda. Baribʌrʌ mʌ̃a borocuemãrẽã Ãcõrẽba diabuesid̶e nãwã jarasia: “Bʌa unuya mʌ̃ Jaurera ab̶aʌ ẽberã ʌ̃rʌ̃ zeped̶a idji ume b̶ebʌrʌda. Unubʌrʌd̶e bʌa cawaya maʌ̃ ẽberãbʌrʌ mʌ̃ Jaurera dia b̶eida.”#1:33. Mʌ̃ Jaurera dia b̶eida. Griego bed̶ead̶e “mʌ̃ Jaured̶eba borocue b̶eida” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ezequiel 36:25-27; Isaía 11:1-2; Joel 2:28-29. 34Mʌ̃a maʌ̃gʌra unusia. Maʌ̃ carea mʌ̃a jara b̶ʌa idjira wãrãda Ãcõrẽ Warrada.–\\n35Maʌ̃ nurẽma Borocuebari Juaʌ̃ra wayacusa arima b̶asia. Idjab̶a idji ume nĩbabadarãda umé panasid̶aa. 36Maʌ̃ne Juaʌ̃ba Jesura caita wãbʌrʌda unuped̶a jarasia:\\n37Maʌ̃ ũrĩnaped̶a Juaʌ̃ ume nĩbabadarã umébemara Jesu caid̶u wãsid̶aa. 38Jesuba jẽda acʌbʌrʌd̶e idji caid̶u zebʌdada unusia. Maʌ̃ne iwid̶isia:\\n40Juaʌ̃ba jarad̶a ũrĩnaped̶a Jesu caid̶u wãped̶ad̶ara umé panasid̶aa. Ab̶a Simoʌ̃ Pedro djaba Andre basía. 41Andrera Jesuma b̶aped̶a naãrã idji djaba Simoʌ̃da jʌrʌd̶e wãsia. Unuped̶a jarasia:\\n–Daiba unusid̶aa Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada.–#1:41. Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.”\\n42Maʌ̃be Andreba Simoʌ̃ra Jesumaa edesia. Jũẽped̶ad̶acarea Jesuba Simoʌ̃maa acʌped̶a jarasia:\\n–Bʌra Joná warra Simoʌ̃a, baribʌrʌ id̶iba ʌ̃taa bʌra Cepa ad̶ia.–#1:42. Joná. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ trʌ̃ra Juaʌ̃ abadaa. Cepa, Pedro. Maʌ̃gʌrã trʌ̃ba jarabadaa “mõgara.” (Maʌ̃ trʌ̃ Cepara idjab̶a Pedro abadaa.)\\n43Nurẽma Jesuba Galilea druad̶aa wãida crĩchasia. Maʌ̃ bẽrã Pelipeda jʌrʌsia. Unuped̶a jarasia:\\n44Maʌ̃ Pelipera Betsaidá purud̶ebema basía. Andrera idjab̶a Pedro sid̶a mamabema basía. 45Maʌ̃ne Pelipeba Natanaelda jʌrʌd̶e wãsia. Unuped̶a jarasia:\\n46Natanaelba Pelipea jarasia:\\n47Jesuba Natanael idjimaa zebʌrʌ unusid̶e jarasia:\\n48Natanaelba Jesura unuca bad̶a bẽrã iwid̶isia:\\n49Maʌ̃ carea Natanaelba jarasia:\\n50Maʌ̃ne Jesuba jarasia:\\n51Maʌ̃be Jesuba jarasia:\\n–Wãrã arada mʌ̃a jaraya: bãrãba bajãra ewa nũmʌda ununia. Idjab̶a ununia bajãnebema nezocarãra mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶a b̶ʌmaa ud̶aa zed̶aped̶a ʌ̃taa wã duanʌda.–#1:51. Genesi 28:12.","num_words":810,"character_repetition_ratio":0.064,"word_repetition_ratio":0.047,"special_characters_ratio":0.204,"stopwords_ratio":0.177,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"APOCALIPSIS 1:1-2 1 APOCALIPSIS 1:5 EL APOCALIPSIS O REVELACIÓN A SAN JUAN - PDF Free Download\\nAPOCALIPSIS 1:1-2 1 APOCALIPSIS 1:5 EL APOCALIPSIS O REVELACIÓN A SAN JUAN\\nDownload \"APOCALIPSIS 1:1-2 1 APOCALIPSIS 1:5 EL APOCALIPSIS O REVELACIÓN A SAN JUAN\"\\n1 APOCALIPSIS 1:1-2 1 APOCALIPSIS 1:5 EL APOCALIPSIS O REVELACIÓN A SAN JUAN La revelación de Jesucristo 1-2 Yʉ, Juan cawamecʉcʉ, Jesucristo cʉ carotii yʉ ã. Atie quetire mʉjaare yʉ uca joo. Atie Jesucristo yʉre cʉ camajiorique ã yʉ caucarije. Caroaro cariape queti buiorica wame ã. Ati ʉmʉrecoo capetiparo jʉgoye cabaipe queti buiorique ã. Atie cʉ caĩrore bairo yoaro mee baigaro yua. Mani Pacʉ Dio atiere cʉ camajioñupi cʉ Macʉre. Jesucristo yarã, cʉ carotirã na majiato ĩi cʉ Macʉre cʉ camajioñupi Dio. To bairi yʉ tʉpʉ cajoowĩ Jesu ángelre, Dio tʉ macacʉre, Juãre cʉ majioato ĩi. To bairi yʉre cʉ caqueti buioriquere, to bairo yʉre cʉ caiñoorique quenare mʉjaare yʉ queti buiopa. 3 Ocõo bairo yʉ ĩ tunu: Caroa yericʉtaje na joogʉmi mani Pacʉ Dio ati pũurore aperãre cabue iñoorãre. Atie queti buioriquere caapirã quenare caroare na joogʉmi. Petoacã rʉja ati ʉmʉrecoo capetiparo jʉgoye. To bairi atie queti buioriquere caapiʉjarã maca wariñuugarãma yua. Juan escribe a las siete iglesias 4 Yʉ, Juan cawamecʉcʉ yʉ uca joo mʉjaare Dio yere caapiʉjarãre. Mʉjaare Asia cawamecʉti yepapʉre siete macari macanare mʉjaare yʉ uca joo. Ocõo bairo mʉjaare yʉ ĩ: Mani Ʉpaʉ Dio nemoona cãñupi. Yucʉ quenare to bairona anicõa aninucumi. Ape rʉmʉpʉ quenare to bairona atígʉmi tunu ati yepapʉre. Dio caroare cʉ joonemoato mʉjaare. Caroa yericʉtaje quenare mʉjaare cʉ joonemoato. To bairona cʉ caruiro riape macana, siete espíritu majuu, manire cabauquẽna mena caroare cʉ joonemoato mʉjaare. 5 To bairona Jesucristo, cariape\\n2 APOCALIPSIS 1:6 2 APOCALIPSIS 1:9 manire caqueti buiocõa ãcʉ quena caroare cʉ joonemoato mʉjaare. Jesucristo maca cabai yajiricʉ anibacʉ quena catunu catiyupi. Catunu catí jʉgoricʉ ãmi Jesucristo. To bairi yucʉra caroti majuʉ ãmi. Ati yepa macana ʉparã quenare carotii ãmi. Cʉna manire maibʉjami. Ʉgueri coje rericarore bairona manire cátibojayupi, caroorije mani cátajere majiriobojaʉ. Manire cʉ carií peti yajibojarique jʉgori manire camajiriobojayupi. 6 To bairi caberopʉ cʉ mena carotiparãre manire cacũñupi. Sacerdote maja mani cãnipe quenare manire cacũñupi Jesu, aperãre Diore cajenibojaparãre. To bairo cãna manire cʉ cacũricarã aniri caroaro manire cʉ cátibojariquere tʉgooñari ocõo bairo cʉ re mani ĩ wariñuu: Mani Pacʉ Dio, caroaro mʉre jã áti nʉcʉbʉgo. Caroti majuʉ mʉ ã. To bairona mʉ anicõa aninucu to cãnacã rʉmʉ. To bairona to baiato, cʉ re mani ĩ wariñuu yua. 7 Caroaro tʉgooñaña mʉjaa. Atígʉmi Jesu. Oco bujeri bʉrʉa watoapʉ rui atígʉmi. To bairo cʉ carui ató yua, ati yepa macana nipetirã cʉ tʉjʉgarãma. Cʉ re capapuaricarã, cʉ re cajarericarã quena cʉ tʉjʉ acʉa peticoagarãma. To bairo cʉ re tʉjʉ acʉari otigarãma. Ati yepa to cãnacã poa macana nipetirã cʉ tʉjʉ acʉari otigarãma. To bairona to baiato. 8 Ocõo bairo ĩmi mani Ʉpaʉ Dio: Yʉa, nipetirijere cátacʉ yʉ ã. Nipetirijere camajii yʉ ã. Nipetirã netoro catutuaʉ yʉ ã. Nipetiropʉ cãcʉ yʉ ã. Tirʉmʉpʉ cãni jʉgoricʉ yʉ ã. Yucʉ quenare to bairona yʉ anicõa. Ape rʉmʉpʉ quenare ati yepapʉre tutuaro mena yʉ atígʉ tunu, ĩmi Dio yua. Una visión del Cristo glorioso 9 Yʉ, Juan cawamecʉcʉ mʉja jʉgocʉre bairo cãcʉ ati pũuro mʉjaare yʉ uca joo. Popiye mʉja catamʉorore bairo yʉ quena popiye yʉ tamʉo. Camaja mʉjaare na\\n3 APOCALIPSIS 1:10 3 APOCALIPSIS 1:13 cateerore bairona yʉ quenare yʉ teebʉjama. Jesucristo cʉ carotiriquere yʉ caapiʉjarije wapa yʉ teebʉjama. To bairo mʉjaare bairo popiye tamʉobacʉ quena yʉ nʉcacõa. To bairona Jesure yʉ apiʉjacõa aninucu. To bairona atona yʉ anibapa Patmos na caĩri poa yucʉ poapʉ. Dio cʉ caqueti buio cũriquere yʉ caqueti buionucurije wapa ati poapʉre yʉ ã. Atopʉ yʉre cacũ rocacõawã Jesu ye quetire caapigateerã. Jesucristo cʉ cãniere yʉ caqueti buionucurije wapa yʉ cacũ rocacõawã. Aperãre cʉ queti buio teñaqueticõato ĩrã, yʉre cacũ rocacõawã atore, Patmos na caĩri yucʉ poapʉre yua. 10 To bairo atopʉ ani yua, jĩca rʉmʉ mani Ʉpaʉ Jesu yere buerica rʉmʉ cãnopʉ yʉ cabuewʉ Dio yere. Espíritu Santo cʉ camajiorije jʉgori yʉ cabuewʉ. To bairo bue yua, apeye unie cabʉjʉro yʉ caapiwʉ. Yʉ jõcʉ bero maca tutuaro cabʉjʉro putiricarore bairo cabʉjʉro yʉ caapiwʉ. 11 Putiricarore bairo bʉjʉbato quena camajocʉ cʉ cawadarore bairona cabʉjʉwʉ. Ocõo bairo yʉ caĩ wadawĩ: Yʉa nipetirijere cátacʉ yʉ ã. Nipetirijere camajii yʉ ã. Nipetirã netoro catutuaʉ yʉ ã. Nipetiropʉ cãcʉ yʉ ã, cʉ caĩrijere yʉ caapiwʉ. Ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu: Mʉre yʉ caiñoopere ucaya. To bairo tiere uca yaparoʉ tiere mʉ joogʉ camajare yʉre caapiʉjarãre. To macanare, Asia yepapʉ siete macari macanare na mʉ uca joowa. To bairi Efeso, Esmirna, Pérgamo, Tiatira, Sardis, Filadelfia, Laodisea cawamecʉti macari macanare na mʉ uca joowa. Mʉre yʉ caiñoope uca átiri na mʉ queti joowa. To bairo yʉ catʉjʉwʉ, na mʉ queti buio uca joogʉ nare. To bairo yʉre cʉ caĩrijere yʉ caapiwʉ yua. 12 To bairo cʉ caĩro apii yʉ caamojore tʉjʉwʉ, ñamʉ yʉre cʉ wadati? ĩi, cʉ tʉjʉgʉ. To bairo amojore, tʉjʉʉ yua, jĩa bujurique capejari tuturire siete tuturi majuure yʉ catʉjʉwʉ. Oro na caĩrije caajiyarije majuu mena na caquenoorica tuturire yʉ catʉjʉwʉ. 13 Ti tuturi watoapʉ\\n4 APOCALIPSIS 1:14 4 APOCALIPSIS 1:20 yʉ catʉjʉwʉ camajocʉre. Camajocʉ anibacʉ quena Dio Macʉna ãcʉmi, yʉ caĩ tʉgooñawʉ. Cʉ maca jutiro cayoari wʉre cajañawĩ. Cʉ rʉpori tʉpʉ cãni ejoowʉ cʉ jutiro wʉ. Cʉ cotia bui caajiyari ajerore cajia tuwĩ oro ajero majuure. 14 Cʉ riya botirica cabauwʉ. Cʉ poa quena to bairona cabauwʉ. Lana na caĩrije, oveja poa cabotirijere bairo cabauwʉ. Nieve cawamecʉtie, cabotirije majuure bairo cabauwʉ. Cʉ cape quena perore bairo caajiyawʉ. 15 Cʉ rʉpori quena bronce cawamecʉtie ãpoare bairije cabauwʉ. Cʉ rʉpori maca bronce peropʉ na caajioñarique, na caoje cojeriquere bairo seeto caajiyawʉ. Tutuaro majuu cawadawĩ. Capairi poero cabʉjʉro cõo cawadawĩ. 16 Cʉ wamo cariape macá nʉgoa maca ñocoare siete majuu nare cañewĩ. To bairi tunu cʉ rijeropʉ cabuti nʉcawʉ jarerica pãi, pʉga nʉgoapʉna caori pãi. Cʉ riya muipu ʉmʉreco macacʉre bairona caajiyawʉ. 17 To bairo cabauʉre cʉ tʉjʉʉ yua, tʉjʉ acʉabacʉ yʉ cañacoapʉ cʉ tʉpʉna. Cariaricʉre bairona yʉ cabaiwʉ. To bairo yʉ cabairo cʉ maca yʉ capañawĩ cʉ wamo cariape nʉgoa mena. Yʉ pañari ocõo bairo yʉ caĩwĩ yua: Juan, yʉ uwiqueticõaña. Yʉa nemoona cãni jʉgoricʉ yʉ ã. To bairona yʉ anicõa aninucugʉ to cãnacã rʉmʉ. 18 Yʉre na capapua jĩabato quena yʉ catunu catiwʉ. To bairi yucʉra cacaticõa ãcʉ yʉ aninucugʉ to cãnacã rʉmʉ. Yʉre cacũwĩ Dio camajare na canetoopaʉre. To bairi yʉ yarã caroorã ya paʉpʉ na cãnicõa aninucubopere canetoobojaʉ yʉ ã, yʉ caĩwĩ camajocʉ anibacʉ quena to bairo cabauʉ. 19 To bairo ĩ yaparoʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu: Juan, ocõo bairo mʉ cáto yʉ boo: Mʉ catʉjʉejere ucaya. Yucʉacã mʉ catʉjʉrije quenare ucaya. Cabero cabaipe quenare ucaya. 20 Apiya Juan. Mere mʉ yʉ queti buiogʉ atiere ñocoa siete majuu yʉ cacʉgorijere. Yʉ\\n5 APOCALIPSIS 2:1 5 APOCALIPSIS 2:4 wamopʉ cariape macá nʉgoa maca yʉ cañerijere mʉre yʉ queti buiogʉ. To bairona jĩa bujurique capejari tuturi siete tuturi majuu quenare mʉre yʉ queti buiogʉ. Ocõo bairo mʉre yʉ queti buio majiopa: Tie siete jĩa bujurique capejari tuturi maca majioro bai siete macari macana yʉ ye quetire caneñapo buerãre. To bairona siete ñocoa yʉ cañerã quena majioro bai yʉ ye quetire siete macaripʉre caqueti buio teñarãre. 2 Mensajes a las siete iglesias: El mensaje a Efeso 1 To bairo ĩ yaparoʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu: Efesopʉ cãna yʉ yere cabuerãre queti buio teñari majocʉre cʉ mʉ uca joowa. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩ queti joowa: Ocõo bairo ĩmi cʉ a siete ñocoare cʉ wamopʉ cariape nʉgoapʉ cacʉgoʉ. Cʉ a siete jĩa bujurique capejari tuturi caajiyari tuturi oro na caĩrije mena na cáta tuturi watoapʉ cáaáteñaʉ majuu mʉjaare ĩ queti buiogʉ ocõo bairo ĩmi: 2 Mʉja cáti aniere nipetirijere yʉ maji. Ocabʉtiri caroare mʉja átinucu. Popiye baibana quena, Ñuugaro. To bairona mani nʉcacõagarã, mʉja ĩ tʉgooñanucu. Cañuuquẽna na cátiere mʉja booquẽe. Dio cʉ caqueti buio joo rotiricarã jã ã, caĩrãre cariapena na ĩti? mʉja ĩ tʉgooña maji. Na caqueti buiorijere apirã, Caĩtorã ãma, mʉja ĩ maji. To bairi na mʉja apiʉjaquetinucu. 3 To bairi, Mani quepecoapa, mʉja ĩquẽe. Yʉ caboorijere ocabʉtirique mena mʉja áticõa. To bairo mʉja cáto aperã maca mʉja popiyeyema yʉre mʉja caapi nʉcʉbʉgoro. To bairo mʉja maca popiye baibana quena, Ñuugaro. To bairona mani nʉcacõagarã, mʉja ĩnucu. Yʉ carotirijere mʉja áti janaquẽe. 4 To bairo mʉja cabaibato quena jĩca wame mʉjaare rʉja. Tirʉmʉpʉre yʉre mʉja camaji jʉgori paʉpʉ seeto yʉre mʉja camaiwʉ. Yucʉra yʉre mʉja\\n6 APOCALIPSIS 2:5 6 APOCALIPSIS 2:9 camaibatatore bairo yʉre mʉja maiquẽe yua. 5 To bairi ocõo bairo mʉjaare yʉ ĩ: Yʉre tʉgooñaña tunu yʉre wama maji jʉgorã yʉre mʉja catʉgooñabatatore bairo. To bairo tʉgooñari tʉgooñarique paiya yucʉra mʉja cabairijere. Rooro mʉja cãniere janaña. Yʉre wama maji jʉgorã mʉja cátinucuricarore bairo ája tunu. To bairo mʉja cátiquẽpata jĩa bujurique capejari tuture, mʉja ya tuture yʉ rocacõagʉ. To bairo yʉ cáto mʉjaa Efesopʉ cãna yʉ yere cabuerã rooro majuu mʉja tamʉogarã yua. 6 To bairo mʉja cabairije to cãnibato quena jĩca wame mʉja cáti wamere yʉ tʉjʉ wariñuu. Nicolaítas cawamecʉna caroorije yʉ cateerije cána mʉja quena na cátiere mʉja booquẽe. 7 Mʉjaa Efeso macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya mʉjaa. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. Ocõo bairo ĩmi mʉjaare: Caroorije Sataná cʉ carotirijere cátiquẽticõa aninucurãre na yʉ ʉga rotigʉ caroa paʉpʉ Dio cʉ cãnopʉ yucʉ ricare. Tii yucʉ rica maca catiriquere cajooricʉ ricare na yʉ ʉga rotigʉ. Caroorije Sataná cʉ carotirijere cabai netoo nʉcarãre tii yucʉ ricare na yʉ ʉga rotigʉ, ĩmi Espíritu Santo. To bairo cʉ ĩ uca jooya Juan, to macacʉre. Efeso macana Dio yere caneñapo buerãre queti buio teñari majocʉre to bairona cʉ queti buio uca jooya, yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. El mensaje a Esmirna 8 Ĩ yaparoʉ ocõo bairo caĩwĩ tunu: Juan, apeĩ quenare cʉ mʉ uca joowa. Esmirnapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre cʉ mʉ uca joowa cʉ quenare. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩ uca joowa: Ocõo bairo ĩmi nemoona cãni jʉgoricʉ, to cãnacã rʉmʉ cãnicõa aninucuʉ. Cabai yajiricʉ anibacʉ quena catunu catiricʉ mʉjaare ĩ queti buiogʉ ocõo bairo mʉja ĩmi: 9 Yʉa yʉ maji nipetirije mʉja cabainucurijere. Aperã mʉjaare\\n7 APOCALIPSIS 2:10 7 APOCALIPSIS 2:12 na cateerije jʉgori popiye mʉja tamʉo. Bopacooro mʉja bai. To bairo baibana quena caroa majuu Dio mʉjaare cʉ cajoorije macare pairo majuu mʉja cʉgo. Yʉ maji rooro majuu caĩtorã mʉjaare na cawada pairijere. Judío maja rooro majuu ĩma mʉjaare. To bairi, Judío maja mani ã, Dio yarã majuu mani ã, ĩbana quena jocarãna ĩnucuma. Sataná yarã maca ãma naa. 10 Apeye tunu, popiye mʉja cabaipere tʉgooñarique paiqueticõaña mʉjaa. Sataná maca mʉja mena macana jĩcaarãre na wadajãgʉmi, Dio yere janacõaña mʉjaa ĩi. Apiʉjaqueticõaña tiere, ĩ wadajãgʉmi Sataná maca. To bairo mʉjaare ĩ wadajã yua, presopʉ mʉja joogʉmi. Pʉga wamo cãnacã rʉmʉri majuu presopʉ tutuaro majuu mʉja átigʉmi, Dio yere na apiʉja janacõato ĩbacʉ. To bairo cʉ cátibato quena yʉ yere apiʉja janaqueticõaña mʉjaa. Mʉjaare na cajĩagabato quena yʉre apiʉja janaqueticõaña. Yʉre tʉgooña tutua anicõaña. Yʉ maca to bairo caroaro mʉja cáti anicõaro tʉjʉʉ yʉ mena to cãnacã rʉmʉ yʉ tʉpʉ wariñuurique mena mʉja cãnicõa aninucupere mʉjaare yʉ joogʉ yua. 11 Mʉjaa Esmirna macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya mʉjaa. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. Ocõo bairo ĩmi mʉjaare: Caroorije Sataná cʉ carotirijere canetoo nʉcarã maca caroorã ya paʉpʉ aáquetigarãma. Na cabai yajiro beropʉ quenare caticoagarãma. Yajiquetigarãma tunu. Pʉgani yajiricarore bairo baiquetigarãma. Cabero popiye tamʉoquetigarãma yua, mʉja ĩmi Espíritu Santo. To bairona mʉ ĩ uca joowa Juan to macacʉre. Esmirnapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre to bairona cʉ mʉ uca joowa yua, yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. El mensaje a Pérgamo 12 Ĩ yaparoʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu:\\n8 APOCALIPSIS 2:13 8 APOCALIPSIS 2:16 Juan, apeĩ quenare cʉ mʉ uca joowa. Pérgamopʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre cʉ mʉ uca joowa cʉ quenare. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩwã: Ocõo bairo ĩmi, jarerica pãi pʉga nʉgoapʉ caori pãi cacʉgoʉ maca. Mʉjaare ĩ queti buiogʉ ocõo bairo ĩmi: 13 Mʉja cáti aniere nipetirijere yʉ maji. Sataná cʉ carotiri macapʉ mʉja anicõa aninucu mai. Ti maca macana Sataná cʉ carotirore bairona áama caroorije majuure. Yʉ yaʉ Antipas cawamecʉcʉre cʉ cajĩa rocacõawã. Yʉ caqueti buio cũriquere caroaro caqueti buionucuʉre cʉ cajĩa rocacõawã to macana. To bairo na cátibato quena mʉja maca yʉ yere mʉja áti janaquẽe. Caroaro mʉja áticõa aninucu. To bairi caroaro mʉjaare yʉ tʉgooña wariñuu. 14 To bairo caroaro mʉja cáticõa aninucubato quena jĩca wame mʉjaare rʉja. Mʉja mena macana jĩcaarã caroori wamere áama. Balãa cawamecʉcʉ tirʉmʉpʉ macacʉ cʉ ãnacʉre bairona áti rotima. Balãa maca apeĩre, Balacʉ cawamecʉcʉre ocõo bairo cʉ caĩ queti buioyawĩ: Israel macanare na mʉ cáti rooye tuugaata ocõo bairo na áti rotiya. Camaja na cawericarã Dio cãniquẽnare na áti nʉcʉbʉgori waibʉcʉ rire na cajoe buje mʉgo joo rʉgarijere nare ʉga rotiya Israel macanare. To bairo átiri caroorije áti eperique quenare na áti rotiya Israel macanare, na rooye tuugʉ, cʉ caĩ queti buioñawĩ Balãa maca apeĩ Balacʉre. To bairo Balãa tirʉmʉpʉ cʉ caĩ rotiricarore bairona mʉja mena macana jĩcaarã to bairona na áti rotima na quena yʉ yere caneñapo buerãre. To bairo na caĩ rotiro yʉ booqueti majuucõa. 15 Ape wame tunu mʉja mena macana jĩcaarã nicolaítas cawamecʉna na cabuionucurije caroorije quenare janagaquẽema. Na ye na cabuionucurijere yʉ teebʉja. 16 To cõona ti wamere na janaato caroorijere. Tiere na cajanaqueticõaata yoaro mee na popiyeyegʉ na tʉpʉ yʉ aágʉ. Na tʉpʉ aá, na mena\\n9 APOCALIPSIS 2:17 9 APOCALIPSIS 2:19 yʉ ame quẽgʉ. Yʉ jarerica pãi mena yʉ rijeropʉ cabuti nʉcari pãi mena yʉ ame quẽgʉ. Caroorije na cabuionucurijere na cajanaqueticõata na mena yʉ ame quẽgʉ yua. 17 Mʉjaa Pérgamo macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. Ocõo bairo ĩmi mʉjaare: Caroorije Sataná cʉ carotirijere canetoo nʉcarãre caroa macare na yʉ joogʉ ʉgariquere, maná cawame cʉtiere. Ʉmʉrecoo macajere cabauquẽtiere na yʉ joogʉ. To bairi na cãno cõona ʉ ta rupaare cabotiri rupaare na yʉ joogʉ. Ti rupaapʉre cawama wame nare yʉ cawameyerica wamere uca turi nare yʉ joogʉ. Na ya wamere majiquẽema aperã, tʉjʉquetiri. Na ya wamere cawamecʉna jeto majima. To bairona na yʉ joogʉ caroorije Sataná cʉ carotirijere canetoo nʉcarãre, mʉja ĩmi Espíritu Santo. To bairona mʉ ĩ uca joowa, Juan. To macacʉre Pérgamopʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre to bairona cʉ mʉ queti buio uca joowa, yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. El mensaje a Tiatira 18 Ĩ yaparoʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu: Juan, apeĩ quenare cʉ mʉ uca joowa. Tiatirapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre cʉ mʉ uca joowa cʉ quenare. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩwã: Ocõo bairo ĩmi Dio Macʉ. Cʉ cape perore bairo caajiyaʉ, cʉ rʉpori bronce ãpoare bairije peropʉ na caajioñarique, na caoje cojeriquere bairo carʉpori ajiyaʉ ĩmi. Mʉjaare ĩ queti buiogʉ ocõo bairo ĩmi: 19 Mʉja cáti aniere nipetirijere yʉ maji. Caame mairã mʉja ã. Mʉja ame átinemonucu. Yʉre mʉja api nʉcʉbʉgonucu. Popiye tamʉobana quena to bairona mʉja nʉcacõa. To bairona yʉre mʉja apiʉjacõa aninucu. To bairi tirʉmʉpʉre yʉre mʉja cawama maji jʉgoro caroaro mʉja cátato netobʉjaro caroare mʉja átinemo\\n10 APOCALIPSIS 2:20 10 APOCALIPSIS 2:24 nutuapa yucʉra. 20 To bairo caroaro mʉja cátibato quena jĩca wame mʉjaare rʉja. To macaco Jesabel cawamecʉcore co mʉja buu rocaquẽe. Aperopʉ co mʉja aá rotiquẽe. Caroorije caqueti buio paio co cãnibato quena co mʉja aá rotiquẽe. Co maca, Dio ye quetire cabuiori majoco yʉ ã, caĩo anibaco quena jocona caĩo ãmo. Mʉja tʉ cãnare topʉ yʉ yere caneñapo buerãre yʉ carotibatanare ricati jeto na buiotomo. Áti eperique jeto na áti rotimo. To bairi camaja na majuuna na cawericarã Dio cãniquẽnare na áti nʉcʉbʉgori waibʉcʉ rire na cajoe buje mʉgo joo rʉgarijere na ʉga rotimo. Ti wame caroori wame quenare na áti rotinucumo. To bairi topʉ cõre mʉja cãni rotiro yʉ booqueti majuucõa. 21 To bairi, Rooro yʉ átibapa, caroorije yʉ cátiere yʉre mʉ majiriobojawa, co ĩato ĩi yoaro yʉ cotebapa. Co maca ĩquẽemo. Janagaquẽemo caroorije co cátiere. 22 To bairo co cátie wapa popiye co catamʉoro yʉ átigʉ. Yoaro seeto co caria yojaro co yʉ átigʉ. Co mena cáti epenucurã quenare to bairona na yʉ popiyeyegʉ. Caroorije na cátinucurijere na cajanaqueticõamata cõre bairona popiye na catamʉoro yʉ átigʉ na quenare yua. 23 To bairona co punaa quenare na yʉ jĩa regʉ. To bairo co punaare na yʉ cajĩa rero tʉjʉrã yua, to cãnacã maca macana yʉ yere caneñapo buerã maca yʉ camajirijere majigarãma. To bairi mani yeri, mani catʉgooñarije nipetirijere maji peocõami Dio, ĩ tʉgooña majigarãma. To bairi Jesabel rooro co cátore bairo mani cápata mani popiyeyegʉmi Dio mani quenare, ĩ tʉgooña majigarãma yua. 24 To bairo rooro na cátibato quena mʉjaa Tiatira macana jĩcaarã caroaro mʉja ã. Jĩcaarã Jesabel co caĩtorijere na caapibato quena aperã mʉja apiʉjaquẽe cõre. Co cabuiorijere mʉja booquẽe. Sataná cʉ carotirije unie ã co cabuiorije. Co yarã maca, Cawama wame ã, caroa queti buiorica wame ã. Tie tirʉmʉpʉre\\n11 APOCALIPSIS 2:25 11 APOCALIPSIS 3:1 camaja na camajiquetaje ã. Yucʉacã mani maji, ĩma cõre caapiʉjarã. To bairo na caĩbato quena jĩcaarã tiere mʉja booquẽe mʉja maca. Na caĩtorijere mʉja booquẽe. To bairo tiere booquetiri caroaro mʉja átinucu. Yʉ maca, To bairona caroaro mʉja cátinucurore bairona áti anicõaña, mʉjaare yʉ ĩ. Ape wame mʉjaare yʉ rotiquẽe. 25 Mʉja tʉpʉ yʉ catunu atíparo jʉgoye caroare mʉja cáti aniere yʉ catʉjoorije cãno cõo áticõa aninucuña To bairi caroorije Sataná cʉ carotirijere canetoo nʉcarãre na yʉ cũgʉ ʉparãre bairo cabairãre. Yʉ carotirore bairo cáticõa aninucurãre ʉparãre bairo cabairãre na yʉ cũgʉ. Aperãre na roti majiriquere, yʉ Pacʉ yʉre cʉ cajoorore bairo na quenare na yʉ joogʉ na caroti majipere. To bairo na yʉ cajooro na quena roti majigarãma. Ati yepa macana, to cãnacã maca macanapʉrena na roti majigarãma. Tutuaro majuu na roti majigarãma. To bairo roti majirã yua, camaja cañuuquẽnare nare recõagarãma. Come rʉca mena ríi jotʉre pawaricarore bairo na recõagarãma Dio yarã cãniquẽna macare. 28 To bairi ñocore na yʉ joogʉ caroorije Sataná cʉ carotirijere cabai netoo nʉcarãre. Cabujuri ñocore na yʉ joogʉ yua. 29 Mʉjaa Tiatira macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya mʉjaa. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. To bairo mʉja ĩmi, mʉ ĩ uca joowa Juan. To macacʉre Tiatirapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre to bairo cʉ mʉ ĩ uca joowa, yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. 3 El mensaje a Sardis 1 Ĩ yaparoʉ ocõo bairo caĩwĩ tunu: Juan, apeĩ quenare cʉ mʉ uca joowa. Sardispʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre cabuiori majocʉre cʉ mʉ uca\\n12 APOCALIPSIS 3:2 12 APOCALIPSIS 3:5 joowa cʉ quenare. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩwa: Ocõo bairo ĩmi siete espíritu majuure cajoo majii. Siete ñocoare cacʉgoʉ majuu maca ĩmi. Mʉjaare ĩ queti buiogʉ ocõo bairo ĩmi: Mʉja cáti aniere nipetirijere yʉ maji. Aperã maca, Caroaro camaja catirã ãma Sardis macana Dio yere caneñapo buerã, ĩma mʉjaare. To bairo na caĩbato quena, To bairo caroaro camaja catirã me ãma, mʉjaare yʉ ĩ tʉjʉ yʉ maca. Cabai yajicoatanare bairona mʉja bai yʉ caboorijere áti ocabʉtiquetibana. 2 Cacanirãre bairo mʉja bai, caroaro tʉgooña majiquetibana. Maja catiya. Petoacã caroare mʉja tʉgooña bairã pʉa. To bairi caroare mʉja catʉgooñari wameacã tʉgooñanemoña, tieacã manire yajire ĩrã. Dio cʉ caboorore bairo majuu mʉja áti peoquẽe. 3 Yʉ ye queti buioriquere mʉja caapiwʉ. Tiere apirã mʉja caapiʉja jʉgówʉ. To bairo mʉja cátatore bairo tʉgooñaña. Yʉ ye queti buioriquere apiʉjaya caroaro tunu. Caroorije mʉja cátie macare tʉgooñarique paiya. Caroorijere áti janacõaña. To bairo yʉ caĩ rotirore bairo mʉja cátiquẽpata mʉjaare yʉ popiyeyegʉ. Jee rutiri majocʉ, Ti rʉmʉ cãno ejagʉmi, mʉja caĩ majiquẽtore bairona, Ti rʉmʉ majuu ejagʉmi, mʉja caĩ majiqueti rʉmʉna yʉ ejagʉ. Mʉjaare popiyeyegʉ mʉja tʉpʉ yʉ ejagʉ. Ti rʉmʉ cãno atígʉmi, mʉja caĩ majiqueti rʉmʉ yʉ ejagʉ. To bairi caroorije mʉja cátinucurijere áti janacõaña yucʉra. 4 To bairo Sardis macana capãarã caroorije mʉja cátibato quena mʉja mena macana jĩcaarã maca caroaro áama. Na maca camaja caroorije na cátinucurijere tʉjʉrã nare bairo átigateema. Ti uniere booquẽema caroorije aperã na cátiere. To bairi caroorijere cátiquẽna aniri yʉ mena jutii cabotirijere caroa caʉgueri maniere cajañarãre bairo yʉ mena anicõagarãma. 5 To bairo caroorije Sataná cʉ carotirijere cabai netoo nʉcarã nipetirã na quena to bairona jutii cabotirijere cajañarãre bairo anicõagarãma.\\n13 APOCALIPSIS 3:6 13 APOCALIPSIS 3:9 To bairi ti pũuropʉ Dio yarã na wame uca turica pũuropʉ tujacõa anigaro. Ti pũuropʉ na wamerire yʉ cojequetigʉ yua. To bairi, Caacʉ, ati maja ��ma yʉ yarã, cʉ yʉ ĩgʉ yʉ Pacʉ Diore. Yʉ tʉ macana, ángel maja quenare to bairona na yʉ ĩgʉ: Ati maja ãma yʉ yarã, yʉ Wadariquere caapiʉjarã, yʉ ĩgʉ nare. 6 Mʉjaa Sardis macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya mʉjaa. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. To bairona mʉ ĩ uca joowa, Juan. To macacʉre Sardispʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre buiori majocʉre to bairona cʉ mʉ queti buio uca joowa, yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. El mensaje a Filadelfia 7 Ĩ yaparoʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu: Juan, apeĩ quenare cʉ mʉ uca joowa. Filadelfiapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre buiori majocʉre cʉ mʉ uca joowa cʉ quenare. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩwã: Ocõo bairo ĩmi cañuu majuʉ, cariape caqueti buioʉ. Ʉpaʉ David tirʉmʉpʉ macacʉ ya macapʉ cajãa rotii majuu mʉja ĩmi. Cʉ cajãa rotiro aperã, Jãaquẽja, ĩ majiquẽema. Cʉ cajãa rotiquẽto quena aperã, Jãa roticõaña, cʉ ĩ neto majiquẽema. Mʉjaare ĩ queti buiogʉ ocõo bairo ĩmi: 8 Mʉja cáti aniere nipetirijere yʉ maji. Camaja capãarã mee mʉja ã. To bairi seeto cáti ocabʉtirã mee mʉja ã. To bairo baibana quena yʉ ye quetire mʉja janaquẽe. To bairi caroare mʉja cátigarije nipetirijere mʉja áticõa anigarã. Nipetirije yʉ catʉjoorije mʉja cátigarije cõo mʉja áti majigarã. Ocabʉtirique mʉjaare yʉ cajoorije jʉgori yʉ caboorijere mʉja áti majigarã. To bairi aperã maca, To bairo átiqueticõaña, ĩbana quena mʉja mata majiquetigarãma. 9 Na maca, Judío maja jã ã, to bairi Dio yarã majuu jã ã, ĩma. To bairo ĩbana quena Dio yarã me ãma. Sataná yarã maca ãma naa. To bairi\\n14 APOCALIPSIS 3:10 14 APOCALIPSIS 3:13 yucʉacã rooro majuu mʉjaare na cabooquetibato quena cabero yua, mʉjaare caroaro na cáti nʉcʉbʉgoparore bairo nare yʉ átigʉ. Dio cʉ camairã majuu mʉja ã, mʉjaare na caĩ nʉcʉbʉgoparore bairo na yʉ átigʉ yua. 10 Ape wame tunu, caroaro mʉja áa. Popiye baibana quena mʉja nʉcacõa. To bairona mʉja apiʉjacõa aninucu yʉ caĩ rotieparore bairona. Dio cʉ caboori rʉmʉ mani netoogʉmi rooro mani catamʉorijere, mʉja ĩ tʉgooña. To bairo caroaro mʉja caĩ tʉgooñaro tʉjʉʉ yʉ maca mʉjaare yʉ átinemogʉ. Ati yepa macana nipetirã rooro na catamʉopa rʉmʉri cãnopʉ mʉjaare yʉ átinemogʉ. Mʉjaare yʉ netoogʉ. Popiye mʉja tamʉoquetigarã ti rʉmʉri cãnopʉ yua. 11 Mʉja ya yepapʉ yʉ catunu ejaparo jʉgoye petoacã rʉja mai. Yoaro mee yʉ tunu ejagʉ. To bairi caroa mʉja catʉgooñari wame jetorena to bairona tʉgooña anicõaña. Yʉ ye quetire tʉgooña janaqueticõaña, caroare Dio manire cʉ cajoobope manire jooquetiremi ĩrã. 12 Caroorije Sataná cʉ carotirijere cabai netoo nʉcarã caroaro anigarãma. Yʉ Pacʉ Dio cʉ ya wii macana cãniparãre na yʉ cũgʉ. To bairi tona Dio mena anicõa anigarãma naa, caroaro wariñuuri. Dio ya wii botari tutuari botari ã. Tie wii botarire bairo, tutuarã na cãniparore bairo na quenare na yʉ átigʉ. To bairi tunu na rupaʉ buire na yʉ uca tugʉ. Itia wame na yʉ uca tugʉ. Yʉ Pacʉ ya wamere, cʉ ya maca wame quenare, yʉ ya wame quenare, cawama wame quenare yʉ uca tugʉ. Yʉ Pacʉ ya maca maca, cawama maca, Jerusalén macare bairo cabairi maca anigaro. Ti maca ʉmʉrecoopʉ cãni maca, Dio manire cʉ cajoopa maca anigaro ti maca. 13 Mʉjaa Filadelfia macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya mʉjaa. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. To bairona mʉ ĩ uca joowa, Juan. To macacʉre Filadelfiapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre buiori majocʉre to bairona cʉ mʉ queti buio uca joowa,\\n15 APOCALIPSIS 3:14 15 APOCALIPSIS 3:18 yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. El mensaje a Laodicea 14 Ĩ yaparoʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ tunu: Juan, apeĩ quenare cʉ mʉ uca joowa. Laodiseapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre buiori majocʉre cʉ mʉ uca joowa cʉ quenare. Ocõo bairo cʉ mʉ ĩwã: Ocõo bairo ĩmi cʉ a, camajare cariape caqueti buionucuʉ. Ĩtorique caĩquẽcʉ majuu aniri ocõo bairo ĩmi. Ati yepa macaje nipetirijere Dio cʉ cáti rotiriquere nemoona cáti jeñooricʉ majuu mʉjaare queti buiogʉ ocõo bairo ĩmi: 15 Mʉja cáti aniere nipetirijere yʉ maji. Diore mani apiʉjaquẽna, mʉja ĩquẽe. To bairo quenare, Caroaro Diore mani apiʉjacõa anicõato, mʉja ĩquẽe. Mʉja cabooro cõoacã yʉre mʉja apiʉjanucu bairã pʉa. To bairi mʉja cátipa wame majuu jetore cátiparã mʉja anibapa. Di wame macare átigarã, yʉ yere átigaquẽna o yʉ yere áti ocabʉtigarã cabaiparã mʉja anibapa. 16 To bairi mʉja cabooro cõoacã jeto yʉ yere mʉja caapiʉjaro maca mʉjaare yʉ recõagʉ yua. 17 To bairo tunu, Pairo caniyerucʉna mani ã, mʉja ĩnucu. Pairo mani cʉgo. To bairi ñe unie mani rʉjaquẽe, mʉja ĩnucu. To bairona apeye uniere mʉja cʉgo pairo ati yepa macajere. To bairo apeye unie pairo cʉgobana quena aperãre caroaro nare mʉja átinemoquẽe. To bairi nare mʉja cátinemoborique mʉja wapa cʉgoqu��e. To bairi cabopacarãre bairo majuu mʉjaare yʉ tʉjʉ yʉa. Cacape manare bairo mʉjaare yʉ tʉjʉ. Cajuti cʉgoquẽnare bairo mʉjaare yʉ tʉjʉ. 18 To bairi ocõo bairo mʉjaare yʉ ĩ: Cañuurije ã yʉ ye queti buiorique. Oro majuu caajiyarije cawapa pacarijere bairije ã yʉ ye queti. Oro jeto to tuaato ĩrã peropʉ na caroariquere bairona ã yʉ ye queti, cañuurije majuu. To bairi tiere yʉ ye queti buioriquere booya mʉjaa seeto. To bairo tiere\\n16 APOCALIPSIS 3:19 16 APOCALIPSIS 3:21 boo, tiere caroaro áti yua, pairo cacʉgorã majuu cañuurije majuure cacʉgorã mʉja anigarã. Yʉ maca pairo caroa majuure mʉja yʉ joogʉ. To bairi camaja seeto booma jutiire, cajutii manare bairo anigaquẽna. Camaja caroorije na cátiere na yʉ camajiriobojaro jutii caroaro cabotirijere cajañarãre bairona ãma. Caroa caʉgueri maniere bairona baima na yeripʉ. To bairi caroorije mʉja cátiere yʉ camajiriopere seeto booya. To bairo boorã caboboquẽna mʉja anicõa aninucugarã, caroorije camajirio ecooricarã aniri yua. To bairona caroa tʉgooñarique ã mʉjaare yʉ cabuiorije. Cape ʉcore bairije ã. Cape ʉco aperã na capio jãro catʉjʉ majiquetana tʉjʉ majirãma tunu. To bairi yʉ cabuiorijere seeto booya mʉjaa. Tiere boo, to bairo yʉ cabuiorijere apiʉja, caroorije mʉja cátiere tʉgooñarique pairi caroorije áti janaña yua. To bairo mʉja cáto caroaro catiriquere mʉjaare yʉ joogʉ. 19 Ape wame mʉjaare yʉ ĩ tunu. Yʉ yarãre na yʉ popiyeyenucu, caroaro yʉre na apiʉjaato ĩi. Yʉ camairã nipetirã caroa jetore na cátiparore bairo, to bairona caroaro na yʉ buionucu. To bairi mʉja maca yʉ cabuiorijere apiʉjari caroorije mʉja cátiere áti janacõaña. Yʉ ye queti buiorique macare apiya. Tʉgooña ocabʉtiri caroaro tie jetore ája. 20 Apiya yʉ caĩrijere. Aperã mʉja ya wiiripʉ ejarã, Mʉja anibapari! ĩ jeniñanucuma, mʉja tʉpʉ jãa ejagarã. To bairo na caĩ pirijere apirã nare mʉja pãboja. To bairona mʉja mena yʉ cãnicõa anipere boorã, mʉjaare yʉ capirijere yʉre yʉya. To bairi jopere pãricarore bairona mʉja mena yʉre ani rotiya. To bairo yʉre mʉja cãni rotiro mʉja mena yʉ anicõagʉ. Mʉjaare yʉ bapa cʉticõa anigʉ yua. 21 Apeye unie tunu. Mʉja tʉ ãcʉ, yepapʉ ãcʉ caroorijere, Satanáre yʉ cabai netoo nʉcawʉ. To bairo cʉ re yʉ cabai netoo nʉcaro bero yʉ Pacʉ Dio maca cʉ tʉ yʉ carui rotiwĩ, yʉ mena carotii mʉ anigʉ ĩi. To bairona na yʉ ĩgʉ yʉ yarã\\n17 APOCALIPSIS 3:22 17 APOCALIPSIS 4:4 quenare, caroorije Satanáre cabai netoo nʉcarãre. Yʉ tʉri ruiya mʉjaa yʉ mena, yʉre bairo cabairã anigarã mʉja quena, na yʉ ĩgʉ caroorijere cabai netoo nʉcarãre. 22 Mʉjaa Laodisea macana Espíritu Santo cʉ caĩrijere apiri caroaro apiʉjaya mʉjaa. Yʉ yere caneñapo buerãre cʉ caĩrijere caroaro apiʉjaya. To bairona cʉ mʉ uca joowa, Juan. To macacʉre Laodiseapʉ cãna yʉ yere caneñapo buerãre buiori majocʉre to bairona cʉ mʉ ĩ queti buio uca joowa yua, yʉ caĩwĩ Dio Macʉ camaja tʉpʉ Dio cʉ cajooricʉ. 4 La adoración en el cielo 1 To bairo cʉ caĩro bero jõ buipʉ yʉ catʉjʉ mʉgojowʉ. Ʉmʉrecoopʉ yʉ catʉjʉ mʉgojoro jope pãrica jope cãnopʉ yʉ catʉjʉwʉ. To bairo tʉjʉ yua, cabʉjʉrijere yʉ caapiwʉ. Tutuaro cabʉjʉro putiricarore bairo yʉ caapiwʉ. Cajʉgoye yʉ caapiricarore bairona yʉ caapiwʉ tunu. Tiere yʉ caapiro putiricarore bairo cabʉjʉrije anibato quena camajocʉ cʉ cawadarore bairo cabáuwʉ. Ocõo bairo yʉ caĩ wadawĩ: Atopʉ jõ buipʉ wamʉ ajá. Mʉre yʉ iñoogʉ. Ati ʉmʉrecoo, ati yepapʉ cabaipere mʉre yʉ iñoogʉ. Mʉre yʉ caiñoopere bairo baigaro, yʉ caĩwĩ tutuaro cawadaʉ. 2 To bairo yʉre cʉ caĩrona Espíritu Santo majirique yʉre cʉ cajooro jõ buipʉ yʉ cáaápʉ. To bairo aá, topʉ eja yua, caʉpaʉ cʉ caruiricarore yʉ catʉjʉwʉ. Caroti majii majuu cʉ caruinucuri paʉ caroa paʉ majuure yʉ catʉjʉwʉ. To macacʉ topʉ caruii quenare cʉ yʉ catʉjʉwʉ. 3 Cʉ maca seeto caaji batewĩ. Jaspe o cornalina na caĩrije caroa ʉ ta rupaacãre bairo caaji batewĩ. Topʉ cʉ caruiro bui macare bue betore bairo cabauwʉ. Tie bue beto esmeralda na caĩrije ʉ ta rupaacã, caroaro cajʉmerije ʉ ta rupaacãre bairo caajiyawʉ ti beto maca. 4 Yʉ catʉjʉwʉ tunu apeye\\n18 APOCALIPSIS 4:5 18 APOCALIPSIS 4:8 ruiriquere. Caaji bate majuʉ, Dio cʉ caruiricaro tʉpʉre veinticuatro ruirica yejerire yʉ catʉjʉwʉ tunu. Caroti majirã na caruirije cãmʉ. Cabʉcʉrã carotirã veinticuatro majuu topʉre caruiwã. Carupa beto Dio tʉpʉre carui amojorewã. Jutii cabotirije jetore cajañawã. To bairi corona na caĩri betorire, caʉparã na rʉpoaripʉ na capejarije uniere oro uniere capejawã yua. 5 Yʉ catʉjʉwʉ tunu cabʉpo yaberijere. Dio cʉ caruiropʉ bʉpo cayaberije cabutiwʉ. Seeto cabʉjʉwʉ. Bʉpo quena pairo cabʉjʉwĩ cʉ caruiri paʉpʉre. Cʉ caruiro riape jĩa bujurique siete majuu cãmʉ. Caroaro caʉ batewʉ. To bairi Dio yarã siete espíritu cãnacãʉ na cãniere buio majioro bai tie siete jĩa bujurique. 6 Yʉ catʉjʉwʉ tunu carupa ra capairi rare bairo quenare. Muipu cʉ caaji re porore bairo caajiyawʉ ti ra. Dio cʉ caruiro riapepʉ cãmʉ ti ra. Eñoo pãire bairo caajiya nutuapʉ. To bairi yʉ catʉjʉwʉ tunu aperãre ricati cabaurã, mani catʉjʉñaquetinucurã unare. Na riape quenare cacapecʉna, na jõcʉ bero quenare cacapecʉna nipetiri rupaʉna cacapecʉti peticõawã. Dio cʉ caruiro tʉpʉna cãma na quena. Jĩcaʉ cʉ riape cãmi. Apeĩ cʉ jõcʉ bero maca cãmi. Apeĩ tunu cʉ riape nʉgoa maca cãmi. Apeĩ tunu cacõ nʉgoa maca cãmi. 7 To bairi cãni jʉgoʉ cʉ riya yai jũaʉ riyare bairica cariya jũaʉ cãmi. Cʉ bero macacʉ cʉ riya wecʉ riyare bairica cariyacʉmi. Cʉ bero macacʉ tunu caʉmʉ riyare bairica cariyacʉmi. Cʉ bero macacʉ tunu aá pacʉ riyare bairica cariyacʉmi. Cʉ querʉpʉri cañugueowĩ cawʉʉre bairo. 8 Na querʉpʉri seis majuu cacʉgowã to cãnacãʉna. Na querʉpʉripʉre pʉga nʉgoapʉna cacapeari cʉma. To bairi ʉmʉreco quenare, ñami quenare Diore cʉ caĩ wariñuu bajawã. Janaquẽnana ocõo bairo caĩ wariñuu bajawã: Caroaʉ! Caroaʉ! Caroaʉ majuu ãmi mani Ʉpaʉ Dio! Nipetirijere cáti majii ãmi. Cãni jʉgoricʉ ãmi.\\n19 APOCALIPSIS 4: APOCALIPSIS 5:2 Yucʉ quenare to bairona anicõami. Ape rʉmʉpʉ quenare ti yepapʉ tunu ejagʉmi tunu, Diore caĩ wariñuu bajawã To bairo Diore ĩ wariñuu bajarã cʉ caroti majirijere caĩ wariñuu bajawã. To bairi, Nipetirã mʉre na nʉcʉbʉgoato, caĩ wariñuu bajawã. To bairi, Caroaro jãre mʉ áa, caĩ wariñuu bajawã. Ti paʉpʉ caruiire to cãnacã rʉmʉ cãnicõa aninucuʉre cʉ caĩ wariñuu bajawã. To bairo na caĩro yua, cabʉcʉrã caroti majirã veinticuatro majuu cʉ tʉpʉre cãna rʉpopatuapʉ ejacumuri Diore cáti nʉcʉbʉgowã. To bairo átiri na rʉpoari buiripʉ capejari betorire to cãnacãʉna tu we jee átiri Dio tʉpʉ cacũcõawã. To bairo átiri seeto Diore na cáti nʉcʉbʉgorijere cáti iñoowã. 11 Ocõo bairo caĩwã Diore ĩ nʉcʉbʉgori: Jã Ʉpaʉ, caroaʉ majuu mʉ ã. Camaja nipetirã mʉre na nʉcʉbʉgoato! Mʉre na ĩ wariñuu bajaato! Nipetiropʉ caroti majii mʉ ã, mʉre na ĩato. Ati ʉmʉrecoo macaje cãno cõo nipetirijere mʉ cájupa mʉ carotirije jʉgori. To bairi nipetirã mʉre na nʉcʉbʉgoato, caĩwã to macana cabʉcʉrã carotirã veinticuatro majuu cãna Diore yua. 5 El libro y el Cordero 1 Yʉ catʉjʉwʉ tunu jĩca pũurore. Jĩca pũuro anibato quena carupa tunua cãni pũuro cãmʉ. Dio ti paʉpʉ ruiri cʉ wamo cariape macá nʉgoa maca cacʉgowĩ ti pũuro tunuarica pũurore. To bairi cabuipʉ, capupeapʉ quenare ucarique cãmʉ. Jʉgoo biarica tunua cãmʉ beroa cosi unie mena. Siete paʉri majuu jʉgoo biarica paʉri cãmʉ ti tunuare. 2 Yʉ catʉjʉwʉ tunu Dio tʉ macacʉ jĩcaʉ ángelre. Catutuaʉ majuu cãmi. Awajarique mena ocõo bairo caĩ jeniñajonucuwĩ topʉ cãnare:\\n20 APOCALIPSIS 5:3 20 APOCALIPSIS 5:6 Ñamʉ caroaʉ majuu cʉ cãno ati pũuro tunuarica pũurore cʉ re cʉ pã rotibocʉti Dio? Ati pũurore ni ũcʉre cʉ tʉ ga woo ne pã rotibocʉti Dio na cajʉgoo biariquere? caĩ jeniñajo ami Dio tʉ macacʉ ángel. 3 To bairo cʉ caĩbato quena ni majuu camami caroaʉ aniri ti pũurore Dio cʉ capã rotipaʉ. Noo ʉmʉrecoopʉ Dio tʉ macana, ati yepapʉ cãna quena, cabai yajicoatana quena, di maja majuu camama ti pũurore Dio cʉ capã rotiborã. Ñamʉ caroaʉ majuu camami ti pũuropʉ macajere Dio cʉ catʉjʉ rotii. 4 Dio cʉ capã rotiquẽna jeto cãma. To bairo capã roti ecooquẽna jeto na cãno tʉjʉʉ seeto yʉ caotiwʉ. Seeto yʉ caotiwʉ jĩcaʉ ũcʉ ti pũuropʉ na caucariquere capaña tʉjʉpaʉ cʉ camano tʉjʉbacʉ. 5 To bairo yʉ caotiro tʉjʉʉ cabʉcʉrã carotirã mena macacʉ jĩcaʉ ocõo bairo yʉ caĩwĩ: Otiquẽja! Jĩire cʉ tʉjʉya! Cʉ re cʉ pã rotiboʉmi Dio, yʉ caĩwĩ. Cʉna, León cawamecʉcʉ, Judá ya poa macacʉre pã rotiboʉmi Dio. Cʉna David ãnacʉ pãrami ãmi. Caroorije, Satanáre canetoricʉ ãmi. To bairi ati pũuro na cajʉgoo biariquere catʉ ga woo ne pãpaʉ ãmi. Cʉ jetore cʉ pã rotigʉmi Dio, caroaʉ majuu cʉ cãno maca. To bairi ati pũuropʉ uca turiquere mani buiogʉmi, caĩwĩ cabʉcʉ caroti majii. 6 To bairo cʉ caĩro yʉ catʉjʉwʉ tunu waibʉcʉre. Oveja na caĩi waibʉcʉ macʉ, Cordero cawamecʉcʉre cʉ yʉ catʉjʉwʉ. Cʉ maca na cajĩaricʉ anibacʉ quena catunu catiricʉ cabauwĩ. To bairi topʉ catʉjʉnucucõawĩ. Siete majuu cajawiaricʉmi. Siete majuu cacapecʉmi. To bairi cʉ jawiari, cʉ cape quena Dio yarã espírituare siete majuure majioro bai. Camajare cabauquẽna Dio yarã espíritua siete majuu na cãniere majioro bai cʉ capeari, cʉ jawiari. Dio ati yepa nipetiropʉ cʉ Espíritua cʉ cajooricarã na cãniere majioro bai tie cʉ jawiari, cʉ capeari. To bairi Dio\\n21 APOCALIPSIS 5:7 21 APOCALIPSIS 5:9-10 cʉ caruiro riape cãmi Cordero. Ricati cabaurã bapari cãnacãʉ, veinticuatro majuu cabʉcʉrã carotirã nipetirã na watoapʉre cãmi. 7 To bairi cʉna Cordero Dio cʉ caruiropʉ cáaámi. Topʉ aá, eja yua, ti pũuro tunuarica pũurore, Dio cʉ wamo cariape macá nʉgoa maca cãni pũurore canewĩ. 8 To bairo cʉ cáto tʉjʉrã yua, ricati cabaurã naa bapari cãnacãʉ majuu rʉpopatuaripʉ ejacumuri Corderore cáti nʉcʉbʉgowã yua. Cabʉcʉrã carotirã veinticuatro majuu quena nare bairona ejacumuri cʉ cáti nʉcʉbʉgowã na quena. Seeto cʉ cáti nʉcʉbʉgowã. Yʉ catʉjʉwʉ tunu caajiyari jotʉrire oro na caĩrije mena na cáta jotʉrire, cabʉcʉrã camajirã na cãno cõo na cacʉgori jotʉrire. Ti jotʉri cajiracoapʉ cajʉti ñuurije caʉ rije mena. Tie caʉ rije Dio yarã cʉ re na cajenirijere bairo cabaiwʉ. Tie caroa cajʉti ñuurije Diore na cajoe buje mʉgo joorijere bairona cabaiwʉ Diore caapiʉjarã cʉ re na cajenirije. Yʉ catʉjʉwʉ tunu bajariquere, harpas cawame cʉtiere. Cabʉcʉrã carotirã na cãno cõo tie mena cabajawã Cawama wamere cabajawã camaja na caapiñaquẽtiere. Ocõo bairo caĩ bajawã: Camaja na cajĩaricʉ mʉ ã. Mʉre na cajĩarique jʉgori, mʉ carií peti yajirique jʉgori camajare catiriquere na mʉ cajoowʉ. To cãnacã poa mena macanare, to cãnacã maca macanare jĩcaarãre na mʉ cacatiowʉ. Dio yarã na cãniparore bairo ĩi catiriquere na mʉ cajoowʉ. To bairi ʉparãre bairo na cãniparore bairo na mʉ cátibojawʉ. Ti yepapʉre carotirã anigarãma. Sacerdote maja, Diore aperãre cajenibojarã na cãniparore bairo quenare na mʉ cátibojawʉ. To bairo caroaro majuu cátacʉ aniri mʉna ati pũuro tunuarica pũurore mʉ ne maji. Mʉ jetore pã rotirique ã, caĩ bajawã to macana cabʉcʉrã caroti majirã, veinticuatro majuu cãna.\\n22 APOCALIPSIS 5:11 22 APOCALIPSIS 5:14 11 Cabero yʉ catʉjʉwʉ tunu. Ángel majare capãarã majuu na yʉ catʉjʉwʉ. Dio cʉ caruiro tʉpʉ bajarã cãma. Ricati cabaʉrã quena cãma. Cabʉcʉrã caroti majirã quena cãma. Na tʉpʉ cabajawã Dio tʉ macana ángel maja capãarã majuu, capee millones cãna majuu. 12 Seeto bauja ñuuro cabajawã. Ocõo bairo caĩ bajawã: Cordero cawamecʉcʉ maca nipetirã netoro cañuu majuʉ ãmi. Na cajĩaricʉ nipetirã netoro caroti majii ãmi. Cʉna ãmi nipetirije Ʉpaʉ cácʉ. Nipetirijere áti majimi. Catutuaʉ majuu ãmi. To bairi camaja nipetirã cʉ re na nʉcʉbʉgoato. Mʉ jeto caroaʉ mʉ ã, cʉ re na ĩato. Cʉ re na ĩ wariñuu bajaato, caĩ bajawã naa ángel maja yua, capãarã majuu capee millones cãna. 13 To bairo na caĩ bajaro bero yʉ caapiwʉ tunu apeye bajariquere. Camaja capãarã na cabajarijere yʉ caapiwʉ. Jõ bui macana quena, ati yepa macana quena, mar capaca yari macana quena, cabai yajiricarã catunu catirã quena nipetirã na caĩ bajarijere yʉ caapiwʉ. Ocõo bairo caĩ bajawã: Dio, Caʉpaʉ majuu ruiricaropʉre caruii mʉ ñuu majuucõa. Mʉ Macʉ Cordero cawamecʉcʉ quena ñuu majuucõami. To bairi camaja nipetirã mʉre na ĩ wariñuu bajaato. Camaja nipetirã mʉre na nʉcʉbʉgoato. Mʉ jeto mʉ ñuu majuucõa, mʉre na ĩato. Nipetirã netoro caroti majii mʉ ã. To bairo mʉ anicõa aninucugʉ to cãnacã rʉmʉ yua, caĩ bajawã camaja capãarã majuu Diore, Cordero cawamecʉcʉ quenare. 14 To bairo na caĩ bajaro ricati cabaurã bapari cãnacãʉ majuu ocõo bairo caĩnucuwã: Mʉja caĩ bajarore bairona to ãmaro, caĩnucuwã. To bairo na caĩro cabʉcʉrã\\n23 APOCALIPSIS 6:1 23 APOCALIPSIS 6:4 caroti majirã veinticuatro majuu rʉpopatuaripʉ ejacumuri Diore cáti nʉcʉbʉgowã. To cãnacã rʉmʉ cãnicõa aninucuʉre seeto cáti nʉcʉbʉgowã yua. 6 Los siete sellos 1 Yʉ catʉjʉwʉ tunu Cordero cawamecʉcʉre. Cʉ maca ti pũuro tunuarica pũuro na cajʉgoo turique siete paʉri majuure catʉ ga woo ne jʉgowĩ. To bairi na cajʉgoo turique cãni jʉgori paʉre beroa cosi uniere catʉ ga woo newĩ. To bairo tiere cʉ catʉ ga woo nero bero yua, apeye unie cabʉjʉrijere yʉ caapiwʉ tunu. Ricati cabaurã mena macacʉ cãni jʉgoʉ cʉ caĩ wadarijere yʉ caapiwʉ. Bʉpore bairo cabʉjʉwĩ wadaʉ. Ocõo bairo yʉ caĩ wadawĩ: Tʉjʉ atíñañaja, caĩwĩ. 2 To bairo cʉ caĩro yʉ catʉjʉwʉ tunu caballo cabotiire. Caballo bui capejaʉ quenare cʉ yʉ catʉjʉwʉ. Cʉ maca temu betore canewĩ. Ʉparã na capejari beto uno caajiyari betore capejawĩ aperã cʉ re na cajoorica beto. To bairi caballo bui capeja aámi. Cʉ wapanare caquẽ netoʉ aácoami. To bairo átii aácʉ nare caquẽ neto aánucuwĩ. 3 Cabero tunu Cordero cawamecʉcʉ catʉ ga woo newĩ tunu. Ti pũuro tunuarica pũurore na cajʉgoo turiquere cabero macá paʉre beroa cosi unie mena na cajʉgoo turica paʉre catʉ ga woo newĩ tunu. To bairo cʉ cáto bero yua, yʉ caapiwʉ wadarique tunu. Ricati cabaurã mena macacʉ apeĩ tunu cʉ cawadarijere yʉ caapiwʉ. Tʉjʉ atíñañaja, yʉ caĩ wadawĩ. 4 To bairo cʉ caĩro yʉ catʉjʉwʉ tunu caballo apeĩ, cajũaʉre. Caballo bui capejaʉ quenare cʉ yʉ catʉjʉwʉ. To bairo yʉ catʉjʉro yua, apeĩ to macacʉ maca cʉ caqueti buiowĩ caballo bui capejaʉre. Ocõo bairo cʉ caĩwĩ:\\n24 APOCALIPSIS 6:5 24 APOCALIPSIS 6:7 Ti yepa macana caroaro na caame jʉgo áti ani wariñuubatiere na áti rooye tuuya. Na patowãcooña, caroaro na cãni majiquetiparore bairo. Na caame quẽro, na caame jĩaro na ája, cʉ caĩwĩ caballo bui capejaʉre. To bairo cʉ ĩ yaparo cʉ cajoowĩ jarerica pãi cayoari pãire yua. 5 Cabero tunu Cordero cawamecʉcʉ catʉ ga woo newĩ tunu. Ti pũuro tunuarica pũurore pʉga paʉ bero na cajʉgoo turica paʉre catʉ ga woo newĩ tunu. To bairo cʉ catʉ ga woo nero bero yua, yʉ caapiwʉ apeĩ cʉ cawadarijere tunu. Ricati cabaurã mena macacʉ apeĩ tunu cʉ caĩrijere yʉ caapiwʉ. Tʉjʉ atíñañaja, yʉ caĩwĩ cʉ quena. To bairo cʉ caĩro caballo apeĩre cʉ yʉ catʉjʉwʉ tunu, cañiire. Cañii bui capejaʉ quenare cʉ yʉ catʉjʉwʉ. Cʉ maca apeye uniere nʉcʉoñaricarore canewĩ cʉ a balansa cawame cʉtirore. 6 To bairo cʉ re tʉjʉ, yʉ caapiwʉ tunu, ricati cabaurã watoapʉ apeĩ cʉ cawadarijere: Trigo, pan na cátipe jĩca kiloacã majuu pairo wapacʉ. Jĩcaʉ jĩca rʉmʉ cʉ capaa wapataricaro cõo wapacʉ, caĩ wadawĩ. Cebada na caĩrije quena itia kiloacã majuu to cõona wapacʉ tie quena, apeye pan na cátipe quena. To bairo camaja na caboorije majuu capee to camanibato quena ʉje ã bairo pʉa na caaju ʉgape. Ʉje wẽri rica oco caetipe quena ã bairo pʉa. To bairo cʉ caĩ wadarijere yʉ caapiwʉ. 7 Tiere api yua, yʉ catʉjʉwʉ tunu Cordero cawamecʉcʉre. Ti pũuro tunuarica pũuro na cajʉgoo turique itia paʉ bero na cajʉgoo turica paʉre catʉ ga woo newĩ tunu. To bairo cʉ cáto bero yua, yʉ caapiwʉ apeĩ cʉ cawadarijere tunu. Ricati cabaurã mena macacʉ cãni tʉjaʉ cʉ caĩrijere yʉ caapiwʉ. Tʉjʉ atíñañaja! yʉ caĩwĩ.\\n25 APOCALIPSIS 6:8 25 APOCALIPSIS 6:10 8 To bairo cʉ caĩro yʉ catʉjʉwʉ apeĩ caballore tunu, cajʉriire. Cajʉrii bui capejaʉ quenare cʉ yʉ catʉjʉwʉ. Ocõo bairo cawamecʉmi: BAI ROCARIQUE cawamecʉmi. Cʉ bero caʉja aámi apeĩ. CABAI YAJIRICARà NA CÃNOPɄ cawamecʉcʉ cʉ bero caʉja aámi. Na maca camaja jĩcaarãre cajĩa majirã cãma. Camaja bapari cãnacãʉ cãnare jĩcaʉ jetore na cajĩa re rʉgo majirã cámá. To bairo jeto to cãnacãʉpʉrena na cajĩa recõawã ati yepa nipetiropʉ. To bairo átiri camaja na caame jĩaro cámá. To bairi camaja jĩcaarã jarerica pãiri mena cajĩa ecoowã. Aperã ñigo mena cariacoama na quena. Aperã quena riaye jʉgori cariacoama na quena. Aperã camaja yaia macanʉcʉ macana nare na cajĩa ʉgaro cabai yajicoama na quena. Caballo bui capejaʉ, cʉ bero caʉja aácʉ na cajĩa majirije jʉgori to bairona cabai yajicoama yua. 9 Cabero yʉ catʉjʉwʉ tunu Cordero cawamecʉcʉre. Ti pũuro tunuarica pũuro na cajʉgoo turique bapari cãnacã paʉ bero na cajʉgoo turica paʉre catʉ ga woo newĩ tunu. To bairo cʉ catʉ ga woo nero yua, camaja cabai yajiricarã na ãnana yeri cacatirãre na yʉ catʉjʉwʉ. Cajawo ẽoro nare yʉ catʉjʉwʉ, camaja waibʉcʉrãre joe buje mʉgori Diore cʉ na cajeni nʉcʉbʉgori cajawo ẽoro. Aperã na cajĩa rericarã cãma. Ati yepapʉ na cãno mai camaja maca nare cabooquẽma. Dio yere na caqueti buiorije wapa nare cabooquẽma. To bairi Dio yere na caapiʉjagarije wapa na cajĩa recõawã, Dio yere apiʉjaqueticõaña, ĩbana. To bairi na ãnana yeri cacatirã aniri ti cajawo ẽoro cãma. 10 To bairo topʉ ãnaa Diore cʉ cajeniñawã. Naa capãarã cãna jĩcaro mena awajabʉjari caĩ jeniñawã Diore: Jã Ʉpaʉ, cañuu majuʉ mʉ ã. Cariape caqueti buioʉ mʉ ã. Nipetirijere mʉ áti maji. To bairi jãre cajĩaricarãre na tʉjʉ majiri na popiyeyeya. Noo cõo to rʉjati nare mʉ capopiyeyeparo jʉgoye? Rooro na cátiere tʉjʉ majiri\\n26 APOCALIPSIS 6:11 26 APOCALIPSIS 6:15 yoaro mee na popiyeyeya, caĩwã to cãna Diore yua. 11 To bairo na caĩro bero jutiire na cajoowĩ Dio. Jutii cabotirije cayoari wʉri na cajañapere na cajoowĩ. To bairo na joo yua, ocõo bairo na caĩwĩ: Rʉja mai, na caĩwĩ Dio. Mʉjaare bairo cãna ãma mai ti yepapʉ. Yʉ yere queti buio teñarã áama mai yepa macanare. Nare caapigaquẽna maca na jĩa regarãma na quenare, yʉ ye quetire na caqueti buio teñarije wapa. To bairi naa nipetirã na cabai yaji petiro to cõona mʉjaare cajĩaricarãre na yʉ popiyeyegʉ yua. To bairi caroaro yuuya mʉjaa mai, na caĩwĩ Dio ti cajawo ẽoro cãnare. 12 Cabero tunu Cordero cawamecʉcʉ catʉ ga woo newĩ tunu. Ti pũuro tunuarica pũuro na cajʉgoo turique jĩca wamo cõo cãnacã paʉ bero na cajʉgoo turica paʉre catʉ ga woo newĩ tunu. To bairo ti paʉre cʉ catʉ ga woo nero yʉ catʉjʉwʉ tunu cayepa wãrero. Seeto majuu canacuawʉ ati yepa. To bairi muipu ʉmʉreco macacʉ cañiicoami. Canaitĩacoapʉ yua. Jutiiro cañiiri ajerore bairo cañiicoami muipu. To bairi muipu ñami macacʉ quena cajũacoami. Riíre bairije cabauwĩ. 13 To bairi tunu ñocoa quena cawẽcoama yepapʉ. Higuera cawamecʉtii yucʉ ricaacã cawẽrore bairo cawẽcoama. Wino seeto capapuro ti yucʉ ricaacã cawẽrore bairo cawẽcoama ñocoa maca. 14 To bairi ʉmʉrecoo cayajicoapʉ. Jĩca pũuro mani catunua biaro ti pũuro macaje bauquẽe. To bairona ʉmʉrecoo cabauqueticoapʉ. To bairona ʉ ta yucʉ quena cãno cõo aperopʉ cáaápʉ to cãnacãʉpʉna. Mar ria capairi ya recomacapʉ cãni poari yucʉ poari quena to bairona ape paʉripʉ cáaácoapʉ ti poari quena. 15 To bairo ati yepa macana nipetirã maca tiere tʉjʉrã cauwibʉjawã. Caʉparã, na ẽorobʉja carotirã quena, polisía maja ʉparã quena, pairo caapeyecʉna quena, catutuarã quena, nipetirã cauwibʉjawã. Capaabojari maja, na majuuna capaarique rotirã quena nipetirã cauwibʉjawã. Uwibana\\n27 APOCALIPSIS 6:16 27 APOCALIPSIS 7:2 caruticoama aperopʉ ʉ ta yucʉpʉ. Ʉ ta yucʉpʉ ruti aá, ʉ ta totiripʉ, ʉ ta rupaa watoaripʉ caruti ejanumu peticoama. 16 Seeto uwibana ocõo bairo caĩwã: Ʉ ta yucʉ, ʉ ta rupaa mani buipʉ cãnie ña rui atíbato manire to roca pea jĩaato, caĩwã seeto Diore cʉ uwibana. Dio, Caʉpaʉ majuu ruiricaropʉ caruii manire popiyeyegʉmi. Cordero cawamecʉcʉ quena to bairona mani átigʉmi caroorije mani cátie wapa, caĩwã cayajioropʉ carutibatana yua. 17 Ayu! Ejacoapa cãni tʉjari rʉmʉ, Dio camajare cʉ capopiyeyeri rʉmʉ. Cʉ re caapiʉjaquẽna popiye tamʉogarãma. Jĩcaʉ maca nare cʉ capopiyeyequetiparore bairo Diore cacamota majii mácʉmi. Na popiyeyegʉmi Dio cʉ re caapiʉjaquẽna caroorã nipetirãre yua. 7 Los señalados de las tribus de Israel 1 Cabero yʉ catʉjʉwʉ tunu ángel majare bapari cãnacãʉ majuu. Nipetiropʉ wino capapurijere caroti majirã cãma. Ati yepa to cãnacã nʉgoapʉrena catʉjʉnucuwã. Jĩcaʉ cãmi muipu cariape cʉ cawamʉ atínucuri paʉpʉ. Apeĩ cãmi cawaruu macapʉre. Apeĩ cãmi ape nʉgoa waruu tʉ macapʉre. Apeĩ cãmi muipu cʉ caroca jã aáti jopecʉti nʉgoapʉre. To bairo bapari cãnacã paʉri ãnaa winore nipetiropʉ capapu rotiquẽma. Ati yepa buire, mar capairi ya buire, macanʉcʉ bui quenare nipetiropʉ winore capapu rotiquẽma. To bairo na carotiquẽtore bairona capapuquẽpʉ nipetiropʉ yua. 2 To bairo yʉ catʉjʉwʉ tunu Dio tʉ macacʉ ángel apeĩre. Muipu cariape cʉ cawamʉ atínucuri paʉpʉ cáacʉŕe cʉ yʉ catʉjʉwʉ. Cʉ maca mani Pacʉ Dio ya wame uca turica yejere caneamí. Dio cãnicõa aninucuʉ majuu cʉ wame uca turica yejere caneamí, sello na caĩri yejere. To bairo ti yejere neatí yua, aperãre na caĩ pijowĩ. Ángel majare, aperã cuatro majuure awajari\\n28 APOCALIPSIS 7:3 28 APOCALIPSIS 7:9 na caĩ pijowĩ. Nipetiropʉ wino capapurijere caroti majirã, ati yepa nipetiropʉre, mar capairi ya quenare carooye tuu majirãre awajari na caĩ pijowĩ. Ocõo bairo caĩwĩ: 3 Aáquẽja mai. Yuuya mai, na caĩwĩ. Ti yepare mʉja rooye tuuquẽpa mai. Mar capairi ya quenare, macanʉcʉ quenare mʉja rooye tuuquẽpa mai, na caĩwĩ. Dio yarã, cʉ caboorije cánare uca turica yeje mena cʉ wamere mani ñiga peorã mai. Na riya pãiropʉ mani Ʉpaʉ Dio ya wamere mani ñiga peorã mai, na caĩwĩ ángel cʉ mena macanare, bapari cãnacãʉ cãnare. 4 To bairo cʉ caĩro, Jaʉ, ĩrã to bairona cámá. Dio yarã cʉ wamere na cañiga peowã to cãnacãʉpʉrena. To bairi Israel maja poari nipetiro doce poari mena macana, ciento cuarenta y cuatro mil majuu camaja cãma Dio ya wamere uca turica yeje mena na cañiga peoricarã. To bairona yʉ caapiwʉ. 5-8 Doce mil Judá cawamecʉti poa macanare na cañiga peowã Dio ya wamere. To bairona tunu doce mil Rubén cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Gad cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Aser cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Neptalí cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Manasés cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Simeón cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Leví cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Isacar cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Sabulón cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil José cawamecʉti poa macanare, tunu doce mil Benjamín cawamecʉti poa macanare Dio ya wamere uca turica yeje mena na cañiga peowã. To bairi nipetirã ciento cuarenta y cuatro mil majuu camajare na cañiga peowã Dio ya wamere na riya pãiropʉre yua. La multitud vestida de blanco 9 Cabero yʉ catʉjʉwʉ tunu camaja capãarãre. Topʉna Dio caroti maji majuʉ cʉ caruiro riape catʉjʉnucuwã.\\n29 APOCALIPSIS 7:10 29 APOCALIPSIS 7:12 Ati yepa to cãnacã poa macana jĩcaarã topʉna cãma. To bairona cʉ Macʉ Cordero cawamecʉcʉ cʉ catʉjʉjoro riapere catʉjʉnucuwã. Capãarã majuu cãma. Dope bairo cáti cõoña peo majiña mamʉ. Jutii cabotirije cayoari wʉrire cajañawã na quena. Bo ño queri cajeewã. 10 To bairi na paarãacã maca ocõo bairo awajari caĩ wariñuu bajawã Diore: Mani Ʉpaʉ Dio ruiricaropʉ caruii cʉ camajirije jʉgori mani cayajibopere manire canetoobojawĩ. Cordero quena to bairona cʉ camajirije jʉgori manire canetoobojawĩ. Popiye caroorã mena mani catamʉobopere mani canetoobojawĩ, caĩ wariñuu bajawã to macana jutii cabotirije cayoari wʉrire cajañarã maca. 11 Ángel maja nipetirã catʉjʉnucuwã Dio caroti maji majuʉ cʉ caruiro tʉpʉna. To bairona veinticuatro majuu cabʉcʉrã carotirã tʉpʉre catʉjʉnucuwã. Ricati cabaurã bapari cãnacãʉ cãna tʉpʉ quenare catʉjʉnucuwã ángel maja nipetirã. Catʉjʉnucu amojorewã carupa beto na tʉpʉre. To bairi to macana cabotirije cayoari wʉrire cajañarã Diore na caĩ wariñuu bajarijere caapiwã ángel maja nipetirã. To bairo apirã Dio cʉ caruiro tʉpʉna caejacumu mubiawã, Diore áti nʉcʉbʉgorã. 12 To bairo cʉ áti nʉcʉbʉgori na quena cʉ re caĩ wariñuu baja jʉgowã: To bairona ñuu majuucõami mani Ʉpaʉ Dio. To bairi camaja nipetirã cʉ re na ĩ wariñuu bajaato. Mʉ jeto cañuu majuʉ mʉ ã, cʉ re na ĩato. Nipetirijere camajii ãmi. To bairi camaja nipetirã, Caroaro jãre mʉ átibojanucu, cʉ re na ĩato. Camaja nipetirã cʉ re na nʉcʉbʉgoato. Dio nipetirã netoro caroti majii ãmi. Catutuaʉ majuu ãmi. To bairona anicõa aninucugʉmi mani Ʉpaʉ to cãnacã rʉmʉ, caĩ wariñuu bajawã ángel maja nipetirã yua.\\n30 APOCALIPSIS 7:13 30 APOCALIPSIS 7:17 13 To bairo na caĩ wariñuu bajaro ocõo bairo yʉ caĩ jeniñawĩ cabʉcʉrã carotirã mena macacʉ jĩcaʉ: Noa na ãti i maja, jutii cabotirije cayoari wʉrire cajañarã? Noopʉ cáatána na ãti? yʉ caĩ jeniñawĩ cabʉcʉ caroti majii. 14 To bairo cʉ caĩro: Yʉ yaʉ, yʉ majiquẽe. Mʉ maca mʉ majii, cʉ yʉ caĩwʉ. To bairo cʉ yʉ caĩro, yʉ caqueti buiowĩ: Na ãma mʉ cãni yepapʉ cabai yajiricarã na ãnana cayeri catirã. Ti yepapʉ ãnaa rooro majuu catamʉowã. Camaja popiye majuu na catamʉori rʉmʉri cãnopʉre popiye majuu catamʉowã na quena. To bairo baibana quena caroorijere caapiʉjaquẽma. Dio Macʉ Corderore cʉ cáti nʉcʉbʉgo janaquẽma. Cʉ caĩrijere cariape catʉgooñacõa aninucuwã. Mʉjaare yʉ carií peti yajibojarique jʉgori mʉjaare yʉ netoogʉ, cʉ caĩrijere cariape caapiʉjacõa aninucuwã. To bairo tiere cariape apiʉjarã yua, cajĩa re ecooricarã aniri ato ʉmʉrecoopʉ ejama. Eja, caroorije na cátajere yʉ cacoje rebojarique iñoorã jutii cabotirijere jañama, yʉ caĩ queti buiowĩ cabʉcʉ carotii. 15 To bairi yucʉra Dio caroti majii majuu cʉ caruiro riape tʉjʉnucuma. Diore áti nʉcʉbʉgorã áama. Ʉmʉreco quenare, ñami quenare to cãnacã rʉmʉ to bairona cʉ áti nʉcʉbʉgonucuma. Dio ya wiipʉre sacerdote maja na cátore bairona cʉ áti nʉcʉbʉgonucuma, Dio cʉ caboorijere átiri. To bairo na cáto Dio maca caroaro na cotemi. To cãnacã rʉmʉ na mena anicõa aninucugʉmi yua. 16 To bairo nare cʉ cátibojaro di rʉmʉ uno majuu ñigo riaquetigarãma. To bairo quena ñeme jipiquetigarãma. Ape wame quena, muipu seeto cʉ caajiro popiye tamʉoquetigarãma. Caroaro majuu jeto anicõa anigarãma Dio tʉpʉre yua. 17 Cordero maca Dio caroti majii majuu cʉ caruiro riape catʉjʉnucuʉ maca na tʉjʉ cotegʉmi. Oveja na caĩrã nuricarã ʉpaʉ caroaro nare cʉ catʉjʉ coterore","num_words":8091,"character_repetition_ratio":0.082,"word_repetition_ratio":0.045,"special_characters_ratio":0.195,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea HECHO 28\\nMalta morrod̶e duanana\\n1 Drua jũẽped̶ad̶acarea dairãba cawasid̶aa maʌ̃ morrora Malta abadada. 2 Mamabemarãba dairãra bio bia edasid̶aa. Cue ze nũmʌ bẽrã idjab̶a cũrãsa nũmʌ bẽrã ãdjirãba tʌbʌda cajẽrãnaped̶a coa nũmʌsid̶aa. Maʌ̃be dairãa jarasid̶aa tʌbʌ cãne zed̶amãrẽã. 3 Pauloba bacuru põãsada jʌrʌ peped̶a tʌbʌ uruad̶aa b̶atacua b̶asia. Maʌ̃ne jʌ̃wʌ̃rʌ̃ã carea dama arada ẽdrʌsia. Maʌ̃ba Paulo jʌwad̶e ca jira b̶esia. 4 Maʌ̃ damaba Paulo jʌwad̶e ca jira b̶ʌ unusid̶ad̶e morrod̶ebemarãba ara ãdjidub̶a jara duanesia: “¡Jãʌ̃ ẽberãra mĩã bead̶aa! Pusad̶eba ẽdrʌd̶amĩna dadji ãcõrẽwẽrã Jipa Cawa Obari abadaba idjira idu zocai b̶abiẽ́a.”\\n5 Maʌ̃ne Pauloba damara tʌbʌd̶aa jĩãpetatasia. Idjira cãrẽ sid̶a sãwãẽ́ basía. 6 Jũmarãba acʌ duanasia Paulora ogoroi cawaya wa cawaẽ́ne beui cawaya, baribʌrʌ mãwã dãrã acʌ panʌne Paulora ni maãrĩ bid̶a biẽ́ b̶eẽ́ basía. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãba dewara crĩchada edad̶aped̶a jarasid̶aa Paulora ãcõrẽda.\\n7 Maʌ̃ morrod̶e dji borora Publio abadjid̶aa. Maʌ̃ Publioba dairã duanʌ caita ẽjũãda erob̶asia. Idjia dairãra idji ded̶e ewari ũbea bio bia edasia. 8 Mãwã panʌne Publio zezara amine b̶ʌ bẽrã idjab̶a cʌwa nũmʌ bẽrã cʌd̶ad̶e b̶asia. Maʌ̃ne Pauloba idjira acʌd̶e wãsia. Ãcõrẽa iwid̶iped̶a idji jʌwara ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a biabisia. 9 Maʌ̃ carea dewararã cacua biẽ́ b̶eada zed̶aped̶a Pauloba biabisia. 10 Maʌ̃ ẽberãrãba dairãra dji dromarã quĩrãca bia osid̶aa. Wayacusa barcod̶e b̶adosid̶ad̶e daiba neẽ́ pananara ãdjirãba jũma diasid̶aa.\\n11 Malta morrod̶e dewara barco Alejandríad̶ebemada b̶asia. Doid̶aa bẽrã maʌ̃ barcora ãyã wãẽ́ b̶asia. Jed̶eco ũbea bad̶acarea dairãra maʌ̃ barcod̶e wãsid̶aa. Dji barco quẽbʌd̶e ãdji ãcõrẽ zaca b̶eada umé o erob̶asia: ab̶a Cástor abadaa, dewarabemara Polu abadaa.* Ʌ̃cʌrʌ traduccioʌ̃ne “Dioscuros” b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa maʌ̃ umébema ãcõrẽda mĩguiso basida. Maʌ̃ ewarid̶e ẽberãrãba ãdji ãcõrẽda barco quẽbʌd̶e obadjid̶aa. 12 Wãbʌdad̶e Siracusa purud̶e wib̶arisid̶aa. Ewari ũbea mama panasid̶aa. 13 Mamaʌba pusa icawa wãnane Regio purud̶e wib̶arisid̶aa. Nurẽma wãnane nãũrãra ãdauareba tʌ nũmʌ bẽrã ewari uméne Puteoli purud̶e jũẽsid̶aa. 14 Mama dairãba djabarãda ʌ̃cʌrʌ unusid̶aa. Ãdjirãba dairãa jarasid̶aa ãdji ume domia ab̶a pananamãrẽã.\\nMamaʌba Roma purud̶aa jĩrũba wãsid̶aa. 15 Djabarã Romanebemaba dai wãbʌda ũrĩsid̶ad̶e audiab̶arid̶e zesid̶aa. Ʌ̃cʌrʌda Apio purud̶aa zesid̶aa idjab̶a ʌ̃cʌrʌda Tres Taberna purud̶aa zesid̶aa. Pauloba ãdjirã unusid̶e Ãcõrẽa bia bed̶easia. Ãdjirã carea b̶ʌsrid̶asia. 16 Romane jũẽped̶ad̶acarea sordaorã boroba preso b̶eara idji boroa diasia.† Preso b̶eara idji boroa diasia. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. Idjia Paulora idub̶a b̶ebisia. Sordaoda ab̶abe b̶ʌsia idji waga b̶amãrẽã.\\nPauloba Romane b̶ea judiorãa jarad̶a\\n17 Ewari ũbea bad̶acarea Pauloba judiorã dji droma b̶ea Romanebemada trʌ̃bisia. Jũma ãbaa dji jʌresid̶ad̶e Pauloba jarasia:\\n–Djabarã, mʌ̃ra Jerusaleʌ̃neba preso enesid̶aa. Judiorãra biẽ́ oẽ́ b̶asia. Idjab̶a dadji drõã naẽnabemaba obada sid̶a biẽ́ bed̶eaẽ́ b̶asia. Mãwãmĩna judiorãba mʌ̃ra jidad̶aped̶a romanorã jʌwaed̶a b̶ʌsid̶aa. 18 Romanorãba mʌ̃́a bio iwid̶isid̶ad̶e cawasid̶aa mʌ̃ra beacara panʌda cadjirua oẽ́ b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ne mʌ̃ra ẽdrʌ b̶ʌ quĩrĩã panasid̶aa. 19 Baribʌrʌ judiorãba maʌ̃gʌra bia ũrĩnaẽ́ basía. Maʌ̃ carea mʌ̃a iwid̶isia Romanebema boroba mʌ̃ra cawa omãrẽã. Mʌ̃a mãwã osia ẽdrʌi carea. Mʌ̃ purura dji boro quĩrãpita biẽ́ jara quĩrĩãẽ́a. 20 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a bãrãra unu quĩrĩã b̶asia bãrã ume bed̶eai carea. Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ara jũma israelerãba jʌ̃ã panʌa.‡ Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Mʌ̃a ĩjã b̶ʌa beud̶arãra ʌ̃rẽbad̶ida jũma israelerãba ĩjã panʌ quĩrãca.” Hecho 23:6; 24:15; 26:6-8. Idji carea mʌ̃ra nãwã carenaba jʌ̃ b̶ʌa.–\\n21 Maʌ̃ne ãdjirãba jarasid̶aa:\\n–Judead̶ebemarãba dairãa bʌd̶ebema cartada diabued̶aẽ́ panʌa. Dadji djabarã judiorã ni ab̶aʌda jãmaʌba zeẽ́ b̶ʌa bʌd̶ebema biẽ́ jarai carea. 22 Baribʌrʌ dairãba cawa panʌa jũma druaza maʌ̃ crĩcha djiwid̶id̶ebemada biẽ́ bed̶ea panʌda. Maʌ̃ carea ũrĩ quĩrĩã panʌa bʌa sãwã crĩcha b̶ʌda.–\\n23 Maʌ̃ne ãdjirãba ewarida b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ ewari jũẽsid̶e ẽberãrãda zocãrã Paulo b̶ʌmaa zesid̶aa. Diaped̶aʌba ab̶a quewara Pauloba bed̶ea b̶asia Ãcõrẽba ẽberãrã pe erob̶ʌd̶ebemada. Ãcõrẽba Moisea diad̶a leyd̶eba, Ãcõrẽneba bed̶eabadaba b̶ʌped̶ad̶ad̶eba bid̶a jaradia b̶asia Jesuda ĩjãnamãrẽã. 24 Pauloba jarad̶ara ʌ̃cʌrʌba ĩjãsid̶aa, baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba ĩjãnaẽ́ basía. 25 Maʌ̃ bẽrã caicayad̶aped̶a wãbʌrʌbʌda basía. Maʌ̃ne Pauloba nãwã jarasia:\\n–Ãcõrẽ Jaureba bãrã drõãenabemarãa wãrã bed̶eada Ãcõrẽneba bed̶eabari Isaíad̶eba nãwã jarasia:\\n26 Naʌ̃ purua nãwã jarad̶e wãdua:\\nBãrãba ũrĩ panʌmĩna cawad̶aẽ́a. Bio unu panʌmĩna cawad̶aẽ́a.\\n27 Ãdjirãba sod̶eba poya cawad̶aẽ́a, ũrĩ quĩrĩãnaẽ́a idjab̶a unu quĩrĩãnaẽ́a.\\nMãwã b̶ead̶aẽ́bara ãdjirãba unucasid̶aa, ũrĩcasid̶aa idjab̶a sod̶eba cawacasid̶aa.\\nMaʌ̃be mʌ̃ ĩjãnaped̶a mʌ̃a ãdjirãra biabicasia.§ Isaía 6:9-10.\\n28 Jãʌ̃be cawad̶adua: Ãcõrẽba dadji ẽdrʌ edaid̶ebema jara b̶eara judiorãẽ́maa diabueya. Ãdjirãbʌrʌ bia ũrĩnia.–\\n29 Pauloba mãwã jarasid̶e judiorãra ãdub̶a caicaya duanʌda ãyã wãbʌrʌsid̶aa.* Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ versículora neẽ́a.\\n30 Mãwãnacarea Paulora poa umé Romane b̶asia. Idji b̶ʌ debari paratada djibaría diabadjia. Idji acʌd̶e wãbʌdara jũma bia edabadjia. 31 Idjia bed̶eabadjia Ãcõrẽba ẽberãrã pe erob̶ʌd̶ebemada idjab̶a dadji Boro Jesucritod̶ebemada ebud̶a jaradiabadjia. Maʌ̃ne ni ab̶aʌba mĩã sẽnaca basía.\\n*28:11 Ʌ̃cʌrʌ traduccioʌ̃ne “Dioscuros” b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa maʌ̃ umébema ãcõrẽda mĩguiso basida. Maʌ̃ ewarid̶e ẽberãrãba ãdji ãcõrẽda barco quẽbʌd̶e obadjid̶aa.\\n†28:16 Preso b̶eara idji boroa diasia. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\\n‡28:20 Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Mʌ̃a ĩjã b̶ʌa beud̶arãra ʌ̃rẽbad̶ida jũma israelerãba ĩjã panʌ quĩrãca.” Hecho 23:6; 24:15; 26:6-8.\\n§28:27 Isaía 6:9-10.\\n*28:29 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ versículora neẽ́a.","num_words":754,"character_repetition_ratio":0.047,"word_repetition_ratio":0.054,"special_characters_ratio":0.179,"stopwords_ratio":0.154,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"1 Samuel 5 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Pilisteorãba Ãcõrẽ baurudera Ebenezerd̶eba ãdji puru Asdod̶aa edesid̶aa.\\n2Maʌ̃be ãdji ãcõrẽ Dagoʌ̃ ded̶e eded̶aped̶a idji caita cob̶ʌsid̶aa.\\n3Nurẽma diaped̶ed̶a Asdod̶ebemarã Dagoʌ̃ ded̶e ed̶aa wãbʌdad̶e ãdji jʌwaba od̶a ãcõrẽ Dagoʌ̃ra egode b̶arru tab̶ʌda unusid̶aa Ãcõrẽ baurude quĩrãpita. Maʌ̃da idji b̶abarima ãdjia waya ʌ̃ta nũmʌsid̶aa.\\n4Nurẽma diaped̶a Dagoʌ̃ ded̶aa wãbʌdad̶e wayacusa unusid̶aa Dagoʌ̃ra Ãcõrẽ baurude quĩrãpita egode b̶arru tab̶ʌda. Dji borora jʌwa sid̶a umena ded̶e ed̶a wãbadama b̶ʌá tapanasid̶aa. Dji cacua awa tab̶asia.\\n5Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa Dagoʌ̃ sacerdoterãda, dewara ẽberãrã sid̶a Dagoʌ̃ ded̶e ed̶a wãbʌdad̶e dji boro, jʌwa sid̶a tapananama jed̶adʌgabadaa.\\n6Maʌ̃ ewarid̶e Ãcõrẽba Asdo purura, maʌ̃ puru caita b̶ea sid̶a bio biẽ́ b̶ʌsia. Ãdji cacuad̶e zarega odjacuabisia.\\n7Maʌ̃ carea ãdjirãba nãwã jarasid̶aa: –Israelerã Ãcõrẽ baurudera dadjirã tãẽna eropananiẽ́ panʌa. Idjia dadjirãda, Dagoʌ̃ sid̶a bio biẽ́ o b̶ʌa.–\\n8Maʌ̃ carea pilisteorãba jũma dji bororãra trʌ̃bid̶aped̶a nãwã iwid̶isid̶aa: –Israelerã Ãcõrẽ baurudera ¿sãwã od̶i?– Dji bororãba panusid̶aa: –Gat purud̶aa eded̶adua.– Ara maʌ̃da Gat purud̶aa edesid̶aa.\\n9Edeped̶ad̶acarea Ãcõrẽba maʌ̃ puru sid̶a biẽ́ b̶ʌsia. Jũmarã cacuad̶e zarega odjacuabisia. Drõãrãda warrarã sid̶a mãwã osia. Maʌ̃ba purura bio ne wayasid̶aa.\\n10Maʌ̃ bẽrã pilisteorãba Ãcõrẽ baurudera Ecroʌ̃ purud̶aa edesid̶aa. Baribʌrʌ jũẽbʌdad̶e maʌ̃ purud̶ebemarãba Ãcõrẽ baurudera ununaped̶a nãwã b̶ia jarasid̶aa: –¡Israelerã Ãcõrẽ baurudera dadjirã quenani carea namaa enebʌdaa!–\\n11Ãcõrẽba maʌ̃ purura bio biẽ́ b̶ʌd̶a bẽrã zocãrã quinibʌda basía. Maʌ̃ba purura bio ne wayasia. Pilisteorãba ãdji bororãa wayacusa trʌ̃bid̶aped̶a nãwã jarasid̶aa: –Israelerã Ãcõrẽ baurudera ãdjirãmaa jẽda eded̶adua. Mãwã od̶aẽ́bʌrʌ dadjirãra jũma quenaya.–\\n12Jũma dji zocai b̶ea cacuad̶e zarega odjacuad̶a bẽrã ãdji ãcõrẽ b̶eaa quĩrã djuburiada iwid̶i duanasid̶aa.","num_words":237,"character_repetition_ratio":0.092,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.163,"stopwords_ratio":0.173,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea LEVITICO 1\\nIsraelerãra Egipto druad̶eba ẽdrʌsid̶aa 1445 poa Jesu tod̶i naẽna. Maʌ̃be jed̶eco uméne Sinai ẽjũãne jũẽne wãsid̶aa. Sinai eyad̶e Ãcõrẽba naʌ̃ Levitico cartada Moisea b̶ʌbisia (27:34). Naʌ̃ cartad̶e Ãcõrẽba Moisea jarasia sãwã sacerdoterãba od̶ida panʌda. Naʌ̃ cartara Levitico abadaa israelerã sacerdoterãra Levid̶eba yõped̶ad̶a bẽrã.\\nDadji ẽberã bed̶ead̶e naʌ̃ Levitico cartad̶ebemada b̶ʌ́ eropanʌa israelerãba cadjirua oped̶ad̶a carea Ãcõrẽa diad̶ida panananebemada. Ãdjia diaped̶ad̶ada sacerdoterãba Ãcõrẽa babue diabadjid̶aa (1:1neba ab̶a 6:7d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌ́ eropanʌa Ãcõrẽba cadjirua quĩrãdoabari ewarid̶e sãwã sacerdoterãba od̶ida pananada (capítulo 16). Maʌ̃are b̶ʌ́ eropanʌa sãwã israelerãba ãdji ewari droma b̶eara od̶ida pananada (capítulo 23). Jĩrũare b̶ʌ́ eropanʌa sacerdoterãba ĩbĩrã Ãcõrẽ wua de coad̶ida panananebemada idjab̶a ẽberãba Ãcõrẽ biẽ́ jarad̶ad̶ebemada (capítulo 24).\\n1 Ãcõrẽba idji wua ded̶eba Moisea jarasia:\\n2 –Israelerãa nãwã jaradua: “Ab̶aʌba idji animarãnebemada Ãcõrẽa diaibʌrʌ, pacada, ovejada, wa chiwatuda diaida b̶ʌa.\\n3 Pacada babue diaibʌrʌ, dji umaquĩrãdrʌ diaida b̶ʌa. Maʌ̃ pacara jũma bia b̶aida b̶ʌa. Maʌ̃ra Ãcõrẽ wua ded̶e ed̶a wãbadamaa edeida b̶ʌa idjia diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unumãrẽã. 4 Dji diabʌrʌba idji jʌwara paca boro ʌ̃rʌ̃ b̶ʌida b̶ʌa. Mãwã Ãcõrẽba maʌ̃ pacara dji ẽberã cacuabari edaya idjia cadjirua od̶a quĩrãdoai carea. 5 Maʌ̃be Ãcõrẽ quĩrãpita pacara o ʌrrãgo beaida b̶ʌa. Maʌ̃ne Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba dji oara piad̶aped̶a animarã babue diabada orroza jĩãpod̶ida panʌa Ãcõrẽ wua de quĩrãpe. 6 Dji diad̶aba pacara epaped̶a, drapetaped̶a tʌcuaida b̶ʌa. 7 Mãwã o b̶ʌd̶e sacerdote Aaroʌ̃ warrarãba animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ tʌbʌra uruga nũmʌnida panʌa. 8-9 Dji diad̶aba paca jʌ̃sira, dji jĩrũ sid̶a baidoba sʌgʌida b̶ʌa. Sʌgʌd̶acarea Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba maʌ̃gʌra, dji animarã tʌcuad̶ara, dji borora, dji draga sid̶a animarã babue diabadad̶e tʌbʌ uruga nũmʌ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌd̶aped̶a jũma babue diad̶ida panʌa. Maʌ̃ paca babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya.* Maʌ̃ paca babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃ babue diabʌdara Ãcõrẽba bia ʌ̃ya.”\\n10 Ab̶aʌba idji animarãnebema ovejada wa chiwatuda Ãcõrẽa babue diaibʌrʌ, dji umaquĩrãdrʌ diaida b̶ʌa. Maʌ̃ animarãra jũma bia b̶aida b̶ʌa. 11 Maʌ̃ra Ãcõrẽ quĩrãpita animarã babue diabada jʌwa araare o ʌrrãgo beaida b̶ʌa. Maʌ̃ne Aaroʌ̃ warrarã sacerdoterãba dji oara piad̶aped̶a animarã babue diabada orroza jĩãpod̶ida panʌa. 12-13 Dji diad̶aba animarãra drapetaped̶a tʌcuaida b̶ʌa. Tʌcuaped̶a dji jʌ̃sira, dji jĩrũ sid̶a baidoba sʌgʌida b̶ʌa. Maʌ̃gʌra, dji animarã tʌcuad̶ara, dji borora, dji draga sid̶a sacerdoteba animarã babue diabadad̶e tʌbʌ uruga nũmʌ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a jũma babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ animarã babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya.\\n14 Ab̶aʌba ĩbanada Ãcõrẽa babue diaibʌrʌ, puchirãda wa putujuda diaida b̶ʌa. 15 Sacerdoteba maʌ̃ ĩbanara animarã babue diabadamaa edeped̶a otapuya beaida b̶ʌa. Beaped̶a dji borora animarã babue diabadad̶e babueida b̶ʌa. Dji oara animarã babue diabada orrod̶e zowuabida b̶ʌa. 16 Maʌ̃be carab̶aped̶a, jẽsaped̶a dji jʌ̃sida, dji cara sid̶a animarã babue diabada orrocawa b̶ʌida b̶ʌa dji tʌbʌ pora b̶ʌmaa.† Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ versículora ebud̶a b̶ʌẽ́a. Dji tʌbʌ porara animarã babue diabada ʌ̃mãdau odjabariare b̶ʌa. 17 Maʌ̃be dji id̶e jidaped̶a ĩbanara drawe ewara cob̶ʌida b̶ʌa. Mãwã cob̶ʌped̶a animarã babue diabadad̶e babue diaida b̶ʌa. Maʌ̃ ĩbana babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya.”–\\n*1:8-9 Maʌ̃ paca babue diabʌrʌra Ãcõrẽba bia unuya. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃ babue diabʌdara Ãcõrẽba bia ʌ̃ya.”\\n†1:16 Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ versículora ebud̶a b̶ʌẽ́a.","num_words":485,"character_repetition_ratio":0.128,"word_repetition_ratio":0.067,"special_characters_ratio":0.178,"stopwords_ratio":0.225,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 REYE 19\\nElía Horeb eyad̶aa mĩrũ wãna\\n1 Elíaba od̶ada, Baald̶eba bed̶eabadarã necoba quenana sid̶a Acaboba idji quima Jezabelea jũma nẽbʌrʌsia. 2 Maʌ̃ carea Jezabelba ab̶a Elíamaa nãwã jarad̶e diabuesia: “Jezabelba idji ãcõrẽ b̶ea quĩrãpita wãrãneba jara b̶ʌa nu naʌ̃ horaca bai naẽna bʌra beaida bʌa Baald̶eba bed̶eabadarã quenana quĩrãca.”* Griego bed̶ead̶e idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌda Elíabʌrʌ, mʌ̃ra Jezabelea.”\\n3 Maʌ̃ ũrĩsid̶e Elíara dauperaped̶a mĩrũ wãsia. Wãne Juda druad̶e Beersebá purud̶e jũẽne wãsia. Mama Elíaba idji nezocara b̶eesia. 4 Maʌ̃be idjira ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ewari ab̶a wãsia. Mama bacuru zaque edre chũmeped̶a nãwã crĩchasia: “Biara b̶ʌa beuida.” Maʌ̃ bẽrã idjia Ãcõrẽa jarasia:\\n–Ãcõrẽ, waaẽ́a. Mʌ̃ra beadua. Mʌ̃ drõã naẽnabemarã beuped̶ad̶a cãyãbara mʌ̃ra biara b̶ʌẽ́a.–\\n5 Mãwã jaraped̶a Elíara bacuru zaque edre cãĩ cob̶esia. Mãwã b̶ʌd̶e Ãcõrẽ nezoca bajãnebemada idjimaa zeped̶a ʌ̃rʌ̃matasia. Maʌ̃be jarasia:\\n–Piradrʌped̶a ne codua.–\\n6 Elíaba acʌbʌrʌd̶e idji boro nocoare paʌ̃ tʌbʌd̶e ãbud̶ada idjab̶a zocod̶e baidoda unusia. Ne coped̶a, baido sid̶a doped̶a wayacusa cãĩ cob̶esia.\\n7 Ãcõrẽ nezoca bajãnebemada idjimaa wayacusa zeped̶a ʌ̃rʌ̃matasia. Maʌ̃be jarasia:\\n–Piradrʌped̶a ne codua. Bʌra tʌmʌ wãida b̶ʌa.–\\n8 Ara maʌ̃da Elíara piradrʌped̶a ne cosia, baido sid̶a dosia. Mãwã ne cod̶aba cacua ʌb̶ʌaped̶a cuarenta ewari, ãsa, diamasi bid̶a od̶e nĩbasia ab̶a Horeb eyad̶e jũẽbʌrʌd̶aa. Maʌ̃ eyara Ãcõrẽ eya abadaa. 9 Jũẽna diamasi Elíara eya uriad̶e cãĩne wãsia.\\nMaʌ̃ne Ãcõrẽba idjía nãwã jarasia:\\n–Elía, ¿cãrẽda nama o b̶ʌ?–\\n10 Elíaba panusia:\\n–Ãcõrẽ jũma poya b̶ʌ, mʌ̃ra zoquea b̶asia bʌa quĩrĩã b̶ʌra oi carea. Baribʌrʌ bʌa israelerã ume bed̶ea b̶ʌd̶ada ãdjirãba igarasid̶aa. Maʌ̃ne bʌ itea od̶a animarã babue diabadara jũma ãrĩsid̶aa. Maʌ̃ awara bʌd̶eba bed̶eabadarãda necoba jũma quenasid̶aa. Ab̶abe mʌ̃drʌ b̶ʌa baribʌrʌ mʌ̃ sid̶a bead̶i carea jʌrʌ panʌa.–\\n11 Maʌ̃ne Ãcõrẽba Elíaa jarasia:\\n–Dajadaa mʌ̃ quĩrãpita naʌ̃ eyad̶e nũmane zedua, mʌ̃ra wãyã wãbʌrʌ bẽrã.–\\nAra maʌ̃da Ãcõrẽ na nãũrãda dji cãbãyã tʌsia. Maʌ̃ nãũrãba eyara ʌracuasia. Mõgara sid̶a tod̶ozoasia. Baribʌrʌ Ãcõrẽda mãwã b̶aẽ́ basía. Nãũrã wãnacarea de uremiada wãsia. Baribʌrʌ Ãcõrẽda mãwã b̶aẽ́ basía. 12 De uremia wãnacarea tʌbʌ uruada eradrʌ nũmesia. Baribʌrʌ Ãcõrẽda mãwã b̶aẽ́ basía. Tʌbʌ urua quid̶acarea Elíaba nãũrãda pĩãca sʌ̃ga nũmʌda ũrĩsia. 13 Maʌ̃ ũrĩbʌrʌd̶e Elíaba jʌ̃ b̶ʌba idji quĩrãdarrara jũãtrʌsia. Maʌ̃be dajadaa wãped̶a eya uria caita nũmesia. Maʌ̃ne bed̶eada ũrĩsia. Maʌ̃ba nãwã jarasia:\\n14 Elíaba panusia:\\n–Ãcõrẽ jũma poya b̶ʌ, mʌ̃ra zoquea b̶asia bʌa quĩrĩã b̶ʌra oi carea. Baribʌrʌ bʌa israelerã ume bed̶ea b̶ʌd̶ada ãdjirãba igarasid̶aa. Maʌ̃ne bʌ itea od̶a animarã babue diabadara jũma ãrĩsid̶aa. Maʌ̃ awara bʌd̶eba bed̶eabadarãda necoba jũma quenasid̶aa. Ab̶abe mʌ̃drʌ b̶ʌa, baribʌrʌ mʌ̃ sid̶a bead̶i carea jʌrʌ panʌa.–\\n15 Ãcõrẽba Elíaa jarasia:\\n–Jẽda ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌare Damasco purud̶aa wãdua. Mama jũẽped̶a nedragada Hazael boro ʌ̃rʌ̃ weadua Siriad̶ebema boroda b̶ʌi carea. 16 Maʌ̃ awara Nimsi wiuzaque Jehúmaa wãped̶a nedragada idji boro ʌ̃rʌ̃ weadua Israeld̶ebema boroda b̶ʌi carea. Idjab̶a Abel-mehola purud̶ebema Sapa warra Eliseomaa wãped̶a nedragada idji boro ʌ̃rʌ̃ weadua bʌ cacuabari mʌ̃neba bed̶eabarida b̶ʌi carea. 17 Maʌ̃be Israel druad̶e mʌ̃ igara panʌra Hazaelba necoba zocãrã quenaya. Idjia quenanaẽ́ra Jehúba necoba quenaya. Jehúba quenanaẽ́ra Eliseoba quenaya. 18 Baribʌrʌ Israel druad̶e mʌ̃a ẽberãrãra siete mil waga erob̶ʌa. Ãdjirãra Baal quĩrãpita chĩrãborod̶e b̶arru cob̶ead̶acaa ni idjira isõnacaa.–\\nElíaba Eliseo trʌ̃na\\n19 Maʌ̃be Elíara Horeb eyad̶eba wãsia. Wãne Sapa warra Eliseoda, once ẽberãrã idji ume ẽjũã o panʌ sid̶a unusia. Ãdjirãza pacada umé uméa ãbaa jʌ̃ eropanasid̶aa. Maʌ̃ pacaba bacuru cũmia b̶ʌda egorod̶e erreb̶ari eronĩbasid̶aa egorora bogajud̶aped̶a ne ud̶i carea. Elíara Eliseo caita wãped̶a idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra Eliseo ʌ̃rʌ̃ wẽã cob̶ʌsia acʌbi carea Eliseora idji cacuabari Ãcõrẽneba bed̶eabari baida. Maʌ̃be wãsia. 20 Ara maʌ̃da Eliseoba idji pacara ameped̶a Elía caid̶u pira wãsia. Jidaped̶a nãwã jarasia:\\n–Bʌ ume wãi naẽna idu mʌ̃ djibarirãda isõne wãbidua. Maʌ̃bebʌrʌ mʌ̃ra bʌ ume wãya.–\\n–Wãdua. Mʌ̃a bʌra wãbi ama b̶ʌẽ́a.–\\n21 Ara maʌ̃da Eliseora jẽda wãsia. Jũẽped̶a idji umébema pacara beaped̶a dji pacaba erreb̶ari b̶ad̶a bacuruda b̶ʌá tucuaped̶a tʌbʌ cajẽrãsia. Maʌ̃ne dji paca djarara djuped̶a idji ẽberãrãra ne cobigasia. Mãwãnacarea idjira Elía caid̶u wãped̶a Elía carebabarida b̶esia.\\n*19:2 Griego bed̶ead̶e idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌda Elíabʌrʌ, mʌ̃ra Jezabelea.”","num_words":621,"character_repetition_ratio":0.05,"word_repetition_ratio":0.124,"special_characters_ratio":0.18,"stopwords_ratio":0.147,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ u̶ất̶ ức̶ k̶h̶i̶ b̶ị c̶h̶ửi̶ b̶ới̶ t̶h̶ậm̶ t̶ệ, l̶ần̶ đầu̶ h̶é l̶ộ l̶ý d̶o̶ t̶h̶ực̶ s̶ự k̶h̶i̶ến̶ P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶ q̶u̶a̶ đời̶ - Tin Mới\\nM̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ u̶ất̶ ức̶ k̶h̶i̶ b̶ị c̶h̶ửi̶ b̶ới̶ t̶h̶ậm̶ t̶ệ, l̶ần̶ đầu̶ h̶é l̶ộ l̶ý d̶o̶ t̶h̶ực̶ s̶ự k̶h̶i̶ến̶ P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶ q̶u̶a̶ đời̶\\nT̶e̶c̶h̶z̶.v̶n̶) K̶h̶án̶ g̶i̶ả n̶g̶h̶ẹn̶ l̶òn̶g̶ k̶h̶i̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ b̶ị c̶h̶ửi̶ b̶ới̶ t̶h̶ậm̶ t̶ệ c̶h̶ỉ v̶ì h̶àn̶h̶ độn̶g̶ v̶ô t̶ìn̶h̶ l̶úc̶ n̶ửa̶ đêm̶ c̶ủa̶ q̶u̶ản̶ l̶ý. X̶ót̶ x̶a̶ k̶h̶i̶ n̶a̶m̶ c̶a̶ s̶ĩ l̶ần̶ đầu̶ t̶i̶ết̶ l̶ộ l̶ý d̶o̶ t̶h̶ực̶ s̶ự k̶h̶i̶ến̶ P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶ q̶u̶a̶ đời̶.\\nM̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ c̶ó l̶ẽ k̶h̶ôn̶g̶ c̶òn̶ l̶à c̶ái̶ t̶ên̶ x̶a̶ l̶ạ đối̶ v̶ới̶ k̶h̶án̶ g̶i̶ả V̶i̶ệt̶, đặc̶ b̶i̶ệt̶ l̶à t̶h̶ời̶ g̶i̶a̶n̶ q̶u̶a̶. N̶a̶m̶ c̶a̶ s̶ĩ l̶à t̶r̶i̶ k̶ỉ v̶à l̶à b̶ạn̶ d̶i̶ễn̶ ăn̶ ý n̶h̶ất̶ c̶ủa̶ c̶ố c̶a̶ s̶ĩ P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶. K̶h̶i̶ g̶i̶ọn̶g̶ c̶a̶ B̶ôn̶g̶ Đi̶ên̶ Đi̶ển̶ q̶u̶a̶ đời̶, M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ đã đa̶u̶ k̶h̶ổ v̶à t̶h̶ươn̶g̶ x̶ót̶ n̶ữ c̶a̶ s̶ĩ r̶ất̶ n̶h̶i̶ều̶. H̶àn̶h̶ độn̶g̶ c̶ủa̶ a̶n̶h̶ l̶àm̶ k̶h̶án̶ g̶i̶ả k̶h̶ôn̶g̶ k̶h̶ỏi̶ x̶ót̶ x̶a̶, đồn̶g̶ c̶ảm̶.\\nM̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ – P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶ l̶à c̶ặp̶ b̶ài̶ t̶r̶ùn̶g̶ c̶ả t̶r̶ên̶ s̶ân̶ k̶h̶ấu̶ l̶ẫn̶ n̶g̶o̶ài̶ đời̶\\nT̶u̶y̶ n̶h̶i̶ên̶, m̶ới̶ đây̶, M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ c̶ó c̶h̶i̶a̶ s̶ẻ g̶ây̶ c̶h̶ú ý t̶r̶ên̶ t̶r̶a̶n̶g̶ F̶a̶c̶e̶b̶o̶o̶k̶. C̶ụ t̶h̶ể, n̶a̶m̶ c̶a̶ s̶ĩ c̶h̶o̶ b̶i̶���t̶ v̶ì s̶án̶g̶ n̶g̶ày̶ r̶a̶ đã n̶h̶ận̶ p̶h̶ải̶ v̶ô s̶ố t̶i̶n̶ n̶h̶ắn̶ c̶h̶ửi̶ b̶ới̶ t̶ừ n̶h̶i̶ều̶ n̶g̶ười̶ k̶h̶ôn̶g̶ h̶ề q̶u̶e̶n̶ b̶i̶ết̶. N̶g̶u̶y̶ên̶ n̶h̶ân̶ x̶u̶ất̶ p̶h̶át̶ t̶ừ v̶i̶ệc̶ q̶u̶ản̶ l̶ý b̶ên̶ c̶ôn̶g̶ t̶y̶ h̶ợp̶ t̶ác̶ c̶ủa̶ a̶n̶h̶ đã đăn̶g̶ b̶ài̶ h̶át̶ “B̶ài̶ t̶ìn̶h̶ c̶a̶ t̶ân̶ h̶ôn̶” l̶ên̶ t̶r̶a̶n̶g̶ f̶a̶n̶p̶a̶g̶e̶ m̶à k̶h̶ôn̶g̶ t̶h̶ôn̶g̶ q̶u̶a̶ ý k̶i̶ến̶ c̶ủa̶ a̶n̶h̶. C̶ó l̶ẽ h̶àn̶h̶ độn̶g̶ n̶ày̶ k̶h̶i̶ến̶ n̶h̶i̶ều̶ n̶g̶ười̶ h̶i̶ểu̶ l̶ầm̶ t̶ìn̶h̶ c̶ảm̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ d̶àn̶h̶ c̶h̶o̶ P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶.\\nB̶ài̶ đăn̶g̶ m̶ới̶ n̶h̶ất̶ c̶ủa̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶. A̶n̶h̶ t̶r̶út̶ b̶ỏ h̶ết̶ t̶âm̶ t̶ư t̶r̶o̶n̶g̶ l̶òn̶g̶: “K̶ín̶h̶ t̶h̶ưa̶ q̶u̶í v̶ị! Q̶u̶ỳn̶h̶ đã c̶h̶ịu̶ q̶u̶á n̶h̶i̶ều̶ áp̶ l̶ực̶ t̶r̶o̶n̶g̶ v̶ài̶ t̶h̶án̶g̶ q̶u̶a̶,c̶ố g̶ắn̶g̶ h̶ết̶ s̶ức̶ để c̶ân̶ b̶ằn̶g̶ l̶ại̶ b̶ản̶ t̶h̶ân̶ t̶ừ c̶ôn̶g̶ v̶i̶ệc̶ đến̶ c̶u̶ộc̶ s̶ốn̶g̶ g̶i̶a̶ đìn̶h̶,n̶h̶ữn̶g̶ g̶ì Q̶u̶ỳn̶h̶ đã v̶à đa̶n̶g̶ l̶àm̶ t̶r̶o̶n̶g̶ b̶a̶o̶ n̶h̶i̶êu̶ n̶g̶ày̶ q̶u̶a̶ c̶h̶ưa̶ đủ để q̶u̶í v̶ị n̶h̶ìn̶ n̶h̶ận̶ được̶ h̶a̶y̶ s̶a̶o̶? Q̶u̶í v̶ị q̶u̶a̶n̶ t̶âm̶ đến̶ Q̶u̶ỳn̶h̶, Q̶u̶ỳn̶h̶ c̶ảm̶ ơn̶ v̶à g̶h̶i̶ l̶òn̶g̶ t̶ạc̶ d̶ạ n̶h̶ưn̶g̶ đừn̶g̶ đi̶ x̶a̶ q̶u̶á m̶à l̶àm̶ c̶h̶o̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ c̶ó c̶ảm̶ g̶i̶ác̶ l̶à q̶u̶í v̶ị đa̶n̶g̶ đạp̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ x̶u̶ốn̶g̶ để b̶ước̶ l̶ên̶ m̶à đi̶! B̶ạn̶ c̶ủa̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ đã v̶ì l̶òn̶g̶ d̶ạ c̶o̶n̶ n̶g̶ười̶ m̶à đã l̶ìa̶ x̶a̶ c̶õi̶ đởi̶ n̶ày̶ g̶i̶ờ q̶u̶í v̶ị m̶u̶ốn̶ n̶h̶ìn̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ n̶h̶ư b̶ạn̶ ấy̶ q̶u̶í v̶ị m̶ới̶ v̶u̶i̶ l̶òn̶g̶ s̶a̶o̶?”.\\nĐây̶ l̶à l̶ần̶ đầu̶ t̶i̶ên̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ đề c̶ập̶ t̶ới̶ l̶ý d̶o̶ P̶h̶i̶ N̶h̶u̶n̶g̶ r̶a̶ đi̶ ở t̶u̶ổi̶ 4̶9̶. N̶a̶m̶ c̶a̶ s̶ĩ x̶ót̶ x̶a̶ k̶h̶i̶ g̶i̶ọn̶g̶ c̶a̶ B̶ôn̶g̶ Đi̶ên̶ Đi̶ển̶ v̶ì “l̶òn̶g̶ d̶ạ c̶o̶n̶ n̶g̶ười̶” m̶à p̶h̶ải̶ l̶ìa̶ x̶a̶ t̶r̶ần̶ t̶h̶ế, b̶u̶ôn̶g̶ x̶u̶ôi̶ c̶u̶ộc̶ s̶ốn̶g̶ v̶ốn̶ đã t̶ừn̶g̶ r̶ất̶ êm̶ đềm̶, t̶ốt̶ đẹp̶. A̶n̶h̶ c̶ũn̶g̶ t̶âm̶ s̶ự b̶ản̶ t̶h̶ân̶ đã t̶ừ c̶h̶ối̶ t̶ất̶ c̶ả n̶h̶ữn̶g̶ s̶h̶o̶w̶ d̶i̶ễn̶ y̶êu̶ c̶ầu̶ s̶o̶n̶g̶ c̶a̶ v̶ới̶ c̶a̶ s̶ĩ n̶ữ n̶ên̶ c̶h̶u̶y̶ện̶ a̶n̶h̶ đột̶ n̶h̶i̶ên̶ đi̶ đăn̶g̶ b̶ài̶ s̶o̶n̶g̶ c̶a̶ v̶ới̶ c̶a̶ s̶ĩ k̶h̶ác̶ l̶ên̶ f̶a̶n̶p̶a̶g̶e̶ l̶à đi̶ều̶ r̶ất̶ k̶h̶ó t̶i̶n̶.\\nS̶a̶u̶ t̶ất̶ c̶ả n̶h̶ữn̶g̶ b̶u̶ồn̶ đa̶u̶ k̶h̶i̶ b̶ạn̶ t̶h̶ân̶ q̶u̶a̶ đời̶, M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ c̶òn̶ p̶h̶ải̶ g̶án̶h̶ t̶h̶êm̶ n̶h̶ữn̶g̶ u̶ất̶ ức̶ v̶ì b̶ị c̶h̶ửi̶ b̶ới̶, “m̶ạ l̶ụy̶”. N̶a̶m̶ c̶a̶ s̶ĩ n̶êu̶ r̶õ l̶ập̶ t̶r̶ườn̶g̶ l̶u̶ôn̶ g̶i̶ữ i̶m̶ l̶ặn̶g̶ n̶h̶ưn̶g̶ q̶u̶y̶ết̶ k̶h̶ôn̶g̶ t̶h̶ỏa̶ h̶i̶ệp̶ n̶ếu̶ b̶ị đặt̶ đi̶ều̶. “G̶i̶án̶g̶ s̶i̶n̶h̶ n̶ăm̶ n̶a̶y̶, t̶ết̶ n̶ăm̶ n̶a̶y̶ l̶à m̶ột̶ c̶h̶u̶ỗi̶ n̶g̶ày̶ k̶h̶ó k̶h̶ăn̶ c̶h̶o̶ b̶ản̶ t̶h̶ân̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ k̶h̶i̶ b̶ước̶ l̶ên̶ s̶ân̶ k̶h̶ấu̶ p̶h̶ục̶ v̶ụ k̶h̶án̶ g̶i̶ả k̶h̶i̶ m̶ọi̶ n̶g̶ười̶ v̶u̶i̶ v̶ẻ c̶h̶úc̶ t̶ụn̶g̶ n̶h̶a̶u̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ v̶ẫn̶ m̶a̶n̶g̶ t̶r̶ên̶ m̶ìn̶h̶ b̶ộ v̶e̶s̶t̶o̶n̶ đe̶n̶, áo̶ s̶ơ m̶i̶ t̶r̶ắn̶g̶ t̶h̶ắt̶ c̶r̶a̶v̶a̶t̶ đe̶n̶! Q̶u̶í v̶ị c̶ó h̶i̶ểu̶ v̶ì s̶a̶o̶ k̶h̶ôn̶g̶? C̶h̶ắc̶ k̶h̶ôn̶g̶ đâu̶ v̶ì q̶u̶í v̶ị c̶h̶ỉ b̶i̶ết̶ c̶h̶ờ n̶h̶ữn̶g̶ c̶ái̶ x̶ấu̶ x̶a̶, s̶a̶i̶ l̶ầm̶ c̶ủa̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ h̶ở r̶a̶ để q̶u̶í v̶i̶ x̶ăm̶ s̶o̶i̶ m̶à t̶h̶ôi̶! N̶h̶ưn̶g̶ t̶h̶ôi̶, c̶h̶ạn̶h̶ l̶òn̶g̶ n̶ên̶ n̶ói̶ r̶a̶ đôi̶ đi̶ều̶ c̶h̶o̶ n̶h̶ẹ l̶òn̶g̶ c̶h̶ứ Q̶u̶ỳn̶h̶ k̶h̶ôn̶g̶ để n̶h̶ữn̶g̶ l̶ời̶ b̶ìn̶h̶ l̶u̶ận̶ v̶ô t̶h̶ưởn̶g̶ v̶ô p̶h̶ạt̶ c̶ủa̶ m̶ột̶ s̶ố n̶g̶ười̶ l̶àm̶ ản̶h̶ h̶ưởn̶g̶ đến̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ đâu̶!”, a̶n̶h̶ n̶h̶ấn̶ m̶ạn̶h̶. D̶ưới̶ p̶h̶ần̶ b̶ìn̶h̶ l̶u̶ận̶, r̶ất̶ n̶h̶i̶ều̶ k̶h̶án̶ g̶i̶ả đã g̶ửi̶ l̶ời̶ độn̶g̶ v̶i̶ên̶ t̶ới̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶:\\nK̶h̶án̶ g̶i̶ả độn̶g̶ v̶i̶ên̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶.-Đừn̶g̶ v̶ì n̶h̶ữn̶g̶ l̶ời̶ n̶ói̶ v̶ô b̶ổ k̶i̶a̶ m̶à s̶u̶y̶ s̶ụp̶ t̶i̶n̶h̶ t̶h̶ần̶, c̶ố l̶ên̶ M̶ạn̶h̶ Q̶u̶ỳn̶h̶ ơi̶ c̶h̶ị l̶úc̶ n̶ào̶ c̶ũn̶g̶ ủn̶g̶ h̶ộ e̶m̶, g̶i̶ữ g̶ìn̶ s̶ức̶ k̶h̶ỏe̶ n̶h̶é.\\n-T̶h̶ực̶ s̶ự n̶h̶ữn̶g̶ h̶àn̶h̶ độn̶g̶, l̶ời̶ n̶ói̶ c̶ủa̶ 1̶ b̶ộ p̶h̶ận̶ k̶h̶án̶ g̶i̶ả k̶h̶i̶ến̶ c̶h̶o̶ c̶ác̶ f̶a̶n̶s̶ c̶ủa̶ a̶n̶h̶ r̶ất̶ b̶u̶ồn̶ v̶à t̶ức̶ g̶i̶ận̶ v̶ì n̶h̶ữn̶g̶ đi̶ều̶ v̶ô l̶ý d̶ội̶ l̶ên̶ a̶n̶h̶. C̶òn̶ F̶a̶n̶s̶ t̶h̶ươn̶g̶, h̶i̶ểu̶ a̶n̶h̶ c̶h̶ỉ b̶i̶ết̶ ủn̶g̶ h̶ộ v̶à t̶r̶ân̶ q̶u̶ý t̶ấm̶ l̶òn̶g̶, t̶ìn̶h̶ c̶ảm̶, h̶àn̶h̶ độn̶g̶ c̶ủa̶ a̶n̶h̶. M̶o̶n̶g̶ a̶n̶h̶ b̶ỏ q̶u̶a̶ đừn̶g̶ để t̶âm̶ n̶h̶ữn̶g̶ l̶ời̶ n̶ói̶, t̶i̶n̶ n̶h̶ắn̶ t̶h̶ù h̶ằn̶, k̶íc̶h̶ độn̶g̶, v̶ô l̶ý, v̶ô t̶ìn̶h̶ k̶i̶a̶. C̶h̶úc̶ a̶n̶h̶ v̶à g̶i̶a̶ đìn̶h̶ c̶ó 1̶ G̶i̶án̶g̶ S̶i̶n̶h̶ a̶n̶ l̶àn̶h̶, b̶ìn̶h̶ y̶ên̶ ạ!!! -C̶h̶ú h̶ãy̶ c̶ứ l̶à c̶h̶ín̶h̶ m̶ìn̶h̶ c̶h̶ú ạ, m̶i̶ện̶g̶ đời̶ s̶a̶o̶ c̶ó t̶h̶ể v̶ừa̶ l̶òn̶g̶ h̶ết̶ được̶. C̶h̶úc̶ c̶h̶ú l̶u̶ôn̶ v̶ữn̶g̶ b̶ước̶ v̶à 1̶ đời̶ a̶n̶ y̶ên̶. Y̶êu̶ t̶h̶ươn̶g̶ c̶h̶ú n̶h̶i̶ều̶ l̶ắm̶ ạ.\\n-T̶h̶ươn̶g̶ a̶n̶h̶, a̶n̶h̶ c̶ố g̶ắn̶g̶ l̶ên̶ n̶h̶a̶.","num_words":842,"character_repetition_ratio":0.088,"word_repetition_ratio":0.029,"special_characters_ratio":0.165,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.883,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"U̶mʉreco pacʉ wederique LOS HECHOS 28\\nMalta yucʉ poogapʉ Pablo cʉ̃ ca biirique\\n1 Mee, niipetirãpʉra tii yucʉ poogare pãa earã, “Malta ca wãme cʉtiri yucʉ pooga niijapa,” jãa ĩi majiwʉ. 2 Bojoca too ca nii jʉo dooricarã pea, jãa niipetirãpʉrena añuro jãare tiiwa. Oco rʉmʉri niima ĩiro, bʉaro ca yʉjʉaro macã too macãrã pea, pairi pecame dio yapano, “Jumarã dooya,” jãare ĩiwa. 3 Pablo cãa peca ca boporijere ca jeericʉ niiri, teere jee tĩagʉ tii niiwi. To cʉ̃ ca tiiro, aña ca ajirijere duti witi waagʉra, Pablo amopʉ bacacã ñaañumu waawi. 4 Cʉ̃re cʉ̃ ca baca ñaañumu waaro ĩarã, too macãrã pea o biro ameri ĩiwa:\\n—Ania ca bojoca jĩagʉ niibumi. Dia pairi yaapʉ cãare cʉ̃ ca ametʉacã pacaro, ñañaro cʉ̃ ca tiirique wapa pea cʉ̃ ca catiro cʉ̃re booti —ĩiwa.\\n5 Pablo pea pecamepʉ añare wẽe yaye cõa joecã cojowi. Cʉ̃ peera bojoricaro biirucu, biitiwʉ. 6 Bojoca pea, cʉ̃re mipi, ñucã ca niiro tʉjarora dia ñaacoa, cʉ̃ ca biiro ĩarʉgarã yuemiwa. Yoaro yuerucuñami, bojoricaro biirucu cʉ̃ ca biitiro ĩari, tʉgoeña wajoari, “Biiti, jʉ̃guẽ niibumi ania,” ameri ĩiwa.\\n7 Tii tabe pʉtore niiwʉ jĩcʉ̃, tii yucʉ pooga macʉ̃ ca nii majuropeegʉ, Publio ca wãme cʉtigʉ yaa yepa. Cʉ̃ pea añuro jãare boca, cʉ̃ yaa wiipʉ itia rʉmʉ peti jãare cʉo niiwi. 8 To biro jãa ca biiri tabere, Publio pacʉ pea wiorique, díi yoopote mena diagʉ tiiupi. To biro ca bii yojagʉre Pablo pea cʉ̃re ĩagʉ waari, juu bue yapano, cʉ̃ amori mena cʉ̃re ñia peo, cʉ̃re tii catiocãwi. 9 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca tii catiorije jʉori, aperã tii yucʉ pooga macãrã ca diarique cʉtirã cãa, cʉ̃ pʉto doori, cʉ̃ja ca diarique cʉtirijere ametʉene ecowa. 10 Paʉ apeye jãare tiicojo, waa nʉnʉa waarã jãa ca cʉope niipetiro jãare tiicojo, tiiwa.\\nRomapʉ Pablo cʉ̃ ca earique\\n11 Tii yucʉ poogapʉre itiarã muipũa niiri jiro, pue bʉcʉ ca niiro tii yucʉ poogara ca tua nʉcãricagara ea jãa, jãa waacoawʉ. Tii cũmua pea, Alejandría macãga, cʉ̃ja jʉ̃guẽa Cástor, Pólux're ĩa cõori cʉ̃ja ca owa tuuricarã ca tujarica niiwʉ. 12 Too ca waaricarãra Siracusa macãre ea, itia rʉmʉ peti jãa niiwʉ. 13 Too ca niiricarã, tii tabere weja jañuroacã waa nʉnʉa waa, Regio macãpʉ jãa eawʉ. Ape rʉmʉ peera, jãa jiro pee wino ca paa puu doorije ca earo, ape rʉmʉra Puteoli macãpʉ jãa eacoawʉ. 14 Tii macãre jĩcãrã Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerãre jãa bʉa eawʉ. Cʉ̃ja pea, “Jãa mena jĩcã semana tuaya,” jãare ĩiwa. Too bii nʉnʉa waarãpʉ, jãa ea waawʉ Romare. 15 Roma macãrã Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã pea to biro jãa ca bii nʉnʉa waarijere queti tʉori, Foro de Apio, ñucã Tres Tabernas ca wãme cʉtiri tabepʉ jãare bocarã dooupa. Pablo pea cʉ̃jare ĩari, Ʉmʉreco Pacʉre, “Añu majuropeecã” ĩi, tʉgoeña bayi, biiwi ñucã. 16 Romapʉ jãa ca earo, Pablo peera bojoricaropʉ cʉ̃re cũuri, uwamʉ jĩcʉ̃rena cʉ̃re cote dotiwa.\\nRomapʉ añurije quetire Pablo cʉ̃ ca wederique\\n17 Itia rʉmʉ jiro Pablo pea, judíos're ca jʉo niirãre jʉo neowi. Cʉ̃ja ca nea petiro ĩa, o biro cʉ̃jare ĩiwi:\\n—Yʉ yaarã, yʉa, mani yaa pooga macãrã menare ñañaro tiiti, ñucã mani ñicʉ̃ jʉ̃mʉa cʉ̃ja ca tii jʉo doorique mena cãare ñañarije ĩiti, yʉ ca bii pacaro Jerusalén'pʉ yʉre ñeeri, romanos'pʉre yʉre tiicojowa. 18 Cʉ̃ja pea yʉre jãiñari jiro, ca jĩa ecopepʉ ñañarije yʉ ca tii bui cʉtitiriquere ĩa majiri, yʉre wienecãrʉgamiwa. 19 To biro cʉ̃ja ca tiirʉga pacaro, judíos pee cʉ̃ja ca bootiro macã, yʉ majuropeera, “Ʉpʉ Roma macʉ̃ majuropeera yʉre cʉ̃ jãiña bejejato,” yʉ ĩiwʉ. Biigʉpʉa, yʉ yaa pooga macãrãre wedejãarʉgʉ méé to biro yʉ ĩiwʉ. 20 Atere ĩima ĩigʉ, mʉjare ĩa, mʉja mena wede peni, tiirʉgʉ mʉjare yʉ jʉo cojojãwʉ. Mani israelitas bojoca mani ca yue niirije jʉorira, anopʉre come daari mena jiacãricʉ yʉ nii —ĩiwi Pablo.\\n21 To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩiwa:\\n—Jãa jĩcãti ʉno peera mʉ yee maquẽ quetire Judea macãrã jãare cʉ̃ja ca owa cojorijere ñeerucu, jãa tiiti. Ñucã mani yaarã judíos, Jesucristore ca tʉo nʉnʉjeerã toopʉ macãrã ca earã cãa, jĩcʉ̃ ʉno peera mʉ yee maquẽ ñañarije queti cʉti, ñañaro mʉre wede ama, tiitiwa. 22 To biri mʉ ca tʉgoeñari wãmere jãa tʉorʉga. Ate wãma wãme ĩi nʉcʉ̃ bʉoriquere niipetiri taberi macãrãpʉra ñañaro cʉ̃ja ca wede pairije wadore jãa maji —ĩiwa Pablore.\\n23 To biri Pablo mena nearʉgarã, “Tii rʉmʉ ca niiro mani neajaco” ĩi, tii rʉmʉ ca earo, cʉ̃ ca niiri wiipʉre paʉ bojoca nea poowa. Pablo pea boeri tabe ména Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca doti niiri tabe maquẽ quetire ca wede jʉoricʉ, tii rʉmʉ ca naiori tabepʉ cʉ̃jare wede yerijãawi. Moisés cʉ̃ ca doti cũurique, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cʉ̃ja ca owarique mena ĩiri, Jesucristore cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero tiirʉgʉ, cʉ̃jare wedemiwi. 24 Pablo cʉ̃ ca ĩirijere, jĩcãrã tʉo nʉnʉjee, aperã tʉo nʉnʉjeerʉgati, biicãwa. 25 Cʉ̃ja majuropeera jĩcãri cõro tʉgoeñatima ĩirã, waa batecã jʉo waawa. To biro cʉ̃ja ca biro Pablo pea o biro cʉ̃jare ĩiwi:\\n—Díámacʉ̃ra Añuri Yeri mʉja ñicʉ̃ jãa niiquĩricarãpʉre Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri majʉ Isaías menapʉ o biro ĩiquĩupi:\\n26 “Waari, o biro ĩiña anijare:\\nBʉaro tʉocã pacarã, tʉo puotirucuma;\\nCa ĩacãrã nii pacarã, ĩa jeeñotirucuma.\\n27 Ati pooga macãrã, cʉ̃ja yeripʉra ca tʉo nʉnʉjeerʉgatirã jeeñacã yai waama.\\nCʉ̃ja amoperire tiarique cʉocãma.\\nCʉ̃ja capegaarire biaricarãre biro biima.\\nTo biro cʉ̃ja ca biitijata, cʉ̃ja cape mena ĩa,\\ncʉ̃ja amoperi mena tʉo,\\ncʉ̃ja yeri menapʉ tʉo puo, tʉgoeña yeri wajoa, biibocuma.\\nYʉ pea cʉ̃jare yʉ catiobocu,”* Is 6.9-10. ĩiupi.\\n28 ”To biri atere mʉja ca majiro yʉ boo: Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ametʉenerije judíos ca niitirã peere wederique nii, cʉ̃ja pea teere añuro tʉo nʉnʉjeerucuma —ĩiwi Pablo. 29 Pablo atere o biro cʉ̃ ca ĩiro, judíos pea, cʉ̃ja majuropeera ameri acaro bui tuti, ĩicã tua waawa.\\n30 Pʉa cʉ̃ma peti cʉ̃re cʉ̃ja ca wajorica wiire† Casa alquilada. niiwi Pablo. Niipetirã cʉ̃re ca ĩarã earucurãre, ʉjea niirique mena cʉ̃jare jãi bocarucuwi. 31 Uwi tʉgoeñaricaro maniro, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotiri tabe maquẽ quetire wede, ñucã Wiogʉ Jesucristo yee maquẽre jĩcãrã peerena ĩi camota ecoricaro maniro bue, tiicõa niirucuwi.‡ Ati pũurore ca owaricʉa, cʉ̃ ca owa cojogʉre, ate jiro Pablo cʉ̃ ca bii nʉnʉa waariquepʉra wede nʉnʉa waatiupi. Añuro petira Jesucristo yee añurije queti Jerusalén mena ca bii jʉoriquera jeja nʉcã nʉnʉa waaro romanos yaa yepapʉ cãare ca eacoariquere wedegʉ cʉ̃ ca ĩirique niiupa.\\n*28:27 Is 6.9-10.\\n†28:30 Casa alquilada.\\n‡28:31 Ati pũurore ca owaricʉa, cʉ̃ ca owa cojogʉre, ate jiro Pablo cʉ̃ ca bii nʉnʉa waariquepʉra wede nʉnʉa waatiupi. Añuro petira Jesucristo yee añurije queti Jerusalén mena ca bii jʉoriquera jeja nʉcã nʉnʉa waaro romanos yaa yepapʉ cãare ca eacoariquere wedegʉ cʉ̃ ca ĩirique niiupa.","num_words":1043,"character_repetition_ratio":0.056,"word_repetition_ratio":0.068,"special_characters_ratio":0.212,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"San Mateo 25 BSNNT - Quẽna ado bajiro yʉare yicami - Bible Search\\n“Ado bajiro bajirʉarãma Dios yarãma. To yicõari, ĩ yarã me ñarãma ado bajirojʉa bajirʉarãma”, Jesús ĩ yire queti\\n1Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús:\\n—Ʉjʉ Dios yarã ñaronama, quẽnaro ĩ yironama, to yicõari, ĩ yarã me ñaronajʉama, ado bajiro bajirãre bajiro bajirʉarãma: Mamarã rõmiri jʉaãmocãrãco ñarãma, mame manajo cʉtirocʉre ĩre bocarã vana. To vana, ĩna sĩabusuore juaánama. 2Cojomocãrãco ñarãma quẽnaro tʉoĩarã. To yicõari, cojomocãrãco quẽnaro tʉoĩamena ñarãma. 3Quẽnaro tʉoĩamenama ĩna sĩabusuorere juarã ñaboarine, ʉye ti jediro, ĩna jiovasoaborotire juaámenama. 4Quẽnaro tʉoĩarãjʉama, “Ti jediro jiorãsa mani” yirã, juaánama. 5Manajo cʉtirocʉ ĩ ejatĩmabetijare, yoaro yubʉsaboa, cãnicoanama. 6Ĩna cãniñarone, ñami gʉdareco cõñaro cõro ocaruyuroja yuja: “Manajo cʉtirocʉ vadicoadiami yuja. Ĩre bocarã vayá”, yi ocaruyuroja. 7Tire ajicõari, ĩna sĩabusuore sĩarãma. 8Cojomocãrãco ñarã quẽnaro tʉoĩamenajʉa, ado bajiro yirãma quẽnaro tʉoĩarãjʉare: “Yʉa sĩabusuore ʉye jedicoajʉ ti. To bajiri mʉa ʉye mojoroaca yʉare ĩsiña”, yiboarãma ĩna. 9To bajiro ĩna yiboajaquẽne, ado bajiro cʉdirãma quẽnaro tʉoĩarã: “Ĩsibeaja. Mʉa masune ʉye ĩsirimasa tʉjʉ vacõari, vaja yiaya. Mʉare yʉa ĩsijama, manire tĩjabetiboroja”, ĩnare yirãma. 10To bajiro ĩna yisere ajicõari, ʉye vaja yirã vacoanama quẽnaro tʉoĩamenajʉa. Ĩna vato bero, manajo cʉtirocʉ ejagʉmi yuja. Quẽnaro ñayuriarã rõmirima, ĩ ejarone, ĩ rãca sãjacoanama ĩna, ĩ ãmosiaro ĩarã. Sãjacõari, sojere tucõagʉ̃mi manajo cʉtirocʉjʉa. 11Soje ĩ turiaro bero, ejaboarãma quẽnaro tʉoĩamena. Sãjamasimenama. To bajiri, manajo cʉtirocʉre ado bajiro ĩre yiboarãma: “Yʉa ʉjʉ, soje jãnaña maji”, ĩre yiboarãma. 12To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cʉdigʉmi manajo cʉtirocʉ: “Riojo mʉare gotiaja yʉ. Yʉ yarã me ñaja mʉa. Mʉare masibeaja yʉ”, ĩnare yigʉmi manajo cʉtirocʉ —yʉare yicami Jesús.\\n13—To bajiri roori ñarũgũrʉarãja mʉa, “To cõrone tudiejarʉcʉmi” yʉre yimasimena ñari —yʉare yicami Jesús.\\nMoabosarimasa ĩna bajirere Jesús ĩ gotimasiore queti\\n14Quẽna ado bajiro yʉare yicami Jesús:\\n—Quẽna yʉ tudiejaro, “Ñajediro ʉjʉ ñaja yʉ” yiĩocõari, yʉ yarã yʉre ajitirʉ̃nʉrã ĩna yisere masicõari, moabosarimasa ʉjʉ ado bajiro ĩ yiriarore bajiro bajirʉaroja: Sĩgʉ̃ ñagʉ̃mi gaje sitajʉ varocʉ. Ĩ varoto rĩjoro, ĩre moabosarimasare jirẽogʉ̃mi. Ĩnare jirẽocõari, ĩ ye gãjoare ĩnare bategʉmi. “Yʉ manitoyejʉ adi gãjoa rãca vaja yicõari, mʉa vaja yisere gãjerãre ĩsirã, jaibʉsaro vaja sẽnima, ‘Jaibʉsaro gãjoa bʉjarãsa’ yirã”, ĩnare yigʉmi.\\n15To bajiri, sĩgʉ̃re cinco mil ñaritiiri gãjoatiire ĩre ĩsigʉ̃mi. Gãjire, dos mil ñaritiiri ĩsigʉ̃mi. To yicõari, gãjirema, mil ñaritiiri ĩsigʉ̃mi. Ĩnare ĩsigajanocõari, vacoacʉmi. 16Ʉjʉ ĩ vato bero, cinco mil ñaritiiri ĩsiecor'i, quẽna cinco mil ñaritiiri bʉjarẽmogʉ̃mi. 17Gãji dos mil ñaritiiri ĩsiecor'i, quẽna dos mil ñaritiiri bʉjarẽmogʉ̃mi. 18Gãji, mil ñaritiiri ĩsiecor'ima, ĩ ĩsiecoriaro cõrone yujecũcõagʉ̃mi.\\n19Yoatojʉ ʉjʉ tudiejagʉmi quẽna. Tudiejacõari, “Gãjoa ĩnare yʉ ĩsicati rãca, ¿no bajiro yʉre yibosayujari ĩna?” yisẽniĩarʉ, ĩnare jigʉmi quẽna. 20Cinco mil ñaritiiri ĩ ĩsir'ire jisʉogʉmi. To ĩ yigʉ, ejacõari, ĩre ĩ ĩsiriaro cõro tʉogʉmi. To yicõari, cinco mil ĩ bʉjarẽmorere ĩre ĩsigʉ̃mi. To yigʉne, ado bajiro gotigʉmi: “Cinco mil ñaritiiri yʉre ĩsicajʉ mʉ. To bajiri quẽna gaje cinco mil ñaritiiri mʉre bʉjarẽmobosabʉ yʉ”, ĩ ʉjʉre ĩre yigʉmi. 21To ĩ yijare, ado bajiro ĩre cʉdigʉmi ĩ ʉjʉ: “Yʉre quẽnaro moabosayuja mʉ. Yʉ roticatore bajirone yʉre cʉdiyuja mʉ. Mojoroaca mʉre yʉ ĩsicati rãca yʉ roticatore bajiro mʉ yire ti ñajare, ñamasuse yʉre yibosarʉcʉja mʉ. Yʉ rãca variquẽnaña”, ĩre yigʉmi. 22To ĩ yiro bero, gãji, dos mil ñaritiiri ĩsiecor'i ejagʉmi. Ejacõari, ĩre ĩ ĩsiriaro cõro tʉogʉmi ĩ quẽne. To yicõari, gaje dos mil ñaritiiri ĩ bʉjarẽmorere ĩsigʉ̃mi. To yigʉne, ado bajiro gotigʉmi: “Dos mil ñaritiiri yʉre ĩsicajʉ mʉ. To bajiri quẽna gaje dos mil ñaritiiri mʉre bʉjarẽmobosabʉ yʉ”, ĩ ʉjʉre ĩre yigʉmi. 23To ĩ yijare, ado bajiro ĩre cʉdigʉmi ĩ ʉjʉ: “Yʉre quẽnaro moabosayuja mʉ. Yʉ roticatore bajirone yʉre cʉdiyuja mʉ. Mojoroaca mʉre yʉ ĩsicati rãca yʉ roticatore bajiro mʉ yire ti ñajare, ñamasuse yʉre yibosarʉcʉja mʉ. Yʉ rãca variquẽnaña”, ĩre yigʉmi.\\n24-25Ĩ bero ĩ ʉjʉre ĩogʉ̃ ejagʉmi mil ñaritiiri ĩsiecor'i: “Yʉ ʉjʉ, adine ñaja mʉ gãjoa, yʉre mʉ ĩsicati. Tire yujecũcõacajʉ yʉ, mʉre güigʉ ñari, ‘Ti sʉorine yʉre tud'ijacagʉmi; bʉto roticõari ĩ bojarore bajiro yirere bojagʉ ñacami’ yitʉoĩagʉ̃ ñari”, ĩre yigʉmi. 26To bajiro ĩ yijare, ado bajiro ĩre cʉdigʉmi ĩ ʉjʉ: “Yʉ bojasere yitegʉ bajiyuja mʉ. Rojogʉ ñaja mʉ. ‘Tud'ijacagʉmi; bʉto roticõari ĩ bojarore bajiro yirere bojagʉ ñacami’ yʉre yitʉoĩagʉ̃ ñaboarine, quẽnaro yʉre moabosabesuja mʉ. 27Gãjoa mʉre yʉ ĩsicati rãca vaja yicõari, mʉ vaja yisere gãjerãre ĩsicõari, jaibʉsaro vaja sẽnibetiboarine, gãjoa cũriavijʉa mʉ cũjama, jaibʉsaro yʉre bʉjarẽmobosaboriaja mʉ”, ĩre yitud'igʉmi ĩ ʉjʉ. 28To bajiro ĩre yigajanocõari, gãjerãre ado bajiro rotigʉmi: “Ãnire gãjoa yʉ ĩsiboacatire ẽmaña. Tire ẽmacõari, diez mil ñaritiiri yʉre ĩsigʉ̃jʉare ĩsiña”, ĩnare yigʉmi ĩna ʉjʉ. 29To yicõari, ado bajise ĩnare gotirẽmogʉ̃mi: “No bojagʉ ĩre yʉ ĩsise rãca yʉ bojarore bajiro yigʉ, quẽnase bʉjarʉcʉmi. Ñiejʉa rʉyabetirʉaroja ĩre. No bojagʉ ĩre yʉ ĩsise rãca yʉ bojarore bajiro yibecʉrema, ĩre yʉ ĩsiboacatire ĩre ẽmarʉcʉja yʉ, ‘Yʉ bojarore bajiro yimasibeami’ yigʉ. To yicõari, ĩre yʉ ẽmasere gãji yʉ bojarore bajiro yigʉjʉare ĩsirʉcʉja yʉ. 30Ãni yʉre moabosarimasʉ ñie vaja magʉ̃re, rẽtiarojʉ ĩre rocacõaña mʉa. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉogʉ̃ ñari, guji põguẽ, oti, yirʉcʉmi”, yigʉmi ĩna ʉjʉ —yʉare yigoticami Jesús.\\nAdi macarʉcʉro ñarãre, masare ĩ beserotire Jesús ĩ gotire queti\\n31Ado bajiro yʉare goticami Jesús quẽna:\\n—Dios ĩ roticõacacʉ yʉ tudiejaro, yʉ rãca ejarʉarãma ángel mesa. Ejacõari, masare rotigʉagʉ, rʉ̃cʉbʉoriajʉ rujirʉcʉja yʉ. 32To bajicõari, “Adi macarʉcʉroana masa ñajediro yʉ rĩjorojʉa ejato” yigʉ, ángel mesare juaárotirʉcʉja yʉ. To bajiro ĩna yiejoro bero, yʉ yarãre, yʉ yarã mere quẽne ĩamasicõari, ricati ĩnare cũrʉcʉja yʉ. Oveja coderimasʉ, ovejare ricati, cabrare ricati ĩ cũrore bajiro ĩnare yirʉcʉja yʉ. 33Yʉ yarãre yʉ riojojacatʉa cũrʉcʉja. To yicõari, yʉ yarã mere yʉ gãcojacatʉa cũrʉcʉja. 34To bajiri yʉ riojojacatʉanare ado bajiro ĩnare yirʉcʉja yʉ: “Yʉ jacʉ quẽnaro ĩ yirã ñaja mʉa. To bajiri ĩ rãca ĩ ye quẽnasere bʉjarʉarãja mʉa yuja. ‘To bajiro bajirʉarãma’ mʉare yitʉoĩacõari, quẽnobosacami, adi macarʉcʉro rujeogʉ. 35Yʉ ñiorijaro, yʉre bare ecacajʉ mʉa. Yʉ idirʉaro, yʉre iocajʉ mʉa. Gajeroagʉ mʉa masibecʉ yʉ ñaboajaquẽne, quẽnaro yʉre bocaãmicajʉ mʉa. 36Yʉ sudi mano, yʉre sudi sãcajʉ mʉa. Yʉ rijaro, yʉre ĩarã ejacajʉ mʉa. Tubiberiavi yʉ ñaro, yʉre ĩarã ejacajʉ mʉa”, yirʉcʉja yʉ, yʉ yarãre. 37To bajiro yʉ yisere ajicõari, ado bajiro yʉre sẽniĩarʉarãma ĩna: “Yʉa ʉjʉ, ¿Divato mʉ ñiorijasere ĩacõari, mʉre bare ecacati yʉa? ¿Divato mʉ idirʉaro mʉre iocati yʉa? 38¿Divato gajeroagʉ yʉa masibecʉ mʉ ñaboajaquẽne, quẽnaro mʉre bocaãmicati yʉa? To yicõari, ¿divato mʉ sudi mano, mʉre sudi sãcati yʉa? 39To yicõari, ¿divato mʉ tubibe ecoro, mʉ rijarore quẽne, mʉre ĩarã ejacati yʉa?”, yʉre yisẽniĩarʉarãma ĩna. 40To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cʉdirʉcʉja yʉ: “Riojo mʉare gotiaja yʉ. Yʉ yarãre, ‘Ñamasurã me ñaama’ ĩnare yiboarine, quẽnaro ĩnare mʉa yijama, yʉrene quẽnaro yirã yicajʉ mʉa”, ĩnare yirʉcʉja yʉ, yʉ yarãre, yʉ riojojacatʉajʉa ñarãre.\\n41To yicõari, yʉ gãcojacatʉajʉa ñarãrema ado bajiro yirʉcʉja yʉ: “Yʉre cãmotadiya mʉa. ‘Rojose tãmʉorʉarãma’ Dios ĩ yirã ñaja mʉa. ‘Jeame yatibetimejʉ, rojose tãmʉorʉarãma vãtia, ĩna ʉjʉ rãca’ Dios ĩ yirujeocatijʉjʉ vasa mʉa. 42Yʉ ñiorijaro yʉre bare ecabeticajʉ mʉa. Yʉ idirʉaro yʉre iobeticajʉ mʉa. 43Gajeroagʉ mʉa masibecʉ yʉ ñajare, yʉre bocaãmibeticajʉ mʉa. Yʉ sudi mano, yʉre sudi sãbeticajʉ mʉa. Yʉ rijaro quẽne, tubiberiavi yʉ ñaro quẽne, yʉre ĩarã ejabeticajʉ mʉa”, ĩnare yirʉcʉja yʉ, yʉ gãcojacatʉanare. 44To bajiro ĩnare yʉ yirone, ado bajiro yʉre sẽniĩarʉarãma ĩna: “¿Divato mʉ ñiorijaro mʉre ecabeticati yʉa? ¿Divato mʉ idirʉaro, mʉre iobeticati yʉa? ¿Divato gajeroagʉ yʉa masibecʉ mʉ ñajare, mʉre bocaãmibeticati yʉa? ¿Mʉ sudi mano, mʉre sudi sãbeticati yʉa? ¿Divato mʉ tubibe ecoro, mʉ rijarore quẽne, mʉre ĩarã ejabeticati yʉa?”, yʉre yisẽniĩarʉarãma ĩna. 45To bajiro ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare cʉdirʉcʉja yʉ: “Riojo mʉare gotiaja yʉ. Ãnoa yʉ riojojacatʉana yʉ yarãre, ‘Ñamasurã me ñaama’ ĩnare yiboarine, quẽnaro ĩnare mʉa yibetijama, yʉrene quẽnaro yimena bajicajʉ mʉa”, ĩnare yicʉdirʉcʉja yʉ, yʉ gãcojacatʉanare. 46To bajiro ĩnare yigajanocõari, rojose ĩna tãmʉotʉjabetirotojʉ ĩnare reacõarʉcʉja yʉ. To yicõari, yʉ yarãjʉama, quẽnaro ĩna ñacõa ñarotojʉ varʉarãma —yʉare yicami Jesús.","num_words":1247,"character_repetition_ratio":0.081,"word_repetition_ratio":0.079,"special_characters_ratio":0.201,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 CORINTO 1\\nNABEMA CARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà CORINTO PURUD̸EBEMA ITEA\\nPauloba naʌ̃ cartada djabarã Corinto purud̶ebema itea b̶ʌsia. Poa 55are Epeso purud̶eba diabuesia.\\nPauloba Corinto purud̶e bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada naãrã jaradiasia (Hecho 18:1-17). Judiorã dji jʌrebada ded̶e jaradia b̶ʌ bẽrã ʌ̃cʌrʌ judiorãba ĩjãsid̶aa. Dewara judiorãba Paulo ãyã jʌretaped̶ad̶acarea dewara ded̶e jaradia b̶esia. Mãwã b̶ʌd̶e ʌ̃cʌrʌ griegorã bid̶a ĩjãsid̶aa. Paulora Corintod̶e poa ab̶a ẽsidra b̶asia.\\nCorintora puru droma basía. Ẽberãrãda seisciento mil aud̶u duanasid̶aca b̶ʌa. Maʌ̃ awara ãdjirã ãcõrẽ b̶ea deda zocãrã eropanasid̶aa. Baribʌrʌ maʌ̃ ãcõrẽ b̶ea ẽpẽni carea aud̶uada obadjid̶aa. Ʌ̃cʌrʌba Jesucrito ĩjãped̶ad̶amĩna wad̶ibid̶a aud̶ua nĩbabadjid̶aa. Djabarã tãẽna dewara nẽbʌra sid̶a baraasia.\\nNaãrã Pauloba ãdjirãra quẽãsia ijara duanʌ carea (1:1neba ab̶a 4:21naa). Maʌ̃are b̶ʌsia aud̶ua nĩbarãnamãrẽã (5:1neba ab̶a 6:20d̶aa). Maʌ̃are djabarãba cartad̶eba iwid̶iped̶ad̶ada panusia. Capítulo 7d̶e quima edad̶id̶ebema iwid̶iped̶ad̶ada panusia. Capítulo 8d̶eba ab̶a 11d̶aa panusia ãdjia jʌwaba od̶a ãcõrẽ carea sãwã od̶ida panʌda. Capítulo 12d̶eba ab̶a 14d̶aa Ãcõrẽ Jaureba obi b̶ʌd̶ebemada panusia.\\nCorintod̶e ʌ̃cʌrʌba dadji ʌ̃rẽbad̶id̶ebemada ãĩ crĩcha panana bẽrã Pauloba capítulo 15d̶e maʌ̃nebemada b̶ʌsia. Capítulo 16d̶e b̶ʌsia sãwã parata jʌre ped̶ida panʌda idjab̶a ãdjirã acʌd̶e wãida.\\nNaʌ̃ cartad̶e Pauloba naãrã b̶ʌd̶a\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra trʌ̃sia Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã. Dadjirã djaba Sosteneda mʌ̃ ume b̶ʌa. 2 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽ ẽberãrã Corinto purud̶ebema itea. Jesucritod̶eba Ãcõrẽba bãrãra edasia idji itea bia b̶ead̶amãrẽã. Ara maʌ̃ quĩrãca idjia druaza jũma dadjirã Boro Jesucritoa iwid̶ibadara edasia. Idjira ãdjirã Boroa idjab̶a dadjirã Boroa. 3 Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶aira dia pananida.\\nPauloba djabarã carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶a\\n4 Bãrãra Jesucrito ume panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji biad̶eba careba b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶ibʌrʌza bãrã carea bia b̶ʌad̶a abaria. 5 Jesucrito ume panʌ bẽrã Ãcõrẽba bãrãa jũma diasia bia od̶amãrẽã. Idji bed̶eara poya cawa jaradia panania idjab̶a idjid̶ebemada poya bio cawa panania. 6 Jũma Ãcõrẽba bãrãa diad̶aba unubi b̶ʌa Crito bed̶ea daiba jaradiaped̶ad̶ara wãrã arada. 7 Bãrãba dadjirã Boro Jesucrito ununi carea jʌ̃ã panʌmisa Ãcõrẽba idji Jaured̶eba dia b̶ʌra jũma eropanʌa. 8 Maʌ̃ba Ãcõrẽba bãrãra zarea erob̶aya ab̶a naʌ̃ ewari jõbʌrʌd̶aa. Mãwãra dadjirã Boro Jesucritoba cawa od̶e zebʌrʌd̶e bãrãra biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶ead̶ia. 9 Ãcõrẽra bed̶ea ab̶a b̶ʌa. Idjia bãrãra trʌ̃sia idji Warra dadjirã Boro Jesucrito ume ãbaa b̶ead̶amãrẽã.\\nDjabarã crĩcha awara awara panʌnebema\\n10 Djabarã, dadjirã Boro Jesucritod̶eba mʌ̃a bãrãa bed̶ea djuburiaya ãbaa bia duananamãrẽã. Crĩcha awara awara duananiẽ́ panʌa, ãtebʌrʌ crĩcha ab̶aʌd̶eba ãbaa bia duananida panʌa. 11 Djabarã, mʌ̃a ũrĩna carea mãwã jara b̶ʌa. Djabawẽrã Cloe ẽberãrãba mʌ̃́a jarasid̶aa bãrãra ijara duanabarida. 12 Ebud̶a jaraibʌrʌ, ʌ̃cʌrʌ bãrãnebemaba jarabadaa: “Mʌ̃ra Paulod̶ea.” Dewararãba jarabadaa: “Mʌ̃ra Apolod̶ea.” Dewararãba jarabadaa: “Mʌ̃ra Pedrod̶ea.”* Pedro. Griego bed̶ead̶e “Cepa” b̶ʌ́ b̶ʌa. Idjab̶a dewararãba jarabadaa: “Mʌ̃ra Critod̶ea.” 13 Mãwãra ¿Critora zocãrã b̶ʌca? ¿Mʌ̃da bãrã carea crud̶e cachisid̶aca? ¿Bãrãra mʌ̃ trʌ̃neba borocuesid̶aca?\\n14 Mʌ̃a ni ab̶aʌ bãrãnebemada borocued̶aẽ́ bẽrã b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. Mʌ̃a ab̶abe djaba Crispoda, Gayo sid̶a borocuesia. 15 Mãwã ni ab̶aʌba poya jarad̶aẽ́a mʌ̃ trʌ̃neba borocuesid̶ada. 16 Idjab̶a mʌ̃a djaba Estepana ẽberãrã sid̶a borocuesia. Ãdjirã awara dewarada borocuesibʌrʌ mʌ̃a quĩrãnebaẽ́a. 17 Critoba mʌ̃ra diabueẽ́ basía ẽberãrã borocue b̶amãrẽã, ãtebʌrʌ diabuesia bed̶ea bia idjid̶ebemada jaradiamãrẽã. Baribʌrʌ naʌ̃ dud̶abema necawaad̶eba mʌ̃a jaradiaẽ́ b̶ʌa Crito crud̶e beud̶ada ara idji quĩrĩãbe beud̶a quĩrãca b̶erãmãrẽã.\\nCritora Ãcõrẽ necawaa idjab̶a Ãcõrẽ ʌb̶ʌaa\\n18 Tʌbʌ uruad̶aa wãni ẽberãrãmaarã Crito crud̶e beud̶ad̶ebema bed̶eara siriẽ́ b̶ʌa. Baribʌrʌ dadjirã, dji Ãcõrẽba ẽdrʌ edad̶arãba cawa panʌa maʌ̃ bed̶eaba Ãcõrẽ ʌb̶ʌara cawabi b̶ʌda. 19 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:\\nNe cawa b̶ea necawaada mʌ̃a siriẽ́ b̶ʌda unubiya. Crĩcha cawa b̶ea crĩchara biẽ́ tab̶ʌda cawabiya.† Isaía 29:14.\\n20 Wãrãda Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaara siriẽ́ b̶ʌda cawabisia. Jãʌ̃be ¿ne cawa b̶eara sãwãsid̶a? ¿Judiorã ley jaradiabadara sãw��sid̶a? ¿Naʌ̃ ewarid̶e necawaad̶eba bed̶eabadara sãwãsid̶a? 21 Ãcõrẽba idji necawaad̶eba od̶aba idjida cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ara ãdji necawaad̶eba idjira cawad̶acaa.‡ Ãcõrẽba idji necawaad̶eba od̶aba idjida cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ara ãdji necawaad̶eba idjira cawad̶acaa. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã jara b̶ʌa: “Ãcõrẽba idji necawaad̶eba b̶ʌsia ẽberãrãba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaad̶eba idjira poya cawarãnamãrẽã.” Ãdjirãmaarã daiba jaradia panʌra siriẽ́ b̶ʌmĩna Ãcõrẽmaarã bia b̶asia maʌ̃neba jũma idji ĩjãbʌdara ẽdrʌ edaida.\\n22 Crito ĩjãni carea judiorãba ne ununacada unu quĩrĩãbadaa. Judiorãẽ́ba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaada jʌrʌbadaa. 23 Baribʌrʌ daiba Crito crud̶e beud̶ada jaradia panʌa. Maʌ̃ bed̶eara judiorãba bia ũrĩnacaa. Idjab̶a judiorãẽ́ba maʌ̃ bed̶eara siriẽ́ b̶ʌda crĩchabadaa. 24 Baribʌrʌ Ãcõrẽba ʌ̃cʌrʌ judiorãda, ʌ̃cʌrʌ judiorãẽ́ sid̶a trʌ̃sia Critod̶eba ẽdrʌ edai carea. Maʌ̃gʌrãba cawa panʌa Ãcõrẽba Critod̶eba idji ʌb̶ʌada, necawaa sid̶a unubisida. 25 Ẽberãrãmaarã Critora crud̶e beud̶a bẽrã Ãcõrẽra ne cawa b̶ʌẽ́a, ʌb̶ʌaẽ́ b̶ʌa. Baribʌrʌ ne adua b̶ʌ quĩrãca b̶ʌmĩna Ãcõrẽra jũma naʌ̃ ẽjũãnebemarã cãyãbara ne cawaara b̶ʌa. Idjab̶a Ãcõrẽra ʌb̶ʌaẽ́ b̶ʌca b̶ʌmĩna jũma naʌ̃ ẽjũãnebemarã cãyãbara ʌb̶ʌara b̶ʌa.\\n26 Djabarã, crĩchad̶adua Ãcõrẽba bãrã edasid̶e sãwã b̶easida. Ẽberãmaarã zocãrã bãrãnebemada ne cawa b̶ead̶aẽ́ basía, dji dromada b̶ead̶aẽ́ basía, dji droma b̶ead̶eba tod̶aẽ́ basía. 27 Maʌ̃ bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebema ne cawa b̶eamaarã bãrãra ne adua qued̶eaa. Baribʌrʌ ãdjirãba ne adua qued̶ea abadara Ãcõrẽba edasia. Mãwã naʌ̃ ẽjũãnebema ne cawa b̶eara perabibaria. Ara maʌ̃ quĩrãca naʌ̃ ẽjũãnebema ʌb̶ʌa b̶eamaarã bãrãra ʌb̶ʌaẽ́ b̶eaa. Baribʌrʌ ãdjirãba ʌb̶ʌaẽ́ b̶ea abadara Ãcõrẽba edasia. Mãwã naʌ̃ ẽjũãnebema ʌb̶ʌa b̶eara perabibaria. 28 Naʌ̃ ẽjũãnebemarãba dji ed̶aara qued̶ea abadara, ãdjia igarabada sid̶a Ãcõrẽba edasia. Mãwã dji dromaẽ́ b̶eara edasia dji droma b̶ea ed̶aara b̶ʌi carea. 29 Maʌ̃ bẽrã ni ab̶aʌba ara idjid̶ebemada Ãcõrẽ quĩrãpita poya bia bed̶ead̶aẽ́a. 30 Baribʌrʌ Ãcõrẽba bãrãra Jesucrito ume ãbaa b̶ʌsia. Mãwã Critod̶eba Ãcõrẽba idji necawaada dadjirãa cawabisia. Idjia dadjirãra jipa b̶ʌsia, ara idji itea bia b̶ʌsia, idjab̶a cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edasia. 31 Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽ Bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌ quĩrãca dadjia od̶ida panʌa. Nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ab̶aʌda bia bed̶eaibʌrʌ, dadji Borod̶ebemada bia bed̶eaida b̶ʌa.”§ Jeremia 9:24.\\n*1:12 Pedro. Griego bed̶ead̶e “Cepa” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n†1:19 Isaía 29:14.\\n‡1:21 Ãcõrẽba idji necawaad̶eba od̶aba idjida cawabi b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ ẽjũãnebemarãba ara ãdji necawaad̶eba idjira cawad̶acaa. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã jara b̶ʌa: “Ãcõrẽba idji necawaad̶eba b̶ʌsia ẽberãrãba naʌ̃ ẽjũãnebema necawaad̶eba idjira poya cawarãnamãrẽã.”\\n§1:31 Jeremia 9:24.","num_words":925,"character_repetition_ratio":0.078,"word_repetition_ratio":0.056,"special_characters_ratio":0.174,"stopwords_ratio":0.214,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Apocalipsis 2 BSNNT - Quẽna ado bajiro yʉre yicami yʉre - Bible Search\\nEfeso macanare Juan ĩ ucacõare queti\\n—Efeso vãme cʉti macana yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñagʉ̃re ado bajiro ucaya: “Adi mʉare yʉ ucase, ado bajiro bajigʉ mʉare ĩ gotise ñaja: Ĩ ãmo riojojacatʉa cojomo cõro jʉa jẽnituarirãcʉ ñocoa cʉogʉ, cojomo cõro jʉa jẽnituarirãca sĩabusuoriabajari jeoriajʉrire ĩatirʉ̃nʉrũgũgʉ̃ ñaami. Yʉre ruyuaĩocõari, yʉre ĩ goticatire ĩre ucacõabosagʉ yaja yʉ”, yiucaya —yicami.\\nTo yicõari, ado bajiro mʉare goticami: 2—Jediro mʉa yisere masiaja yʉ. “Mani ʉjʉre ajitirʉ̃nʉato gãjerã” yirã, josari mʉa moarũgũsere masiaja yʉ. Gãjerã rojose ĩna yiboajaquẽne, yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉ tʉjabetire masiaja. Rojose yirãre mʉa ĩavariquẽnabetire quẽne masiaja. “Cristo ocare riojo gotimasiorã ñaja yʉa” yirãre ajicõĩacõari, “Socarimasa ñaja mʉa” ĩnare mʉa yigoticatire quẽne masiaja yʉ. 3Gãjerã rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉcõa ñaja mʉa. Yʉre ajitirʉ̃nʉrã mʉa ñajare, rojose mʉare yama. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabeaja mʉa. 4To bajiro mʉa bajiboajaquẽne, cojo vãme ado bajiro mʉa bajisere ĩavariquẽnabeaja yʉ: Yʉre ajitirʉ̃nʉsʉorã, mʉa maicato cõro yʉre maibeaja mʉa yuja. 5Yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉsʉocatire tʉoĩacõari, quẽna yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉsʉocatore bajiro tudiajitirʉ̃nʉña. To bajiro mʉa bajijama, yʉ bojabetire yitʉjacõari, yʉ bojasejʉare yirʉarãja mʉa quẽna. To bajiro mʉa yibetijama, mʉa sĩabusuoriabaja jeoriajʉre ẽmagʉ̃ ejarʉcʉja yʉ. 6Yʉre mʉa maibetibʉsasere ĩavariquẽnabetiboarine, adi vãme mʉa yisere ĩavariquẽnaja yʉ: Nicolás vãme cʉtigʉre ajisʉyarã, rojose ĩna yisere ĩateaja mʉa. Yʉ quẽne, tire ĩateaja. 7Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mʉare yʉ gotirotire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro ajiya mʉa, gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro: Yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetirona, yucʉ́ caticõa ñarotiaye rica cʉtiʉ ricare barona ñarʉarãma. Dios ya vese quẽnarivesejʉre ñaja tiʉ —mʉare yigoticami yʉre ruyuaĩocacʉ.\\nEsmirna vãme cʉti macanare Juan ĩ ucacõare queti\\n8Gajeye ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\n—Esmirna vãme cʉti macana yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñagʉ̃re ado bajiro yʉre ucacõabosaya: Tire mʉare goticacʉ, ñajediro ti ruyuaroto rĩjorojʉ ñamasir'i, to bajicõari, ñajediro ti yayiro berojʉ quẽne ñacõa ñarũgũrocʉ ñaami. Rijacoaboarine, tudicaticõari, rijarocʉ me ñaami. Ado bajiro mʉare goticami:\\n9—Gãjerã rojose mʉare ĩna yijare, rojose mʉa tãmʉosere masiaja yʉ. Ñie mana mʉa ñasere masiaja. To bajiro bajirã ñaboarine, Dios mʉare ĩ ʉjore ñajare, gajeyeũni jairãre bajiro ĩ ye quẽnamasuse jediro cʉorã ñaja mʉa, ĩ macʉre mʉa ajitirʉ̃nʉ tʉjabetirotire yirã. “Jud'io masa ñari, Dios rĩa ñaja yʉa” yitʉoĩaboarã, masa ĩna ĩaro rĩjorojʉa, “Rojose yima” socarãne mʉare ĩna yirosere ajiaja yʉ. To bajiro yirorã, Dios ĩ bojasere yirã me ñaama. Vãtia ʉjʉ, Satanás ĩ bojasejʉare yirã ñaama. 10Rojose mʉare ĩna yirotire tʉoĩagüibesa. “Sĩgʉ̃ri, tubiberiavijʉ tubibe ecoato ĩna” yigʉ, mʉare yirʉcʉmi Satanás. “Cristore ajitirʉ̃nʉ tʉjato” yigʉ, to bajiro mʉare yirʉcʉmi. To ĩ yiroti ñajare, jʉaãmo cõro ñarirʉ̃mʉri rojose tãmʉorʉarãja mʉa. Rojose tãmʉoboarine, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabesa. Mʉare ĩna sĩaroti ti ñaboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabesa. To bajiro mʉa bajijama, “Rijacoaboarine, quẽna tudicaticõari, rijarona me ñato” yigʉ, mʉare yirʉcʉja yʉ. 11Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mʉare yʉ gotirotire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro ajiya mʉa, gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro: Yʉre ajitirʉ̃nʉcõa ñarũgũronama, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ yʉ rearona rãca vabetirʉarãma —mʉare yigoticami, yʉre ruyuaĩocacʉ.\\nPérgamo vãme cʉti macanare Juan ĩ ucacõare queti\\n12Gajeye ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\n—Pérgamo vãme cʉti macana yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñagʉ̃re ado bajiro yʉre ucacõabosaya: Jʉajacatʉajʉne bʉjarijãi jariase cʉocacʉ, ado bajiro mʉare goticami:\\n13—Ti macajʉ mʉa bajirũgũsere masiaja yʉ. Ti maca ñaja Satanás ĩ ñavariquẽnari maca. Ti macana jediro, “Satanáre rʉ̃cʉbʉorã yaja” yimasibetiboarine, ĩre cʉdirã vatoajʉ mʉa bajisere masiaja yʉ. Sĩgʉ̃ mʉa rãca ñaboacacʉ, Antipas vãme cʉtigʉre, ĩre ĩna sĩacatire masiaja yʉ. “Cristo ocajʉare ajitirʉ̃nʉroti ñaja” ĩ yitʉjabetijare, ĩre sĩacama. Ĩre ĩna sĩaboajaquẽne, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabeticajʉ mʉa. To bajiro mʉa bajicõa ñasere masiaja yʉ. 14To bajiro mʉare quẽnaro yiboarine, ado bajiro mʉa yisejʉare ĩavariquẽnabeaja yʉ: Mʉa rãcana sĩgʉ̃ri, Balaam vãme cʉticacʉ, Balac vãme cʉticacʉre ĩ gotimasiocatire ajisʉyacanare bajiro yama ĩna. Ado bajiro gotimasiocami Balaam, Balac vãme cʉtigʉre gotigʉ: “Israelita masare rojose mʉ yirorʉajama, ʉ̃mʉare ado bajise rojose yi ocasãña: ‘Yʉa quẽnor'ire rʉ̃cʉbʉorã vaibʉcʉre sĩacõari, ĩ tʉjʉ yʉa cũrʉare riire mʉa bajaquẽne, quẽnarʉaroja. To yicõari, yʉa yarã rõmia rãca mʉa ajeriarã cʉtijaquẽne, quẽnarʉaroja ti’ ĩnare yi ocasãña”, yigotimasiocami Balaam. 15Gãjerã rojose yirã quẽne, Nicolás vãme cʉtigʉre ajisʉyarã ñaama sĩgʉ̃ri ĩna rãcana. 16To bajiri, Nicoláre ajisʉyarãre, to yicõari, Balaam ĩ gotimasiocatire ajisʉyacanare bajiro yirãre ajibeticõaña. Ĩnare mʉa ajitirʉ̃nʉcõa ñajama, mʉa tʉjʉ ejacõari, rojose mʉa yise vaja, jariase yʉ risejʉ budirijãi, jʉajacatʉajʉne bʉjarijãi rãca mʉare rojose yirʉcʉja yʉ. 17Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca ñamasusere mʉare yʉ gotirotire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro ajiya mʉa, gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro: Yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetironare maná vãme cʉtise yayiorojʉ ñare bare ĩnare ecarʉcʉja yʉ. To yicõari, tocãrãcʉrene gʉ̃tari botiricari ĩnare ĩsirʉcʉja, mame vãme ucaturiarire. Ñimʉjʉane tiarijʉre ucaturere ĩamasibetirʉcʉmi. Tiarire boca juarã rĩne masirʉarãma —mʉare yigoticami yʉre ruyuaĩocacʉ.\\nTiatira macanare Juan ĩ ucacõare queti\\n18Gajeye ado bajiro yʉre yicami yʉre ruyuaĩocacʉ:\\n—Tiatira vãme cʉti macana, yʉre ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñagʉ̃re ado bajiro yʉre ucacõabosaya: Adi mʉare yʉ ucase, ado bajiro bajicacʉ mʉare ĩ goticati ñaja: Dios macʉ, ĩ cajeari jea ʉ̃jʉsere bajiro yaacacʉ ñacami. To bajicõari, cõme, bronce vãme cʉtise jeamejʉ soecõari, ĩna gosiose bʉto yaasere bajiro gʉbori cʉticacʉ ñacami. To bajigʉ ñagʉ̃, ado bajiro mʉare goticami:\\n19—Jediro ĩna yisere masiaja yʉ. Mʉa gãmerã maisere masiaja yʉ. Yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉsere quẽne masiaja. “Quẽnabʉsaro ĩre ajitirʉ̃nʉto mani” yirã, mʉa gãmerã ejarẽmosere quẽne masiaja. Gãjerã rojose mʉare ĩna yiboajaquẽne, yʉre mʉa ajitirʉ̃nʉcõa ñasere quẽne masiaja. Tirʉ̃mʉjʉ yʉre ajitirʉ̃nʉsʉorãjʉ quẽnaro mʉa yicati rẽtoro quẽnaro yirũgũaja mʉa, adirʉ̃mʉrirema. Ti jedirorene masiaja yʉ. 20To bajiro quẽnaro mʉa yise ti ñaboajaquẽne, ado bajise mʉa yisejʉare ĩavariquẽnabeaja yʉ: Mʉa tʉago Jezabel vãme cʉtigo socase so gotimasiosere ajicõari, “Soco yaja mʉ. Gotimasiobeticõaña mʉ”, sore yibeaja mʉa. “Cristo oca riojo gotimasiogõ ñaja yʉ” yitocõari, so gotimasiose sʉorine yʉ bojase yirã ñaboarã, ado bajiro rojose yama: Ajeriarã cʉtirã ñaama. To bajicõari, gãjerã ĩna quẽnor'ire rʉ̃cʉbʉorã vaibʉcʉre sĩacõari, ĩ tʉjʉ ĩna cũrʉare riire barã ñaama. 21To bajiro rojose so yisere yitʉjacõari, yʉ bojasejʉare so yirotire yoaro yubʉsacõaboaja yʉ. Ajeriarã cʉti tʉjarʉabeamo so. 22To bajiro so bajicõa ñajare, “Cãnijesariaro joejʉ so ajeriarã cʉtirã rãca, so cãnirũgũriajʉ joene bʉto rojose tãmʉoato” yigʉ, yirʉcʉja yʉ. So rãca ajeriarã cʉtirãre quẽne to bajirone yirʉcʉja yʉ. Yucʉne rojose ĩna yisere yitʉjacõari, yʉ bojasejʉare ĩna yibetijama, to bajirone ĩnare yirʉcʉja yʉ. 23To yicõari, so rĩare sĩajeocõarʉcʉja yʉ. Tire ajicõari, “Masa ñajediro mani tʉoĩasere masijeogʉ ñaami”, yʉre yirʉarãma adi macarʉcʉroana ñajediro yʉre ajitirʉ̃nʉrã. Tocãrãcʉne ĩna yicatire quẽnaro ĩacõari, “To bajiro yicana ñari, quẽnase bʉjarã, rojose tãmʉorã, bajirʉarãja”, ĩnare yirotirʉcʉja yʉ. 24-25Yʉre ajitirʉ̃nʉrã, socase so gotimasiosere ajitirʉ̃nʉmenajʉare mʉare gotigʉ yaja: “Adi ñaja Satanás oca ñamasuse, gãjerã ĩna masibeti” sore ajisʉyarã ĩna yiboajaquẽne, tire ajirʉabeaja mʉa. To bajiri, adi rĩne mʉare rotigʉ yaja: Adi macarʉcʉrojʉ yʉ tudiejaroto rĩjoro, yʉre ajitirʉ̃nʉ tʉjabetiroti ñaja. Gaje vãme mʉare rotibeaja. 26-28Yʉre ajitirʉ̃nʉcõa ñaronare, to yicõari, yʉ bojasere yitʉjabetironare mʉa rijato berojʉ, mʉa catirotire yigʉ, Dios ĩ catisere mʉare ĩsirʉcʉja yʉ. To yicõari, “Gãjerãre yʉre rotibosato” yigʉ, yʉ masisere mʉare ʉjorʉcʉja yʉ. Ĩ masisere yʉ jacʉ yʉre ĩ ʉjocatire bajirone mʉare ʉjorʉcʉja yʉ, “Mʉare terã quẽne mʉare cʉdiato” yigʉ. To bajiri, bʉto rotirʉarãja mʉa. Gãjerã mʉare ĩna cʉdibetijama, josari mene ĩnare sĩarearʉarãja. 29Gaje macariana yʉre ajitirʉ̃nʉrã jediro, Esp'iritu Santo ĩ ejarẽmose rãca mʉare yʉ gotisere mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro tʉoĩato ĩna —yigoticami yʉre ruyuaĩocacʉ.","num_words":1145,"character_repetition_ratio":0.096,"word_repetition_ratio":0.04,"special_characters_ratio":0.176,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"San Mateo 13 BSNNT - Tirʉ̃mʉne, vi ñar'i, budiacõari, - Bible Search\\n1Tirʉ̃mʉne, vi ñar'i, budiacõari, ʉtabʉcʉra tʉjʉ yʉa rãca ejarũju ejacami Jesús. To bajicõari, masare gotimasiocami. 2Masa jãjarãbʉsa ĩna rẽjaquearo ĩacõari, cũmuajʉ vasãjacõari, rujicami Jesús. Masajʉama, ʉtabʉcʉra tʉ rʉ̃gõcõacama ĩna. 3To bajicõari, cojo queti me tʉoĩacõari, “Ado bajiro bajisere bajiro bajiaja” ĩnare yigotigʉ ñari, ado bajise goticami:\\n—Sĩgʉ̃ oterimasʉ, vesejʉ ote ajere otegʉ vacʉmi. 4Vese ejacõari, ote ajere ĩ reabaterone, gajeye maajʉ vẽjaquearoja. To bajiri minia ejacõari, tire bareacõarãma ĩna. 5-6Gajeyema, gʉ̃ta joejʉ reajeoroja. Tijʉ, mojoroaca sita ti ñajare, guaro ti judidaboajaquẽne muiju, asisĩocõagʉ̃mi. To bajicõari, oco manijare, sĩnireacoatoja ti. 7Gajeyema, jotayucʉ́ vatoajʉ vẽjaquearoja. To bajicõari, ti judiboajaquẽne, jotajʉa bʉcʉaveocoatoja ti. 8Gajeyema, sita quẽnarojʉ vẽjaquearoja. To baji, judibʉcʉacõari, quẽnase ñacõari, jairo rica cʉtiroja. Cojotõ, cien ñaricari rica cʉtiejoroja. Gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ treinta ñaricari rica cʉtiroja. 9Tire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro tʉoĩaña mʉa —yicami Jesús.\\n10To ĩ yiro bero, ado bajiro Jesúre sẽniĩacajʉ yʉa, ĩ buerã:\\n—¿No yigʉ gotimasiore queti tʉoĩacõari, ĩnare gotirũgũati mʉ? —ĩre yisẽniĩacajʉ yʉa.\\n11To yʉa yirone, ado bajiro yʉare cʉdicami:\\n—“Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona yʉa ñarʉajama, ado bajiro yiroti ñaja” ĩna yimasibeticatire, yucʉrema Dios ĩ masise rãca ajimasiaja mʉama. To bajiboarine, gãjerãjʉama, Dios ĩ bojabetijare tire ajimasibeama. 12No bojagʉ Diore ajitirʉ̃nʉgʉ̃re, “Quẽnarobʉsa ajimasiato” yigʉ, ĩ masisere cõarʉcʉmi Dios. Gãjirema, ĩre ajigʉ ñaboarine, ĩre ĩ ajitirʉ̃nʉbetijare, ĩ ajimasiboasere masiriojeocõarʉcʉmi ĩ. To bajiri ĩre masibetimasucõarʉcʉmi ĩ. 13Masa ado bajiro bajirã ĩna ñajare, gotimasiore queti ĩnare gotirũgũaja yʉ: Yʉ yiĩosere ĩarã ñaboarine, yʉ gotisere ajirã ñaboarine, ajimasicõari, “To bajiro manire yigotigʉ yatique”, yimasimenama. 14Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias ñamasir'i mʉa bajirotire yigʉ, Dios ĩ ñagõmasirere ado bajiro yiucamasiñumi:\\n“‘Yʉre ajirã ñaboarine, ajimasibeticõa ñarʉarãma. Yʉ yiĩosere ĩarã ñaboarine, “To bajiro bajisere yigʉ yatique ĩ”, yiĩamasibeticõa ñarʉarãma.\\n15Ado bajiro bajirã ñari, yʉ yere ajimasimena ñarãma ĩna: Gãmo gojeri tusubeti, to yicõari, caje ĩamenare bajiro bajirãma. To bajiro yʉ yijama, “Yʉ yere tʉoĩarʉamena ñaama” yigʉ yaja yʉ. To bajirã ñari, tire quẽnaro ajimasibeama. Yʉ yere ĩna tʉoĩarʉajama, tire ajimasicõari, yʉ bojarore bajiro tʉoĩavasoacõari, yʉre sẽnirʉ̃cʉbʉoborãma ĩna. Yʉre ĩna sẽnijama, yʉre ĩna cãmotadicõa tʉjaborotire ĩnare yirẽtobosabogʉja yʉ’, yigotiami Dios”, yiucamasiñumi Isa'ias ñamasir'i.\\n16Variquẽnaña mʉama. Yʉ yiĩosere tʉoĩacõari, yʉ bojarore bajiro tʉoĩavasoariarã ñari, tire yʉ gotimasiosere ajimasiaja mʉama. 17Riojo mʉare gotiaja yʉ. Tirʉ̃mʉjʉ jãjarã Diore gotirẽtobosamasiriarã yucʉ mʉare yʉ yiĩosere ĩarʉamasiboayuma. Yʉ gotimasiosere mʉa ajisere ajirʉamasiboayuma. To bajiri mʉama, jairo yʉ yiĩosere masirã ñari, to yicõari, yʉ gotimasiosere ajirã ñari, variquẽnaña mʉa —yʉare yicami Jesús, ĩ buerãre.\\nAdo bajise tʉoĩacõari, “Oterimasʉ ĩ bajire quetire gotibʉ yʉ”, Jesús ĩ yire queti\\n18Quẽna ado bajiro goticami Jesús:\\n—Ado bajise tʉoĩacõari, oterimasʉ ĩ bajire quetire gotibʉ yʉ: Quẽnaro ajiya mʉa. 19Ote aje, maajʉ vẽjaquearere, minia ĩna barere yʉ yijama, “Ʉjʉ Dios yarã quẽnaro ĩ yirona ĩna ñarʉajama, ado bajiro yiroti ñaja” yʉ yigotimasiosere ĩna ajiboasere, vãtia ʉjʉ ejacõari, guaro ĩ masiriosere yigʉ yibʉ yʉ —yʉare yicami.\\n20-21—Gʉ̃ta joejʉ vẽjaqueacõari, guaro judibʉcʉaboarere, muiju ĩ asisĩorere yʉ yijama, yʉ yere ajicõari, quẽnaro variquẽnase rãca ajirã ñaboarine, yoaro mene tire ĩna quejerotire, to yicõari, yʉ gotisere ajirã ĩna ñajare, gãjerã rojose ĩnare ĩna yijama, yoaro mene yʉ ocare ĩna ajitʉjarotire yigʉ yibʉ. 22Jotayucʉ́ vatoajʉ vẽjaqueacõari, judiboarere jotajʉa ti bʉcʉaveorere yʉ yijama, yʉ gotisere ajirã ñaboarine, adi macarʉcʉro ti bajisejʉare tʉoĩarejairã ñari, to yicõari, gajeyeũni bojatʉoĩarã ñari, yʉ yejʉare tʉoĩatʉjacõari, yʉ bojarore bajiro yimenare yigʉ yibʉ yʉ. 23Sita quẽnarojʉ vẽjaqueare judibʉcʉacõari, quẽnase rica cʉtirere cojotõ cien ñaricari, gajetõ sesenta ñaricari, gajetõ treinta ñaricari rica cʉtirere yʉ yijama, yʉ gotimasiosere ajimasicõari, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã yʉ ocare ĩna gotimasiose sʉori, gãjerã masa quẽne yʉre ĩna ajitirʉ̃nʉrotire yigʉ yibʉ —yʉare yicami Jesús.\\nTrigo vatoajʉ vidi judire queti\\n24“Masare Dios ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro ado bajiro bajirʉaroja” yigʉ, gaje queti gotimasiocami Jesús:\\n—Sĩgʉ̃ ĩ ya vesejʉ trigo ajere otegʉmi. 25Ĩ otero bero, ĩre moabosarimasa ĩna cãnitoye, ĩ ya vese ejacõari, vidi oterudigʉmi, ĩre ĩategʉ ñari. To yigajano, vacoacʉmi ĩ. 26To bajiri trigo ti judibʉcʉato, vidi quẽne ruyuaroja. 27To bajisere ĩacõari, ĩna ʉjʉre gotirã vanama ĩna. Ĩ tʉ ejacõari, ado bajiro yirãma: “Yʉa ʉjʉ, ¿no yiro trigo rĩne mʉ otecati ñaboarine, vidi quẽne judiri?”, yirãma, ĩna ʉjʉre. 28To ĩna yijare, “Sĩgʉ̃ yʉre ĩategʉ oterimi”, ĩnare yigʉmi ĩ. To ĩ yirone, “¿Ado cõrone yʉa vʉerearã vatire bojati mʉ?”, ĩre yisẽniĩarãma ĩna. 29To ĩna yisere ajicõari, ado bajiro ĩnare yigʉmi ĩna ʉjʉ: “¡Vʉebesa maji! Mʉa vʉejama, ote rãcane vʉecõarãja mʉa. 30Trigo rãca bʉcʉacoajaro maji. Ti rica cʉti bʉcʉaro ĩacõari, tire jua bajirãne vʉereacõari, soereacõarʉarãja mʉa. Trigore juacõari, tire cũriavijʉ cũcõarʉarãja mʉa”, ĩnare yirotigʉmi oterimasʉ —yigotimasiocami Jesús.\\n31Quẽna ado bajiro gotimasiocami Jesús:\\n—“Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ” yigʉ, Dios ĩ cõagʉ̃, yʉ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirʉ̃nʉjama, mʉare yʉ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cʉtisere tʉoĩavasoacõari, tocãrãcarʉ̃mʉri quẽnaro ñamʉjarʉ̃gʉ̃cõari, quẽnaro ajimasimʉjarʉ̃gʉ̃jama, ado bajiro bajirʉaroja: Sĩgʉ̃ ĩ ya vesejʉre mostaza ajea otegʉmi. 32Gajeye ote aje rẽtoro rʉjaricaca ñaroja ti mostaza ajeaca. To bajiri ĩ oterica mojoricaca ñaboarine, ti judibʉcʉacoajama, ote yucʉ́ri rẽtobʉsaricʉ jairicʉ ñaroja tiʉ. Jairicʉ ti ñajare, tiʉ rʉjʉrijʉ minia ĩna ria cʉtirotijʉrire quẽnorãma ĩna —yigotimasiocami Jesús. e\\n“Pan vauvasere bajiro bajiaja”, Jesús ĩ yire queti\\n33Quẽna ado bajiro gotimasiocami Jesús: “ ‘Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉja mʉ’ yigʉ, Dios ĩ cõagʉ̃, yʉ gotimasiosere no bojarã ĩna ajitirʉ̃nʉjama, mʉare yʉ gotisere mojoroaca ajimasiboarine, rojose ĩna ñare cʉtisere tʉoĩavasoacõari, tocãrãcarʉ̃mʉri quẽnaro ñamʉjarʉ̃gʉ̃cõari, quẽnaro ajimasimʉjarʉ̃gʉ̃jama, ado bajiro bajirʉaroja” yigʉ, gaje gotimasiore queti goticami:\\n—Rõmio, pan quẽnogoago, trigo vetare idiaji vasãcõari, pan ũmato vauvasere vʉogomo so. To so yijare, jairo vauvaroja ti. Tire bajirone bajirʉaroja, Diore rotibosagʉre yʉre ajitirʉ̃nʉrã jãjarãbʉsa mʉa bʉjʉroti —ĩnare yigotimasiocami Jesús.\\n“Ado bajiro Diore gotirẽtobosarimasʉ ĩ yiucamasire ñajare, gotimasiore queti gotirũgũaja yʉ”, Jesús ĩ yire queti\\n34Gotimasiore queti rãca rĩne ĩnare gotimasiorũgũcami Jesús. 35Diore gotirẽtobosarimasʉ, “Ado bajiro bajirʉaroja” ĩ yimasire ti ñajare, to bajise gotimasiorũgũcami. Ado bajiro ucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasʉ:\\n“Masare ĩnare gotigʉ, gotimasiore queti tʉoĩacõari, ĩnare gotimasiorʉcʉmi. To bajiro yigʉ, adi macarʉcʉro ti ruyuaroto rĩjorojʉne masiñamanicoadirere gotimasiorʉcʉmi”, yiucamasiñumi Diore gotirẽtobosarimasʉ Jesúre tʉoĩa yugʉ.\\nTrigo vatoajʉ vidi judirema, “Ado bajiro yirʉaro yaja”, Jesús ĩ yigotimasiore queti\\n36To bajiro yigotigajanocõari, “Vijʉ vacʉ yaja yʉ”, yisãjacoacami. To ĩ yi vatone, ĩre sʉyasãjacajʉ yʉa quẽne. Sãjaejacõari, ado bajiro ĩre sẽniĩacajʉ yʉa, ĩ buerimasa:\\n—Vidi judire quetire, “Ado bajiro yigʉ, to bajise yibʉ yʉ”, yʉare yigotiya —Jesúre ĩre yicajʉ yʉa.\\n37To bajiro yʉa yijare, ado bajiro yʉare goticami Jesús:\\n—Trigo oterimasʉre yigʉ, yʉ masune yigʉ yibʉ yʉ, Dios ĩ roticõacacʉre yʉ yijama. 38Ĩ ya vesere yʉ yijama, adi macarʉcʉro mani ñarojʉre yigʉ yibʉ yʉ. Trigore yʉ yijama, yʉ yarãre quẽnaro Dios ĩ yirãre yigʉ yibʉ. Vidire yʉ yijama, vãtia ʉjʉ, Satanás ĩ bojarore bajiro yirãre yigʉ yibʉ. 39Vidi oterudirimasʉre yʉ yijama, vãtia ʉjʉ Satanáre yigʉ yibʉ. Trigo ti bʉcʉatojʉ ĩna juarere yʉ yijama, adi macarʉcʉro ti jedirotire yigʉ yibʉ. Trigo ti bʉcʉaro, juarimasare yʉ yijama, ángel mesare yigʉ yibʉ, yicami Jesús. 40Vidi juacõari, ĩna soerearore bajiro bajirʉaroja adi macarʉcʉro ti jedirojʉ. 41To cõrone, Dios ĩ roticõacacʉ, Diore rotibosagʉ, ángel mesare cõarʉcʉja yʉ. “Yʉ yarã vatoajʉ ñacõari, rojose yirãre, to yicõari, rojose ĩnare ũmato yirãre quẽne juaáya” yigʉ, ĩnare cõarʉcʉja. 42Ĩnare juacõari, jeame yatibetimejʉ reacõarʉarãma ĩna. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉorã ñari, guji põguẽ, oti, yirʉarãma ĩna. 43Ángel mesa, ĩnare ĩna reagajanoro bero, ado bajiro bajirʉarãja mʉa: Mani jacʉ, “Quẽnase yirã ñaama” ĩ yiĩarã ñari, muiju ĩ busurore bajiro busurʉarãja. Tire mʉa ajimasirʉajama, quẽnaro tʉoĩaña —yʉare yicami Jesús.\\nBʉto vaja cʉtisere ĩ bʉjare queti\\n44Quẽna ado bajiro yʉare goticami Jesús:\\n—Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mʉa ñase bʉto quẽnaja ti. To bajiro ti bajijare, sĩgʉ̃ bʉto vaja cʉtise bʉjagʉre bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. Sĩgʉ̃ yere bʉto vaja cʉtisere sita vatoajʉ ĩ yayioboarere bʉjagʉmi gãji. Tire bʉjacõari, quẽna tijʉne tudiyayiocũgʉ̃mi. To bajiri, “Jairo vaja cʉti ñaja” yivariquẽnagʉ̃ ñari, ĩ gajeyeũni ñaro cõrone gãjerãre ĩsijeocõagʉ̃mi, gãjoa bʉjarʉ. To yicõari, ti gãjoa rãca ti sita ʉjʉre vaja yigʉmi, sita vatoajʉ jairo vaja cʉtise ĩ bʉjarere cʉorʉ. Tire bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. “Adi macarʉcʉroaye jediro yʉ tʉoĩa bojaboase rẽtoro quẽnase ñaja Dios ye” yitʉoĩacõari, jediro ĩ bojarore bajiro yirũgũrãma —yʉare yigotimasiocami Jesús.\\nBʉto vaja cʉtia, perla vãme cʉtiare ĩ bʉjare queti\\n45Ti vãmere bajiro gaje queti ado bajiro yʉare goticami Jesús:\\n—Dios yarã quẽnaro ĩ yirã mani ñase quẽnaja ti. To bajiro ti bajijare, bʉto vaja cʉtia perla vãme cʉtiare bʉjagʉre bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. Sĩgʉ̃ gajeyeũni ĩsicudirimasʉ, perla vãme cʉtire sẽnicudigʉmi. 46To yicudigʉne, gãji ĩ cʉoricare quẽnamasuricare bʉjagʉmi yuja. To bajiri tiare bʉto bojagʉ ñari, ĩ gajeyeũni jedirore ĩsicõari, vaja sẽnigʉ̃mi, gãjoa bʉjarʉ. To yicõari, ti gãjoa rãca ĩ bojaricare vaja yigʉmi yuja. Tire bajiro bajirãma Dios yarã ñarʉarã. “Adi macarʉcʉroaye jediro yʉ tʉoĩa bojaboase rẽtoro quẽnaja Dios ye” yitʉoĩacõari, jediro ĩ bojarore bajiro yirũg��rãma —yʉare yigotimasiocami Jesús.\\nVai sĩarimasa, vai quẽnarã rĩne ĩna besere queti\\n47Quẽna gotimasiore queti yʉare gotimasiocami Jesús:\\n—Masare Dios ĩ beserirʉ̃mʉ ti ejaro, vai sĩarimasa vaire ĩna beseriarore bajiro bajirʉaroja. Vai sĩarimasa bajiʉ rãca ĩna vayaro, vai vãme cʉtirã ñaro cõro sãjarãma ĩna. 48Ĩna sãjaro ĩacõari, jabuajʉ ĩnare tʉ̃amocũrãma. Ĩnare beserãma. Bariarãrema jibʉjʉ juasãcõari, bayamanare reacõarama. 49To bajirone bajirʉaroja macarʉcʉro ti jediro. Ángel mesa, masare beserã vadirʉarãma. Quẽnarãre, rojorãre beserʉarãma. 50Rojorãre ĩnare juacõari, jeame yatibetimejʉ reacõarʉarãma. Tojʉ ñacõari, bʉto rojose tãmʉorã ñari, guji põguẽ, oti, yirʉarãma ĩna —yʉare yicami Jesús.\\n“Jesúre ajitirʉ̃nʉrã ñarãma Dios ocare tirʉ̃mʉayere, mamere quẽne quẽnaro riojo gotimasiorã”, yire queti\\n51Tire yʉare gotigajanocõari, ado bajiro yʉare sẽniĩacami Jesús:\\n—¿Tire mʉare yʉ gotimasiose queti jedirore ajimasiati mʉa? —yʉare yisẽniĩacami.\\n—Ajimasiaja —ĩre yicʉdicajʉ yʉa.\\n52To bajiro yʉa yijare, ado bajiro yʉare goticami:\\n—To bajiri Dios oca masa ĩna ucamasire quẽnaro riojo gotimasiomasicõarãja mʉa. To yicõari, mʉare yʉ gotimasiosere ajimasirã ñari, tire quẽne quẽnaro riojo gotimasiomasirãja. To bajiro mʉa bajijama, vi ʉjʉ gajeyeũni tirʉ̃mʉjʉ ñarere quẽne, mame ĩ juarere quẽne quẽnocũr'ire bajiro bajirãja mʉa. Ĩ ya viana ĩna cʉobetijama, ĩnare ĩsigʉ̃mi. Ĩ yirore bajirone mʉa yarãre quẽne ĩna ajimasiroti ti rʉyajama, tirʉ̃mʉayere, to yicõari, yucʉ yʉ gotisere quẽne quẽnaro riojo ĩnare gotimasiorʉarãja —yʉare yicami Jesús.\\nNazaret vãme cʉti macajʉ Jesús ĩ vare queti\\n53To bajiro yʉare gotimasio gajano, yʉare ũmato vacoacami Jesús. 54To bajivana, ĩ ya macajʉ ejacajʉ yʉa. Tojʉ Dios ocare ĩna buerivijʉre sãjaejacõari, masare gotimasio ñacami. Quẽnaro ĩ gotimasiosere ajicõari, no yimasibeticama ĩna:\\n—¿No bajicõari, to bajise gotimasiomasiati ĩ? ¿No bajiro yicõari, ĩaĩañamanire yati? 55¿Adi macagʉ yucʉ́ moarimasʉ macʉ me ñatique ĩma? ¿Mar'ia macʉ me ñatique? ¿Santiago, José, Simón, Judas mesa gagʉ me ñatique ĩ? 56To yicõari, jediro mani vatoajʉ ñarã, ¿ĩ bederã rõmiri me ñatique ĩna? To bajiri, ¿nojʉ bueyujari ãni? —Jesúre ĩre yicama ĩna, ĩ ya macana.\\n57To bajiri, “Ñamasugʉ̃ me ñaami. Mani ya macagʉ mani masigʉ̃ ñaami” yirã ñari, ĩre ajitirʉ̃nʉbeticama ĩna. To ĩna yirone, ado bajiro ĩnare goticami Jesús:\\n—Diore gotirẽtobosarimasʉ gajerojʉ Dios ocare ĩ gotimasiocudijama, ĩre ajirʉ̃cʉbʉorãma. To bajiboarine, ĩ ya macanare, ĩ ya vianare quẽne Dios ocare ĩ gotimasiojama, ĩre ajirʉ̃cʉbʉomenama —ĩnare yicami Jesús.\\n58To bajiri ĩ ya macana, ĩre ĩna ajitirʉ̃nʉbetijare, ĩaĩañamanire jairo yiĩomasibeticami.","num_words":1718,"character_repetition_ratio":0.08,"word_repetition_ratio":0.032,"special_characters_ratio":0.188,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"U̶mʉreco pacʉ wederique 1 JUAN 5\\nCristore díámacʉ̃ tʉo nʉcʉ̃ bʉorique\\n1 Díámacʉ̃ra Jesús're, “Mesías niimi,” ca ĩi tʉo nʉnʉjee nʉcʉ̃ bʉorã niipetirã, Ʉmʉreco Pacʉ punaa niima. Ca pacʉre ca maigʉa, cʉ̃ puna cãare maimi. 2 Ʉmʉreco Pacʉre mai, cʉ̃ ca dotirique cãare tii nʉnʉjee, tiirã, Ʉmʉreco Pacʉ punaa cãare mani ca mairijere mani maji. 3 Ʉmʉreco Pacʉre mairiquea, cʉ̃ ca dotiriquere tii nʉnʉjeerique niiro bii. Biiropʉa, cʉ̃ ca dotiriquea do biro ca tii jeeño majiña manirije ʉnopʉ niiti. 4 Díámacʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ punaa ca niirã, ati yepa maquẽ ñañarije tii niiriquere ca bii ametʉa nʉcã majirã niima. Díámacʉ̃ mani ca tʉo nʉcʉ̃ bʉorijera, ati yepa maquẽ ñañarije tii niiriquere ca bii ametʉa nʉcãricarã mani ca niiro tii. 5 Jesús're, “Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ niimi” ca ĩi nʉcʉ̃ bʉogʉa, ati yepa maquẽ ñañarije tii niiriquere bii ametʉa nʉcãcãmi.\\nɄmʉreco Pacʉ Macʉ̃ yee maquẽre wederique\\n6 Jesucristora niimi, oco mena, to biri díi mena, ca dooricʉ. Oco mena wado méé dooupi. Oco mena, díi mena, dooupi. Añuri Yeri niimi ate cʉ̃ ca ĩariquere ca wedegʉ. Añuri Yeria, díámacʉ̃ ca ĩigʉ niimi. 7 Ʉmʉreco tutipʉre itiarã niima ate cʉ̃ja ca ĩariquere ca wederã: Cʉ̃ Pacʉ, cʉ̃ Macʉ̃ Jesucristo, Añuri Yeri niima. Anija itiarãpʉra jĩcʉ̃ra niima. 8 Ati yepa pee cãare itiarã niima, cʉ̃ja ca ĩariquere ca wederã: Añuri Yeri, oco, díi, niima. Anija itiarãpʉra jĩcã wãmera ca ĩirã niima. 9 Bojoca, cʉ̃ja ca ĩariquere manire cʉ̃ja ca wederije cãare mani tʉo nʉnʉjee. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩariquere manire cʉ̃ ca wederije pee doca ca nii majuropeerije nii, cʉ̃ majuropeera cʉ̃ Macʉ̃ yee maquẽre cʉ�� ca wederique niiri. 10 Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re díámacʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeegʉa, atere cʉ̃ yeripʉ cʉocãmi. Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩirijere díámacʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeetigʉa, ca ĩi ditogʉre biro cʉ̃ ca tuaro cʉ̃re tiimi, cʉ̃ majuropeera cʉ̃ Macʉ̃ yee maquẽ cʉ̃ ca ĩariquere cʉ̃ ca wederijere díámacʉ̃ cʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeetirije mena. 11 Ate nii, cʉ̃ ca ĩariquere Ʉmʉreco Pacʉ manire cʉ̃ ca wederije: To birora caticõa niiriquere manire tiicojoupi Ʉmʉreco Pacʉ. Tee to birora caticõa niirique pea cʉ̃ Macʉ̃pʉre nii. 12 Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re díámacʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeegʉ cãa to birora caticõa niiriquere cʉomi, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re díámacʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeetigʉa, ate to birora caticõa niirique cãare cʉotimi.* Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re ca cʉogʉa, cʉ̃ cãa catiriquere cʉomi; Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re ca cʉotigʉ pea, catiriquere cʉotimi. Jn 3.36.\\nWede majio yapanorique\\n13 Mʉja, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re díámacʉ̃ ca tʉo nʉnʉjeerãre ate mʉjare yʉ owa cojo, to birora caticõa niiriquere ca cʉorã mʉja ca niirijere maji, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re to birora tʉo nʉnʉjeecõa nii, mʉja ca biipere biro ĩigʉ.\\n14 Ʉmʉreco Pacʉre, “To birora tiirucumi” mani ĩi yue, cʉ̃ ca boorore biro apeye ʉno cʉ̃re mani ca jãirijere manire cʉ̃ ca tʉorijere ca majirã niiri. 15 Mani ca jãi juu buerijere Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tʉorijere ca majirã niiri, cʉ̃re mani ca jãirijere mee ca cʉo yerijãarã mani ca niirijere mani maji.\\n16 Jĩcʉ̃ ʉno, cʉ̃ yee wedegʉ ñañarije, ñañaro bii yairicaropʉ ca ami waatirije ñañarijere cʉ̃ ca tiiro cʉ̃ ca ĩajata, Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃re cʉ̃ jãi juu bue bojajato, to biro cʉ̃ ca tiiro, Ʉmʉreco Pacʉ pee catiriquere cʉ̃re tiicojorucumi, ñañarije, ñañaro bii yairicaropʉ ca ami waatirijere cʉ̃ ca tiijata, yʉ ĩi. Nii jĩcã wãme ñañarije, ñañaro bii yairicaropʉ ca ami waarije, tee jʉori docare, Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃re jãi juu bue bojaya yʉ ĩiti. 17 Niipetirije ñañarije tiirique cõrora ñañarije wado niicãro bii; bii pacaro nii ñañarije tiirique ñañaro bii yairicaropʉ ca ami waatirije.\\n18 Díámacʉ̃ra, Ʉmʉreco Pacʉ punaa ca niirã, ñañarijere cʉ̃ja ca tii nʉnʉa waatirijere mani maji. Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ cʉ̃jare cotemi. To biri Satanás ñañaro cʉ̃jare tii pato wãcõtimi. 19 Ʉmʉreco Pacʉ punaa mani ca niirijere mani maji. Ati yepa niipetiropʉre Satanás cʉ̃ ca dotirije cãare mani maji. 20 Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃ doori, díámacʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ ca niigʉre cʉ̃ja majijato ĩigʉ, tʉo puoriquere manire cʉ̃ ca tiicojorique cãare mani maji. To biri cʉ̃ Macʉ̃ Jesucristo díámacʉ̃ ca ĩigʉ mena mani nii. Anira niimi Ʉmʉreco Pacʉ ca nii majuropeegʉ, to birora caticõa niiriquere ca tiicojogʉ. 21 Yʉ punaa, tii nʉcʉ̃ bʉoricarã ca bii ditorã menare bojoca catiri niiña.\\n*5:12 Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re ca cʉogʉa, cʉ̃ cãa catiriquere cʉomi; Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃re ca cʉotigʉ pea, catiriquere cʉotimi. Jn 3.36.","num_words":674,"character_repetition_ratio":0.121,"word_repetition_ratio":0.027,"special_characters_ratio":0.2,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"U̶mʉreco pacʉ wederique SAN LUCAS 1\\nLucas Añurije Queti cʉ̃ ca owarique, Jesús're, “Israel yaa pooga macãrã wadore ca ametʉenepʉ niirucumi; tĩrʉmʉpʉ cʉ̃ja ca ĩi yue jʉo dooricʉ niimi,” ĩi wedeti. “Niipetirã bojocare ca ametʉenegʉ niimi,” ĩi wede. Ate Añurije Queti, Jesús ati yepapʉ niigʉ cʉ̃ ca tiiriquere, aperã cʉ̃ja ca owarique ametʉenero wede.\\nAti pũurore ca owaricʉ, “Jesús cʉ̃ ca biipere cʉ̃ja ca owaquĩriquepʉre ĩa cõoña peticã, ñucã cʉ̃ ca tii niirique cãare añuropʉ jãiña tʉo peticãri jiropʉ cʉ̃ ca bii jʉo dooricarore bii jañuro yʉ owawʉ,” ĩi wedemi (1.1-4).\\nTo biri cʉ̃ ca baʉariquere, daquegʉ niigʉ cʉ̃ ca biiriquere, ñucã Uwo Coeri majʉ Juan, Jesús yee maquẽre cʉ̃ ca wede jʉguerique cãare, Mateo cʉ̃ ca wederique ametʉeneropʉ wedecã (1.5—2.52).\\nMateo, Marcos cʉ̃ja ca owaricarore birora Lucas cãa, bojocare Uwo Coeri majʉ Juan cʉ̃ ca tii niiriquere (3.1-20), Jesús cʉ̃ ca uwo ecoriquere, ñucã Satanás're cʉ̃ ca ĩi buiyee ecoriquere (3.21—4.13), wederi jiro, Galilieapʉ cʉ̃ paderiquere bau niiro cʉ̃ ca tii jʉoriquere wede nʉnʉa waa (4.14—9.50). Tee jirore Galilea ca niiricʉ Jerusalén'pʉ cʉ̃ ca waa tʉjariquere wede nʉnʉa waa (9.51—19.27), cʉ̃re ñeeri ñañaro cʉ̃re cʉ̃ja ca tii cõarica semanare ca biiriquere (19.28—23.56), to biri bii yairi jiro cati tua, cʉ̃ buerãre cʉ̃ ca baua eariquere, ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ ca tua mʉa waariquere, wede yapano ea (cap. 24).\\nAte Añurije Queti wadore, paʉ wãmeri owarique nii, aperã cʉ̃ja ca owatiriquere. Jesús bau niiro cʉ̃ ca paderique maquẽ peera, nea poo juu buerica wii, Nazaret macã wiire cʉ̃ ca ĩagʉ eariquere, to biicãri cʉ̃jare buegʉ, Isaías niiquĩricʉ cʉ̃ ca owariquepʉre ĩi paa tuuri cʉ̃ ca wederiquere, ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ Añuri Yeri cʉ̃ ca majioro mena ca boo pacarãre, “Añurije Quetire yʉre wede dotimi,” cʉ̃ ca ĩiriquere, “Yʉ ca tiipere ĩigʉ ĩiupi,” cʉ̃ ca ĩiriquere wede. Ca boo pacarã yeere, ñanãro ca biirã yeere, ñañaro ca tii ecorã yeere, cʉ̃ ca owarique maquẽ, ca nii majuropeerije niiro bii, ati pũurora. Jesús cʉ̃ ca baʉaparo jʉguero ca biiriquere, ñucã ʉmʉreco tutipʉ cʉ̃ ca mʉa waariquere wedero, Añuro mani ca ʉjea niiro manire tii, ate Añurije Queti.\\nCa bojoca añugʉ samaritanore, cʉ̃ macʉ̃ ca waa yairicʉ cʉ̃ pacʉ pʉto cʉ̃ ca tua eariquere, cʉ̃ ca ĩi cõoña wederique ati pũuro wadore nii.\\nJesucristo yee Añurije Quetire Lucas cʉ̃ ca owarique\\n1 Paʉ, Ʉmʉreco Pacʉ mani watoare cʉ̃ ca tii niirique quetire, ca bii nʉnʉa dooricarore birora owa nʉnʉa dooupa, 2 jĩcãto cʉ̃ mena ca nii jʉoricarã cʉ̃ ca tiirijere ca ĩaricarã, jiropʉra yua tee quetire cʉ̃ ca wede dotiricarã, manire cʉ̃ja ca wedericarore birora. 3 Yʉ cãa, jĩcãtopʉra Jesús cʉ̃ ca bii jʉo doorique niipetirore añuro jãiña bue tʉgoeña maji peticãri, “Añu majuropeecã, to birora biijapa,” ĩi majiri, cʉ̃ ca bii nʉnʉa dooricarore birora mʉre yʉ owa cojo Teófilo, 4 mʉre cʉ̃ja ca bueriquere “To birora biijapa,” mʉ ca ĩi majipere biro ĩigʉ.\\n5 Herodes, Judea yepa wiogʉ cʉ̃ ca niiri cuure niiupi jĩcʉ̃ pai, Zacarías ca wãme cʉtigʉ, Abías niiquĩricʉ yaa puna macʉ̃, cʉ̃ nʉmo Elizabet cãa, Aarón niiquĩricʉ yaa puna macõ niiupo. 6 Cʉ̃ja pʉarãpʉra, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa cojoro ca bojoca añurã niiupa; Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotirijere, doti cũurique ca ĩirijere, tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã, to biri noa pee, “Ñañarã niima,” cʉ̃jare ĩi majitiupa. 7 Tee peere cʉ̃ nʉmo Elizabet, ca puna manigo cõ ca niiro macã, ca puna manirã niiupa. Ñucã, cʉ̃ja pʉarãpʉra mee bʉcʉrã peti niiupa.\\n8 Jĩcã rʉmʉ Zacarías cʉ̃ mena macãrã paia mena Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri jawipʉre cʉ̃jare paderique ca niiro, 9 Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri jawipʉre, yucʉ díi ca jʉti añurije ca joe mʉenegʉ waapʉre cʉ̃ja ca bejerucuricarore biro tiirã, Zacarías're cʉ̃re beje bʉaupa. 10 Ca jʉti añurijere joe jʉti añu mʉenerica tabe ca earo, macã yepa peera bojoca niipetirã boca juu bue cote niiupa.\\n11 Zacarías, ca jʉti añurijere cʉ̃ ca joe mʉene niiro, ca jʉti añurijere joe mʉenerica tutu díámacʉ̃ nʉña peere jĩcʉ̃ Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ cʉ̃re baua ea nʉcãupi. 12 Cʉ̃ ca baua ea nʉcãro ĩagʉ, Zacarías pea ʉcʉa yaicoa, bʉaro uwi, biiupi. 13 To biro cʉ̃ ca biiro, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto macʉ̃ pea o biro cʉ̃re ĩiupi:\\n—¡Zacarías, uwieto! Mʉ ca jãi juu buerucurijere tʉomi Ʉmʉreco Pacʉ. To biri mʉ nʉmo Elizabet, jĩcʉ̃ mʉre macʉ̃ cʉti bojarucumo, Juan cʉ̃re mʉ ca wãmeo tiipʉre. 14 Bʉaro mʉ ʉjea niirucu. Ñucã paʉ ʉjea niirucuma, cʉ̃ ca baʉaro ĩarã. 15 Mʉ macʉ̃, watoa macʉ̃ méé niirucumi Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca ĩa cojorore. Ʉje ocore, jinirique ca niñaarijere, jinitirucumi. Mee, cʉ̃ ca baʉaparo jʉgueropʉra, Añuri Yeri mena niicãrucumi. 16 Ñucã paʉ israelitas, Ʉpʉ cʉ̃ja Ʉmʉreco Pacʉre cʉ̃ja ca tʉo nʉnʉjeero tiirucumi. 17 Cʉ̃ Juan, Wiogʉ cʉ̃ ca dooparo jʉguerore, Elías niiquĩricʉre biro yeri cʉti, cʉ̃re biro tutua, bii jʉgue waarucumi, ca pacʉa cʉ̃ja puna mena añuro cʉ̃ja ca niiro tii, ca ametʉene nʉcãrãre ca ñañarije manirã cʉ̃ja ca majirije pee cʉ̃jare tii majio, tiirʉgʉ. O biro tiiri, cʉ̃jare wede majio jʉguerucumi, Wiogʉ cʉ̃ ca earo añuro cʉ̃ja ca ĩa majipere biro ĩigʉ —ĩiupi.\\n18 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Zacarías pea o biro cʉ̃re ĩi jãiñaupi:\\n19 To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi:\\n—Yʉa Gabriel yʉ nii, Ʉmʉreco Pacʉ yʉre cʉ̃ ca dotirijere tiigʉ yʉ tii. Cʉ̃ra, mʉ mena wede peni, ate añurije quetire mʉre wede, yʉre tii doti cojojãwi. 20 To biri mecʉ̃ra, mʉre yʉ ca wedejãrijere díámacʉ̃ yʉre mʉ ca tʉotirije wapa, ca wedetigʉ mʉ tuarucu, mʉre yʉ ca wedejãrije yʉ ca ĩijãrore biro mʉre ca bii petiropʉ, mʉ wederucu ñucã —ĩiupi Zacarías're.\\n21 To biro cʉ̃re cʉ̃ ca ĩi nii ditoye, macã peera Zacarías're yue niirã bojoca pea, “¿Ñee tiigʉ to cõro yoaro tii jawipʉre cʉ̃ biicã niigajati?” ameri ĩi jãiña niiupa. 22 To biro cʉ̃ja ca ĩi niirucuro witi eagʉ, do biro tii wede majitiupi. To biro cʉ̃ ca biro ĩari, “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri jawipʉre jĩcã wãme cʉ̃re ca bii ĩñorijere ĩajacupi,” ĩi majiupa. Ca wedetigʉ niima ĩigʉ, cʉ̃ amori mena tii cõoñarique mena wado wedeupi.\\n23 Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ cʉ̃ ca paderi rʉmʉri ca petiro, cʉ̃ yaa wiipʉ tuacoaupi ñucã Zacarías. 24 Ate jiro, cʉ̃ nʉmo Elizabet ʉtaaga nii jʉo dooupo. Jĩcã amo cõro niirã muipũa peti wii witiri méé, o biro ĩi tʉgoeñacã niirucuupo: 25 “Mecʉ̃ra, Ʉmʉreco Pacʉ o biro yʉre tiimi, ‘Ca puna manigo niimo,’ yʉre cʉ̃ja ca ĩi wede paitipere biro ĩigʉ,” ĩiupo.\\n26 Jĩcã amo peti, ape amore jĩcãga penituaro ca niirã muipũa jiro, Ʉmʉreco Pacʉ, cʉ̃re queti wede bojari majʉ Gabriel're, Galilea yepa macã macã Nazaret'pʉ tiicojoupi, 27 María, jĩcʉ̃ ʉmʉ mena ca nii ñaatigore wiogʉ David niiquĩricʉ pãrami José ca wãme cʉtigʉ mena ca manʉ cʉtipore wii jãa doti cojogʉ. 28 To biri Gabriel, María cõ ca niiri tabepʉ jãa waa, o biro cõre ĩiupi:\\n—Mʉ, Ʉmʉreco Pacʉ añurije cʉ̃ ca tii bojagore yʉ añu doti.* “Salve” Griego wederique menara, “¿Mʉ niimite? ¿Mʉ wãcãmite?” ĩirã cʉ̃ja ca ĩiri wãme nii; biiropʉa ñucã, “Ʉjea niiña,” ĩirʉgaro ĩi. Wiogʉ mʉ mena niimi. Niipetirã nomia watoare añuro cʉ̃ ca tiigo mʉ nii —cõre ĩiupi.\\n29 María pea o biirije cõre cʉ̃ ca ĩirijere tʉori, do biro pee ĩi majiti, “¿Do biro ĩirʉgaro to ĩibuti, to biri wãme yʉre cʉ̃ ca ĩi añu doti jãa earijea?” ĩi tʉgoeñarique paicoaupo.\\n30 To biro cõ ca ĩi uwi tʉgoeñaro ĩagʉ, Ʉmʉreco Pacʉre queti wede bojari majʉ pea:\\n—Uwieto María. Mʉa, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cʉ̃ ca tii bojarijere ca bii ʉjea niigo mʉ nii. 31 To biri ʉtaaga nii, ʉmʉ macʉ̃ cʉti, “JESÚS” cʉ̃re mʉ wãmeo tiirucu. 32 Do biro ca tiiya manigʉ nii, ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ Macʉ̃, cʉ̃ja ca ĩigʉ niirucumi; Ʉpʉ Ʉmʉreco Pacʉ pea, cʉ̃ ñicʉ̃ David niiquĩricʉre wiogʉ ca nii majuropeegʉ cʉ̃ ca niiro cʉ̃ ca tiiquĩricarore birora cʉ̃re tiirucumi. 33 Jacob yaa pooga macãrãre to birora ca doticõa niigʉ niirucumi; cʉ̃ ca doti niirije peti nʉcãtirucu —ĩiupi Maríare.\\n34 To biro cõre cʉ̃ ca ĩiro tʉo:\\n35 To biro cʉ̃re cõ ca ĩi jãiñaro:\\n—Añuri Yeri mʉre cotegʉ doorucumi. Ʉmʉreco Pacʉ ati ʉmʉreco niipetiropʉre Ca Doti Niigʉ cʉ̃ ca tutuarije, mʉre paa ũmaa nʉcã earucu. To biri wimagʉ ca ñañarije manigʉ ca baʉapʉre, “Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃” ĩiricʉ niirucumi. 36 Bʉcʉopʉ nii pacago, mʉ yee wedego Elizabet cãa, “Puna manimo,” cʉ̃ja ca ĩimirico, mee jĩcã amo peti, ape amore jĩcãga penituaro muipũa ʉtaaga niicã tʉja waamo. To biri cõ cãa, macʉ̃ cʉtigo doogo tiimo. 37 Ʉmʉreco Pacʉra, jĩcã wãme ʉnoacã cʉ̃ ca tii majitiri wãme mani —ĩiupi Maríare.\\n38 To biro cʉ̃ ca ĩirijere tʉogo:\\n39 Tii rʉmʉrira pato wãcãro mena, Judea yepare ʉ̃tã buurori watoa ca niiri macãpʉ waacoaupo María. 40 Tii macãpʉre eago, Zacarías yaa wiipʉ jãa ea, cʉ̃ nʉmo Elizabet're añu doti jãa eaupo. 41 María cõ ca añu doti jãa earijere cõ ca tʉorora, wimagʉ cõ paa totipʉ ca niigʉra yuguiupʉ, Elizabet're. To biro cʉ̃ ca biiri tabera, Añuri Yeri Elizabet're ñaajãa nʉcã eaupi. 42 To cõrora tutuaro wederique mena o biro ĩiupo Elizabet, Maríare:\\n—Nomia niipetirã ametʉeneropʉ añuro mʉre tiijapi Ʉmʉreco Pacʉ; ñucã mʉ macʉ̃ cãare añurije cʉ̃re tiijapi. 43 ¿Yʉa ñiruo ʉno yʉ niiti, yʉ Wiogʉ paco yʉre mʉ ca ĩago eajata? 44 Yʉre mʉ ca añu doti jãa earijere yʉ ca tʉorije menara, yʉ Macʉ̃, yʉpʉre ca jãñagʉacã, ʉjea niigʉ yuguimi. 45 Ʉjea niiña mʉ, cʉ̃ ca ĩirijere ca tʉo nʉnʉjeerico, Wiogʉ mʉre cʉ̃ ca ĩirique cʉ̃ ca ĩiricarore biro biirucu —cõre ĩiupo.\\n46 To cõrora María o biro ĩiupo:\\n47 Yʉ yeri, yʉre Ca Ametʉenegʉ yʉ Ʉmʉreco Pacʉpʉre bʉaro ʉjea nii.\\n48 Cʉ̃re pade coteri majo watoa macõ yʉ ca nii pacaro, yʉre ĩajapi Ʉmʉreco Pacʉ. To biri mecʉ̃ mena, bojoca ca nii nʉnʉa waarã cõrora, to birora “Ʉjea niirique ca bʉarico niimo,” yʉre ĩicõa niirucuma.\\n49 Ʉmʉreco Pacʉ niipetirijepʉre ca doti tutuagʉ, do biro ca tiiya maniri wãmere yʉre tiimi. Cʉ̃a, “Ca Ñañarije Manigʉ,” wãme cʉtimi.\\n50 Cʉ̃re ca ĩi nʉcʉ̃ bʉorãra, bojoca cʉ̃ja ca nii nʉnʉa waaro cõrora cʉ̃jare ĩa maimi Ʉmʉreco Pacʉ.\\n51 Cʉ̃ ca tutuarije niipetiro mena añurijere tiiupi. “O biro ca biirã jãa nii,” ca ĩirã cʉ̃ja ca tiirʉgarijere tii acobocãmi.\\n52 Wiorã cãare, wiorã cʉ̃ja ca niimirijere ẽma, watoa macãrã peere ca nii majuropeerã cʉ̃jare tiimi.\\n53 Ca aʉa boarãra, niipetirije cʉ̃ja ca cʉoro tii, ca apeye pairã peera ñeeja manirã cʉ̃ja ca tuaro cʉ̃jare tiimi.\\n54 Israel, cʉ̃re pade coteri majʉ yaa pooga macãrãre, cʉ̃jare tii nemoupi. Ĩa mairique mena cʉ̃jare tii nemo acobotiupi.\\n55 Mani ñicʉ̃ jãa niiquĩricarã, Abraham're, to biri cʉ̃ pãramerã ca nii nʉnʉa waaparãpʉ cãare, “O biri wãmera mʉjare yʉ tiirucu,” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ —ĩiupo Elizabet're.\\n56 María itiarã muipũa Elizabet mena nii, jiro cõ yaa wiipʉ tuacoaupo ñucã.\\n57 Cõ ca macʉ̃ cʉtiri rʉmʉ ca earo, jĩcʉ̃ macʉ̃ cʉtiupo Elizabet. 58 Cõ yaar��, cõ yaa macã macãrã, Ʉmʉreco Pacʉ añuro cõre cʉ̃ ca tii nemoriquere tʉori, cõre ʉjea nii peorã waaupa.\\n59 Cʉ̃ ca baʉaricaro jiro, jĩcã amo peti, ape amore itiaga penituaro ca niiri rʉmʉri ca nii waaro, wimagʉ jeyua quejero yapare wide taa dotirã waaupa. Cʉ̃ pacʉ wãmera Zacarías cʉ̃re cʉ̃ja ca wãmeo tiirʉgaro macã cʉ̃ paco pea, 60 o biro cʉ̃jare ĩi camotaupo:\\n61 To biro cõ ca ĩiro tʉorã:\\n62 To biro ameri ĩi, cʉ̃ pacʉ pea “¿Di wãme cʉ̃ macʉ̃re cʉ̃ wãmeo tiirʉgati?” ĩirã, ca wedetigʉ cʉ̃ ca niiro macã tii cõoñarique mena cʉ̃re jãiñaupa. 63 To biro cʉ̃re cʉ̃ja ĩiro, cʉ̃ pea jĩcã pĩi yucʉ pĩi jãiri, tii pĩipʉre: “Cʉ̃ wãme nii Juan,” ĩi owa tuuupi. To biro cʉ̃ ca tiiro, to ca niirã niipetirã do biro pee ĩi majiticãupa. 64 “Cʉ̃, wãme cʉtirucumi,” ĩi owa tuugʉra, ca wedetigʉ ca niimiricʉ wede, Ʉmʉreco Pacʉre ĩi nʉcʉ̃ bʉo baja peo jʉo waaupi. 65 Cʉ̃ yaa macã macãrã niipetirã to biro cʉ̃ ca biirijere queti tʉorã, tʉo ʉcʉacoaupa. Ñucã Judea yepa maquẽ ca ʉ̃tã yucʉ cʉtiri yepa niipetiro macãrãpʉra to biro ca biiriquere ameri queti wede bato peoticã cojoupa. 66 Teere ca tʉorã niipetirãpʉra, “¿Ani wimagʉa, do biro ca biipʉ peti cʉ̃ niigajati?” ĩi jãiñarucuupa cʉ̃ja majurope, añuro petira, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃re cʉ̃ ca tii nemorije ca niiro macã.\\n67 Wimagʉ pacʉ Zacarías pea, Añuri Yeri cʉ̃pʉre cʉ̃ ca ñaajãa nʉcã earo macã, ca biipere o biro ĩi wede jʉgueupi:\\n68 —Añuro ĩiricʉ cʉ̃ niijato Ʉpʉ, Israel Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ yaa pooga macãrãre ca ametʉenegʉ dooricʉ.\\n69 Cʉ̃re pade coteri majʉ ca niiricʉ David pãramire, manire ca Ametʉenepʉ do biro ca tiiya manigʉre manire tiicojomi.\\n70 Tĩrʉmʉpʉra atere, cʉ̃ yee quetire ca wede jʉguerã ca ñañarije manirã menapʉra “O biro yʉ tiirucu” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ.\\n71 Mʉja waparãre, mʉjare ca ĩa junarãre, mʉjare yʉ ametʉenerucu.\\n72 Mani ñicʉ̃ jʉ̃mʉapʉre ĩa mai, “ ‘To biro yʉ tiirucu,’ cʉ̃ ca ĩirique ca ñañarije manirijere acoboti, yʉ biirucu” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ.\\n73 Ñucã, ate nii, mani ñicʉ̃ Abraham niiquĩricʉpʉre, “Yʉ tii majuropeecãrucu,” cʉ̃ ca ĩirique:\\n74-75 “Uwi tʉgoeñaricaro maniro, ca ñañarije manirã niirique mena, ca niirore biro tii niirique mena, cʉ̃re tii nʉcʉ̃ bʉo nʉnʉjee, ñucã mani ca catiri rʉmʉri cõrora cʉ̃ ca bojoca cʉti niiri tabere nii, mani ca biipere biro ĩigʉ, waparã manirã cʉ̃ja ca niiro yʉ tiirucu,” ĩiquĩupi Ʉmʉreco Pacʉ, o biro manire cʉ̃ ca tii bojapere —ĩiupi Zacarías.\\n76 To biro ĩicã, cʉ̃ macʉ̃ peera o biro ĩiupi ñucã:\\n77 Ʉmʉreco Pacʉ, “Cʉ̃ yaa pooga macãrãre, ñañarije cʉ̃ja ca tiiriquere acobo, ametʉene, tiimi,” cʉ̃jare ĩi majiorʉgʉ.\\n78 Mani Ʉmʉreco Pacʉ bʉaro ca ĩa maigʉ niiri, jĩcã rʉmʉ muipũ añuro cʉ̃ ca boe bate mʉa doori rʉmʉre biro manire tii bojami,\\n79 bʉaro ca naitĩari tabepʉre ca niirãre biro ca niirãre, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca boorore biro niiriquere wede majio, añuro niiriquere manire ĩño jʉgue, manire tiirʉgʉ —ĩiupi Zacarías.\\n80 Wimagʉ bʉcʉa nʉnʉa waagʉra, yeri jãñariquepʉ bʉaro tutua añugʉ bii nʉnʉa waaupi. Ména, israelitas're Ʉmʉreco Pacʉ yee queti cʉ̃ ca wedeparo jʉguero ca bojoca maniro ca yucʉ maniri yepapʉ niicãrucuupi Juan.\\n*1:28 “Salve” Griego wederique menara, “¿Mʉ niimite? ¿Mʉ wãcãmite?” ĩirã cʉ̃ja ca ĩiri wãme nii; biiropʉa ñucã, “Ʉjea niiña,” ĩirʉgaro ĩi.","num_words":2214,"character_repetition_ratio":0.067,"word_repetition_ratio":0.01,"special_characters_ratio":0.222,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 TIMOTEO 4\\n1 Jesucritora zeya jũmarã Boroda b̶ai carea. Maʌ̃ne ẽberãrã zocai b̶eara, beuped̶ad̶a sid̶a cawa oya. Maʌ̃ bẽrã Jesucrito quĩrãpita, Ãcõrẽ quĩrãpita bid̶a mʌ̃a naʌ̃ bed̶eada jaraya bʌa omãrẽã. 2 Ãcõrẽ bed̶eara jaradia b̶adua. Ẽberãrãba ũrĩ quĩrĩã panʌne, ũrĩ quĩrĩãẽ́ panʌne bid̶a jaradiai carea b̶adua. Ãĩ o b̶eara jipa o cawabidua. Cadjirua o b̶eara quẽãdua. Idjab̶a djabarãra carebadua biara ĩjãnamãrẽã. Jũma droa b̶ʌd̶eba, quĩrãcuita jaradia b̶ʌd̶eba mãwã odua. 3 Ewari ab̶a ẽberãrãba wãrã bed̶eara ũrĩ quĩrĩãẽ́ panania. Ãtebʌrʌ ãdjia quĩrĩã panʌda ẽpẽnia. Maʌ̃ bẽrã jaradiabadada zocãrã jʌrʌd̶ia ãdjia ũrĩ quĩrĩã panʌra jaradiad̶amãrẽã. 4 Ãdjirãba wãrã bed̶eara ũrĩ ama b̶ead̶ia, maʌ̃ne naʌ̃ dud̶abemaba nẽbʌrʌbadada ẽpẽnia. 5 Baribʌrʌ bʌra ne jũmane quĩrãipa b̶adua. Bia mĩga b̶ʌd̶e droa b̶adua. Bed̶ea bia Critod̶ebemada jaradia b̶adua. Jũma bʌa Ãcõrẽ itea oida b̶ʌra jipa o b̶adua.\\n6 Dãrãẽ́ne mʌ̃ra bead̶ia.* Dãrãẽ́ne mʌ̃ra bead̶ia. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ra uva b̶a Ãcõrẽa wea diabʌda quĩrãca b̶ʌa.” Maʌ̃ bed̶ead̶eba Pauloba cawabi b̶asia dãrãẽ́ne ẽberãrãba idjira Crito carea bead̶ida. Mʌ̃ beui ewarira caita b̶ʌa. 7 Mʌ̃a Ãcõrẽ itea oida b̶ad̶ara jũma osia. Jũma jipa osia bia djõna quĩrãca. Mʌ̃a Critora igaraẽ́ b̶ʌa. 8 Mʌ̃a jipa o b̶ʌ carea dadji Boroba mʌ̃ itea nepeda waga erob̶ʌa. Idjia jipa cawa obari bẽrã maʌ̃ nepera mʌ̃́a diaya idjia cawa obʌrʌd̶e. Baribʌrʌ ab̶abe mʌ̃́a diaẽ́a, ãtebʌrʌ jũma idji zei ewari unu quĩrĩã b̶earãa diaya.\\nTimoteo zemãrẽã Pauloba jarad̶a\\n9 Isabe mʌ̃ acʌd̶e zedua. 10 Djaba Cresentera Galacia druad̶aa wã b̶ʌa. Titora Dalmacia druad̶aa wã b̶ʌa. Maʌ̃ awara djaba Demába naʌ̃ ẽjũãnebemada biara quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra igaraped̶a Tesalonica purud̶aa wãsia. 11 Ab̶abe djaba Lucada mʌ̃ ume b̶ʌa. Bʌ zebʌrʌd̶e djaba Marcoda jʌrʌd̶e wãped̶a enedua.† Marco. Hecho 13:5; 13:13; 15:36-40. Mʌ̃a Ãcõrẽ itea o b̶ʌra idjia carebaida b̶ʌa. 12 Djaba Tiquicora mʌ̃a Epesod̶aa wãbisia. 13 Bʌ zebʌrʌd̶e mʌ̃a jĩsua carea jʌ̃barida enedua. Maʌ̃da Troa purud̶e, djaba Carpo ded̶e b̶esia. Idjab̶a mʌ̃ carta b̶eara enedua. Mʌ̃a biara quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃ carta animarã ed̶e b̶ʌ́ b̶eada.\\n14 Jiorrod̶eba ne obari Alejandroba mʌ̃ biẽ́ od̶a carea dadjirã Boroba cawa oya. 15 Idji ume quĩrãcuita b̶adua. Dadjia jaradia panʌnebemada idjia bio biẽ́ jara b̶ʌa.\\n16 Ara mʌ̃dji carea dji dromarã quĩrãpita bed̶easid̶e ni ab̶aʌda mʌ̃are bed̶ead̶aẽ́ basía. Ãtebʌrʌ jũmarãba mʌ̃ra igarasid̶aa. Mʌ̃a quĩrĩãẽ́a ãdjira maʌ̃ carea Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶ead̶ida. 17 Baribʌrʌ dadji Borora mʌ̃ ume b̶asia. Idji ʌb̶ʌada mʌ̃́a diasia idji bed̶ea jaramãrẽã. Mãwã jũma judiorãẽ́ arima duanʌba ũrĩsid̶aa. Maʌ̃ne dadjirã Boroba mʌ̃ra imama ited̶ebemada ẽdrʌ edasia. 18 Maʌ̃ awara dadjirã Boroba jũma mʌ̃ biẽ́ obʌdad̶ebemada ẽdrʌ edaya. Idjia mʌ̃ra waga edeya idji ẽberãra bajãne bia pe erob̶ʌmaa. Ewariza idjía bio bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\\n19 Djaba Aquilaa, Priscaa bid̶a jaradua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjira bia pananida. Ara maʌ̃ quĩrãca djaba Onesiporo ẽberãrãa jaradua. 20 Djaba Erastora Corinto purud̶e b̶esia. Djaba Tropimora cacua biẽ́ b̶ed̶a bẽrã idjira Mileto purud̶e amesia. 21 Cue jara bai naẽna isabe zedua. Djabarã Eubuloba, Pudenteba, Linoba, Claudiaba, jũma djabarã bid̶a quĩrĩã panʌa bʌra bia b̶aida.\\n22 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Boro Jesucritora bʌ ume b̶aida idjab̶a Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.‡ Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\\n*4:6 Dãrãẽ́ne mʌ̃ra bead̶ia. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ra uva b̶a Ãcõrẽa wea diabʌda quĩrãca b̶ʌa.” Maʌ̃ bed̶ead̶eba Pauloba cawabi b̶asia dãrãẽ́ne ẽberãrãba idjira Crito carea bead̶ida.\\n†4:11 Marco. Hecho 13:5; 13:13; 15:36-40.\\n‡4:22 Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.","num_words":534,"character_repetition_ratio":0.056,"word_repetition_ratio":0.065,"special_characters_ratio":0.197,"stopwords_ratio":0.202,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"SAN JUAN 8 BAONT - Jesús pea ʉ̃tãgʉ, Olivos yucʉ ca - Bible Search\\nNomio ca ʉmʉa epe paigo\\n1Jesús pea ʉ̃tãgʉ, Olivos yucʉ ca niiri buuro pee waacoawi. 2Ape rʉmʉ boeri tabe, Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ waawi ñucã Jesús. Tii wiipʉre paʉ bojoca cʉ̃ pʉto cʉ̃ja ca nea pooro ĩari, jĩcã tabepʉ ea nuu waa, cʉ̃jare bue jʉo waawi.\\n3Cʉ̃jare cʉ̃ ca bue niiri tabera, Moisés cʉ̃ ca doti cũuriquere ca jʉo buerã, to biri fariseos, jĩcõ nomio apĩ mena ca tii niigore cʉ̃ja ca bʉa earicore ami doori, too ca niirã niipetirã watoapʉ cõre nʉcõri, Jesús're o biro cʉ̃re ĩiwa:\\n4—Buegʉ, atiore, cõ manʉ mena mééra cõ ca tii niiri tabera cõre jãa bʉa eajãwʉ. 5Doti cũuriquepʉ, Moisés, atiore biro ca tiirãra, “Ʉ̃tã mena dee jĩa cõacãña,” manire ĩi cũuupi. ¿Mʉa do biro mʉ ĩiti teere? —cʉ̃re ĩi jãiñawa.\\n6“No ca boori wãme manire cʉ̃ ca yʉʉro, mani ʉparãpʉre cʉ̃re mani wedejãajaco,” ĩi tʉgoeñarique mena atere to biro cʉ̃re ĩi jãiñawa Jesús're. To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro, Jesús pea muu bia ea nuu waa, cʉ̃ amo jũa mena yepapʉ owa jʉo waawi. 7Bʉaro jañuro cʉ̃re cʉ̃ja ca jãiña nʉnʉa waaro macã, muu biari ca owa duwiricʉ wãmʉ nʉcã:\\n—Mʉja mena macʉ̃ ñañarije ca tiitigʉ, ʉ̃tãga amiri, cõre cʉ̃ dee jʉojato —cʉ̃jare ĩiwi. 8To biro cʉ̃jare ĩi, muu bia nuu waari yepapʉra owacã nʉnʉa waawi ñucã.\\n9To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiro, ñañarije ca tiirã cʉ̃ja ca niirijere tʉgoeña majiri, jĩcʉ̃ri, jĩcʉ̃ri waa batecã jʉo waawa. Bʉcʉrã waa bate jʉo waa, waa peticoawa. To biro cʉ̃ja ca bii weogʉ Jesús pea, fariseos cʉ̃ja ca ami doorico nomio mena jĩcʉ̃ra tuacãwi yua. 10Wãmʉ nʉcã, nomio jĩcõra cõ ca nucũro ĩa, o biro cõre ĩi jãiñawi Jesús:\\n—¿Nomio, mʉre ca wedejãajãrã pea noo cʉ̃ja waati? ¿Jĩcʉ̃ ʉno peera ʉ̃tã mena mʉre cʉ̃ dee jĩatijãri? —cõre ĩi jãiñawi.\\n11To biro cõre cʉ̃ ca ĩiro:\\n—Jĩcʉ̃ peera yʉre dee jĩatima —cʉ̃re ĩi yʉʉwo cõ pea.\\nTo biro cõ ca ĩiro Jesús pea o biro cõre ĩiwi:\\n—Yʉ cãa ñañaro mʉre yʉ tiiticu. Tua waagoja. Jiro ñañarije tii nemoticãña yua —cõre ĩiwi Jesús.\\nJesús ati yepa macãrãre ca boegʉ\\n12Jiro ñucã Jesús, bojocare o biro cʉ̃jare ĩi wedewi:\\n—Yʉ yʉ nii, ati yepa macãrãre ca jĩa boegʉ. Yʉre ca tʉo nʉnʉjeegʉ, catirique ca tiicojorije ca boerijere cʉorucumi. To biro biigʉ, jĩcãti ʉno peera ca naitĩari tabepʉre niigʉre biro biitirucumi —cʉ̃jare ĩiwi Jesús.\\n13To biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩiwa fariseos pea:\\n—Mʉa, mʉ majuropeera mʉ yee maquẽre wedegʉ mʉ tii. To biro mʉ ca ĩirije wapa mani —cʉ̃re ĩiwa.\\n14To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi:\\n—Yʉ majuropeera yʉ yee maquẽre yʉ ca wedemijata cãare, yʉ yee maquẽre yʉ ca wederijea díámacʉ̃ nii. Yʉa, “Toopʉ yʉ doowʉ, ñucã ‘Toopʉ waagʉ yʉ bii,’ ” yʉ ĩi maji. Mʉja pea atere mʉja majiti. 15Mʉja, bojoca cʉ̃ja ca tiiri wãme mʉja ĩa bejerique cʉti. Yʉa jĩcʉ̃ ʉno peerena yʉ ĩa bejeti. 16Yʉ ca ĩa bejejata, yʉ ca ĩa bejerijea díámacʉ̃ nii, yʉ jĩcʉ̃ra yʉ ca ĩa bejetirije ca niiro macã. Yʉ Pacʉ yʉre ca tiicojo cojoricʉ cãa yʉ mena ĩa bejemi. 17Mʉjare ca dotirije, o biro ĩi owa tuurique nii: “Pʉarã ca ĩaricarã, ca ĩi jʉoricʉ cʉ̃ ca wedericarore birora cʉ̃ jiro macʉ̃ cãa cʉ̃ ca wedejata, cʉ̃ja ca ĩirije wapa cʉti,” ĩi. 18Yʉa, yʉ majuropeera yʉ yee maquẽre ca wedegʉ yʉ nii. Apĩ yʉ yee maquẽre ca wedegʉa, yʉ Pacʉ yʉre ca tiicojo cojoricʉ niimi —cʉ̃jare ĩiwi Jesús.\\n19To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiro:\\n—¿Too docare mʉ pacʉ noopʉ cʉ̃ niiti? —cʉ̃re ĩi jãiñawa.\\nTo biro cʉ̃ja ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi:\\n—Mʉja, yʉre mʉja majiti, to biri yʉ Pacʉ docare ametʉenero cʉ̃re mʉja majiticu. Yʉre mʉja ca majijata, yʉ Pacʉ cãare mʉja majibocu —cʉ̃jare ĩiwi. 20Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ, wapa tiirica tiiri jãarica cũmuari pʉto bojocare bue niigʉ atere to biro ĩiwi Jesús. Biirãpʉa, jĩcʉ̃ ʉno peera Jesús're ñee, tiitiwa, ména cʉ̃ ca bii yaipa tabe ca eatiro macã.\\n“Mʉja, yʉ ca waari tabepʉra mʉja waa majiti,” Jesús cʉ̃ ca ĩirique\\n21To biro cʉ̃jare ĩi yapano, o biro ĩi nemowi ñucã Jesús:\\n—Yʉa waagʉ yʉ bii. Yʉre mʉja amamirucu. Yʉre ama pacarã, mʉja ca ñañarijere acobo ecoya manirãra mʉja bii yaicãrucu. Yʉ ca waari tabepʉre mʉja waa majiti mʉja —cʉ̃jare ĩiwi Jesús.\\n22To biro cʉ̃jare cʉ̃ ca ĩiro, judíos ʉparã pea o biro ameri ĩiwa:\\n—“Yʉ ca waari tabepʉre mʉja waa majiti,” cʉ̃ ca ĩijata, ¿cʉ̃ majuropeera jĩa yairʉgʉ cʉ̃ ĩibuti? —ĩiwa.\\n23To biro cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩiwi:\\n—Mʉja, ano, doca macãrã mʉja nii. Yʉa emʉaropʉ macʉ̃ yʉ nii. Mʉja ati yepa macãrã mʉja nii. Yʉa ati yepa macʉ̃ méé yʉ nii. 24To biri, “Mʉja ca ñañarijere acobo ecoya manirãra, mʉja bii yaicãrucu,” mʉjare yʉ ĩijãwʉ. To birora ca niicõa niigʉ, “Yʉ, yʉ nii,” ca ĩigʉre yʉre díámacʉ̃ mʉja ca tʉo nʉnʉjeetijata, mʉja ca ñañarije menara mʉja bii yaicãrucu —ĩiwi.\\n25To cõrora o biro cʉ̃re ĩi jãiñawa:\\n—¿Mʉa ñiru ʉno peti mʉ niiti? —ĩiwa Jesús're.\\nTo biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩi jãiñaro, Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi:\\n—Mʉjare bue jʉogʉpʉra, “Cʉ̃, yʉ nii,” mʉjare yʉ ĩimiwʉ. 26Mʉja yee maquẽre wede, ĩa beje, yʉ ca tiipe paʉ niicã biiropʉa. To ca bii pacaro yʉre ca tiicojoricʉ pea, díámacʉ̃ ca ĩigʉ niimi. Ati yepa macãrãre yʉ ca wederijera, cʉ̃ ca ĩiro yʉ ca tʉoriquerena cʉ̃jare yʉ wede —cʉ̃jare ĩiwi Jesús. 27Cʉ̃ Pacʉ yeere cʉ̃jare wedegʉ cʉ̃ ca ĩirijerena tʉo majiticãwa cʉ̃ja pea.\\n28To biri o biro cʉ̃jare ĩiwi Jesús:\\n—Yʉ, Ca Nii Majuropeegʉ Macʉ̃re, yucʉ tenipʉ paa pua tuu ami mʉene nʉcõrãpʉ, to birora ca niicõa niigʉ, yʉ, yʉ ca niirijere, ñucã yʉ, yʉ ca boorore biro tiitigʉra, yʉ Pacʉ, yʉre cʉ̃ ca wede majiorique wadore yʉ ca wederijere, mʉja ĩa majirucu. 29Yʉ Pacʉ yʉre ca tiicojoricʉ yʉ menara niicõa niimi. Yʉ Pacʉa, jĩcʉ̃ra yʉre cũutimi, cʉ̃ ca ĩa ʉjea niirije wado yʉ ca tiiro macã —cʉ̃jare ĩiwi Jesús. 30Atere Jesús cʉ̃ ca ĩiro, paʉ bojoca cʉ̃re tʉo nʉnʉjeewa.\\nɄmʉreco Pacʉ punaa, to biri ñañarijere ca tii niirã\\n31Jiro o biro ĩiwi Jesús, cʉ̃re ca tʉo nʉnʉjeericarã judíos're:\\n—Yʉ ca wederijere to birora mʉja ca tʉo nʉnʉjeecõa niijata, díámacʉ̃ra yʉ buerã peti mʉja niirucu. 32Díámacʉ̃ maquẽre mʉja majirucu. Díámacʉ̃ maquẽra, aperãre ca pade coterãre biro mʉja ca niimiriquere, mʉja ca witiro tiirucu —cʉ̃jare ĩiwi.\\n33To biro cʉ̃ ca ĩiro, cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉwa:\\n—Jãa, Abraham pãramerã jãa nii. Jĩcãti ʉnora, jĩcʉ̃ ʉno peerena ca pade coterã jãa nii ñaati. ¿Ñee tiigʉ mʉ pea, “Ca pade coterã méé mʉja niirucu yua,” jãare mʉ ĩiti? —ĩiwa Jesús're.\\n34To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩiwi Jesús:\\n—Díámacʉ̃ mʉjare yʉ ĩi: Niipetirã bojoca ñañarije ca tiirã, ñañarije tiiriquere ca pade cote yai waarã niirã biima. 35Pade coteri majʉa, cʉ̃ ca pade cotegʉ menara niicõa niitimi. Cʉ̃ja macʉ̃ díámacʉ̃ wado, cʉ̃ pacʉa mena to birora cʉ̃ja mena niicõa niimi. 36To biri yʉ, Ʉmʉreco Pacʉ Macʉ̃, pade coteri majare biro mʉja ca niirijere yʉ ca ametʉene bojajata, díámacʉ̃ra pade coteri maja mʉja niiticãrucu. 37Yʉa, Abraham pãramerã mʉja ca niirijera yʉ maji mee. Cʉ̃ pãramerã nii pacarã, yʉ ca wederijere bootima ĩirã, yʉre mʉja jĩarʉga cote. 38Yʉa yʉ Pacʉ yʉre cʉ̃ ca ĩñoriquere mʉjare yʉ wede. Mʉja cãa, mʉja pacʉ cʉ̃ ca ĩirijere mʉja ca tʉoriquere mʉja tii —ĩiwi.\\n39Cʉ̃ja pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉwa:\\n—Jãa pacʉa Abraham niimi —ĩiwa.\\nTo biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi Jesús pea:\\n—Abraham punaa peti mʉja ca niijata, cʉ̃ ca tii niiquĩricarore birora mʉja tii niibocu doca. 40Ʉmʉreco Pacʉ yʉre cʉ̃ ca wederiquere, díámacʉ̃ ca niirijere mʉjare yʉ ca wede pacaro, mʉja pea yʉre mʉja jĩacãrʉga. ¡Abraham, jĩcãti ʉno peera o biirije tiitiquĩupi! 41Mʉja ca tii niirijea mʉja pacʉ cʉ̃ ca tiirore biro mʉja ca tiirije nii —cʉ̃jare ĩiwi Jesús.\\nTo biro cʉ̃ ca ĩiro, o biro cʉ̃re ĩiwa ñucã:\\n—Jãa, cʉ̃ja ca puna jãa batericarã méé jãa nii. Jĩcʉ̃ra ca Pacʉ cʉtirã jãa nii, Ʉmʉreco Pacʉ wadore —ĩiwa Jesús're.\\n42Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi:\\n—Díámacʉ̃ra, Ʉmʉreco Pacʉra mʉja pacʉ cʉ̃ ca niijata, yʉ cãare mʉja maibocu doca. Yʉa, Ʉmʉreco Pacʉ pʉto ca dooricʉra yʉ nii anora. Yʉ majuropeera doogʉ méé yʉ biiwʉ. Ʉmʉreco Pacʉ yʉre cʉ̃ ca tiicojoro macã yʉ doowʉ. 43¿Ñee tiirã, yʉ ca wederijere mʉja tʉo jeeño majititi? Mʉjare yʉ ca wederijere tʉo junama ĩirã, to biro mʉja bii. 44Mʉja pacʉa Satanás niimi. Cʉ̃ yaarã mʉja nii mʉja. To biri mʉjare cʉ̃ ca tii dotirijere mʉja tiirʉgarucu. Cʉ̃a, jĩcãtopʉra ca añutigʉ, bojocare ca jĩagʉ, nii jʉo dooupi. Díámacʉ̃ ca niirije ca ĩirore biro tii nʉnʉjeecõa nii, jĩcãti ʉno peera díámacʉ̃ ĩi, ca ĩigʉ méé niimi cʉ̃a. Cʉ̃ ca ĩi ditojata, cʉ̃ ca niirique cʉtirijerena ĩigʉ tiimi, ca ĩi ditorique paigʉ, ĩi ditorique pacʉ, niiri. 45Yʉ pea, díámacʉ̃ yʉ ca ĩirije to ca niiro macã, yʉ ca ĩirije peera díámacʉ̃ mʉja tʉorʉgati. 46¿To biri mʉja mena macʉ̃ niipe, “Ati wãme ñañarije mʉ tiiwʉ,” yʉre cʉ̃ ĩi majiti? Díámacʉ̃ yʉ ca wedemijata cãare, ¿ñee tiirã díámacʉ̃ yʉre mʉja tʉotiti? 47Ʉmʉreco Pacʉ yʉʉ ca niigʉa, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca wederijere tʉomi. Mʉja, Ʉmʉreco Pacʉ yaarã méé niiri, Ʉmʉreco Pacʉ yeere mʉja tʉorʉgati —cʉ̃jare ĩiwi Jesús.\\nCristo, Abraham jʉgueropʉra ca nii jʉo dooricʉ\\n48To biro cʉ̃ ca ĩiro, judíos ʉparã pea o biro cʉ̃re ĩiwa:\\n—“Mʉa Samaria macʉ̃ mʉ nii; ñucã ca wãtĩ jãa ecoricʉ mʉ nii,” mʉre jãa ca ĩijata, díámacʉ̃ra ĩirã jãa tii —cʉ̃re ĩi tutiwa Jesús're.\\n49To biro cʉ̃re cʉ̃ja ca ĩiro Jesús pea o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi:\\n—Yʉa ca wãtĩ jãa ecoricʉ méé yʉ nii. Yʉa, yʉ Pacʉre tii nʉcʉ̃ bʉorique wado yʉ tii. Mʉja pea yʉre mʉja nʉcʉ̃ bʉoti. 50Yʉa, yʉ majuropeera nʉcʉ̃ bʉorique ʉnore yʉ amaati. Biigʉpʉa niimi jĩcʉ̃, yʉre cʉ̃ja ca ĩi nʉcʉ̃ bʉorijere ca boogʉ. Cʉ̃ niimi, ca ĩa bejegʉ.+ 51Díámacʉ̃ mʉjare yʉ ĩi: Yʉ ca wederijere tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã, bii yaitirucuma —cʉ̃jare ĩiwi Jesús.\\n52To biro cʉ̃ ca ĩiro, judíos ʉparã pea o biro cʉ̃re ĩiwa ñucã:\\n—Mecʉ̃ docare díámacʉ̃ra ca wãtĩ jãa ecoricʉ peti mʉ ca niirijere jãa maji. Abraham, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cãa, bii yai peticoaupa. Mʉ pea, ¿ñee tiigʉ, “Yʉ ca wederijere tee ca ĩirore biro ca tii nʉnʉjeerã bii yaitirucuma,” mʉ ĩicãti? 53¿To docare mʉa, jãa ñicʉ̃ Abraham niiquĩricʉ ametʉenero ca nii majuropeegʉ mʉ niiti? Cʉ̃a bii yaicoa, Ʉmʉreco Pacʉ yee quetire wede jʉgueri maja cãa bii yai peticoa, biicãupa. Mʉ pea, ¿ñiru ʉno peti niicãri, to biirije mʉ ĩi docuoti? ��ĩiwa Jesús're.\\n54To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi Jesús:\\n—Yʉ majuropeera, “Ca nii majuropeegʉ niigʉ yʉ bii,” yʉ ca ĩi nʉcʉ̃ bʉo nucũ yujujata, yʉ ca ĩirije wapa mani. Yʉre ca ĩi nʉcʉ̃ bʉogʉa, yʉ Pacʉ niimi, “Jãa Ʉmʉreco Pacʉ niimi,” mʉja ca ĩigʉra. 55Mʉja cʉ̃re mʉja ĩa ñaati. Yʉ doca cʉ̃re yʉ maji. Cʉ̃re maji pacagʉ, “Cʉ̃re yʉ majiti,” yʉ ca ĩijata docare, mʉjare birora yʉ cãa, ca ĩi ditorique paigʉ yʉ niibocu. Yʉa, díámacʉ̃ra cʉ̃re yʉ maji. To biri cʉ̃ ca dotirijere cʉ̃ ca ĩirore biro yʉ tii. 56Mʉja ñicʉ̃ Abraham niiquĩricʉa, yʉ yaa rʉmʉre cʉ̃ ca ĩapere tʉgoeñari ʉjea niiwi. To biri tii rʉmʉ ca earo ĩari, bʉaro ʉjea niiwi —ĩiwi.\\n57To biro cʉ̃ ca ĩiro, judíos pea o biro ĩiwa Jesús're:\\n—¿Ména cincuenta cʉ̃mari cʉoti pacagʉ, “Abraham're yʉ ĩawʉ,” mʉ ĩicãti? —cʉ̃re ĩiwa.\\n58To biro cʉ̃ja ca ĩiro, o biro cʉ̃jare ĩi yʉʉwi Jesús:\\n—Díámacʉ̃ mʉjare yʉ ĩi: Yʉa, Abraham niiquĩricʉ cʉ̃ ca baʉaparo jʉgueropʉra ca nii jʉo dooricʉ yʉ nii —cʉ̃jare ĩiwi. 59To biro cʉ̃ ca ĩirora, cʉ̃re deerʉgarã ʉ̃tãgaari jeewa. Jesús pea Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉ ca niiricʉ, “To biro biicumi” ĩiña manigʉra cʉ̃ja watoara duti witi, waacoawi.","num_words":1877,"character_repetition_ratio":0.094,"word_repetition_ratio":0.007,"special_characters_ratio":0.227,"stopwords_ratio":0.001,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Majepacʉ jʉ̃menijicʉi yávaiye mamaene coyʉitucubo San Mateo 1\\nMamabʉinore coyʉiyebu Mateo bácʉ ʉ̃i toivaiye báquede Jesucristorã. Mateo bácʉ barejaquémavʉ judíovacacʉ, Galilea ãmicʉrijoborõcacʉ, aru Jesús ʉ̃i yávaiye méne beorĩ coyʉicõjeimaracacʉ. Leví ãmicʉcʉ barejaquémavʉ Mateo bácʉ, ñai jabovare tãutʉra ĩcaipõecʉ bácʉ, Roma ãmicʉrõ jaborõre memeñʉ mácʉ, Jesús ʉ̃i órejaquiye jipocare ʉ̃ mácʉre. Majidivʉ ne dápiaiyepe iye coyʉiyede Jesucristorã toivarejaquemavʉ ʉ̃ mácʉ cʉcʉ bácʉ Israel bácʉi pãramena ne cʉrijoborõi. Põecʉ cʉbebi majicʉ ye ʉjʉ ʉ̃i toivaiʉjʉ bácarõre diede, ʉbenita obedivʉ majidivʉ ne dápiaiyepe ãniʉjʉ bácarõre 70 d.C. jipocare.\\nMateo bácʉ jã́d̶ovarejaquemavʉ Jesúre yópe jabocʉpe. Toivarejaquemavʉ judíovare, ne majinajiyepe ayʉ Jesúre Jʉ̃menijicʉi daroimʉ macʉyʉ́re, yópe ʉ̃i coyʉicõjeiye báquepedeca ʉ̃́re coyʉcaipõeva mácavʉre aru ne toivaiye báquepedeca Majepacʉ Jʉ̃menijicʉi yávaiye javequede coyʉitucubore. Coyʉrejaquemavʉ 1:1 David bácʉ aru Abraham mácʉ Jesús ʉ̃i jipocacavʉ bácavʉre, dápiare d̶acʉyʉ Jʉ̃menijicʉ “Yópe d̶arãjare”, ʉ̃i aiye báquepedeca na mácavʉque (Gn 15:18, 2 S 7:8-16). Jã́d̶ovarejaquemavʉ Jesúre yópe bueipõecʉpe máre. Cũinápʉrʉpe paiye Jesús ʉ̃i coyʉiye báquede toivarejaquemavʉ Mateo bácʉ: (1) Jʉ̃menijicʉi jaboteinore coyʉino (caps. 5-7); (2) Jesús ʉ̃i yávaiye méne beorĩ coyʉicõjeimarare cõjeiyede coyʉino (cap. 10); (3) jã́ri dápiarĩ ne d̶arãjiyepe ainore coyʉino (cap. 13); (4) aipe d̶aiye jaʉrõre Jesúre jʉ aipõevare coyʉino (cap. 18); aru (5) ijãravʉ cũiyede aru Jʉ̃menijicʉi jaboteino bʉiyede coyʉino (caps. 13-24).\\n1 Yʉ toivaquijivʉ ne ãmiáre ina Jesucristo ʉ̃i jipocacavʉ bácavʉre, ʉ̃i jipoca põeteivʉ bácavʉre. Ʉ̃́tame ñai jabocʉ bácʉ David bácʉi pãramecʉ, aru Abraham mácʉi pãramecʉ máre.\\n2 Abraham mácʉ Isaac bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Isaac bácʉ Jacob bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Jacob bácʉ Judájã mácavʉ népacʉ barejaquémavʉ. 3 Judá bácʉ Fares bácʉ aru Zara bácʉ népacʉ barejaquémavʉ. Aru Tamar báco népaco barejaquémavʉ. Fares bácʉ Esrom mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Esrom mácʉ Aram mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 4 Aram mácʉ Aminadab bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aminadab bácʉ Naasón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Naasón mácʉ Salmón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 5 Salmón mácʉ Booz bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aru Rahab báco jípaco barejaquémavʉ. Booz bácʉ Obed bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aru Rut báco jípaco barejaquémavʉ. Obed bácʉ Isaí bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 6 Isaí bácʉ David bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Ñai David bácʉ Israecavʉ bácavʉ ne jabocʉ barejaquémavʉ. David bácʉ Salomón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aru Urías bácʉi márepaco jípaco barejaquémavʉ.\\n7 Salomón mácʉ Roboam mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Roboam mácʉ Abías bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Abías bácʉ Asa bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 8 Asa bácʉ Josafat bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Josafat bácʉ Joram mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Joram mácʉ Uzías bácʉi ñecu marejaquémavʉ. 9 Uzías bácʉ Jotam mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Jotam mácʉ Acaz bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Acaz bácʉ Ezequías bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 10 Ezequías bácʉ Manasés bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Manasés bácʉ Amón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Amón mácʉ Josías bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 11 Josías bácʉ Jeconíajã mácavʉ néñecu marejaquémavʉ. Dinʉmʉare, ne cʉrinʉmʉare, ina Babilonia ãmicʉrõcavʉ bácavʉ ne bʉorĩ nʉvaimara marejaquémavʉ maja Israecavʉ maje jipocacavʉ bácavʉ. Na mácavʉre nʉvarejaquemavʉ pʉ Babilonia ãmicʉrõita.\\n12 Na mácavʉre ne bʉorĩ nʉvariburu yóboi, Jeconías bácʉ Salatiel bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Salatiel bácʉ Zorobabel bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 13 Zorobabel bácʉ Abiud bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Abiud bácʉ Eliaquim mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Eliaquim mácʉ Azor bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 14 Azor bácʉ Sadoc bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Sadoc bácʉ Aquim mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aquim mácʉ Eliud bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 15 Eliud bácʉ Eleazar bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Eleazar bácʉ Matán mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Matán mácʉ Jacob bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 16 Jacob bácʉ Joséi pacʉ barejámed̶a. Ñai José Maríai márepacʉ barejámed̶a. Aru María Jesúi paco barejácod̶a. Ñai Jesús Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i epeimʉ, Cristo, barejámed̶a.\\n17 Que baru Abraham mácʉi cʉrinʉmʉre, pʉ David bácʉi cʉrinʉmʉita, catorce paiyajuboa bácavʉ cʉrejaquemavʉ. Aru David bácʉi cʉrinʉmʉre, pʉ ina Babilonia ãmicʉrõcavʉ bácavʉ ne bʉorĩ nʉvaiyeta maja Israecavʉ maje jipocacavʉ bácavʉre Babiloniaita, apevʉ catorce paiyajuboa bácavʉ cʉrejaquemavʉ. Aru maja Israecavʉ maje jipocacavʉ bácavʉre ne bʉorĩ nʉvaiyede, pʉ ñai Cristoi põeteiyeta, apevʉ catorce paiyajuboa bácavʉ cʉrejaquemavʉ.\\n18 Yópe barejávʉ̃ya Jesucristo ʉ̃i põeteino mácarõ. Jípaco bacod̶ó María ãmicʉco barejácod̶a. Joséi márepaco bacod̶ó barejácod̶a. Ṍre ʉ̃i nomicʉbedata cãreja, javeta õ micatedejaquemavʉ ñai Espíritu Santo ʉ̃i parʉéque. 19 José boropatebecʉ barejámed̶a Jʉ̃menijicʉi jã́inore. Que baru María õi jʉed̶ojĩcʉre eaiyede coreóvarĩ, judíova ne d̶aicõjeiyepedeca d̶aiyʉrĩ, ṍre jarʉvacʉyʉ barejámed̶a. Ʉbenita Josécapũravʉ ye jarʉvaiyʉbedejamed̶a ṍre põeva ne jã́iyede, “Cʉyoje tede d̶aquijichʉvʉ yʉ ṍre” ayʉ. Que baru ṍre põeva ne jã́mene jarʉvaiyʉrĩdurejamed̶a ñai José. 20 Ʉ̃i nópe dápiarĩburu yóboi, cũinácʉ ángele, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ, earejamed̶a vʉorʉ̃mʉi José yebai. Aru yópe arĩ, coyʉrejamed̶a ʉ̃́re:\\n—Mʉ, José, David bácʉi pãramecʉ, jidʉbecʉva Maríare nomicʉjacʉ mʉ. Espíritu Santo ʉ̃i jʉed̶ojímo mácotame õ. 21 Ʉ̃mʉ jʉed̶ojĩcʉre cʉvacod̶ome õ. Ʉ̃ macʉyʉ́me mead̶acʉyʉ ʉ̃i põevare, ne ãmeina teiyede jarʉvarĩ. Que baru ʉ̃ macʉyʉ́ Jesús ãmicʉcʉyʉme ʉ̃, arejamed̶a ñai ángele Joséde.\\n22 Caiye iye nópe vaidéjavʉ̃ya cũinátʉrʉ Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i coyʉicõjeiye báquepedeca cũinácʉ ʉ̃i yávaiyede coyʉcaipõecʉ bácʉre. Yópe arĩ, toivaicõjenejaquemavʉ ʉ̃ mácʉre Jʉ̃menijicʉ:\\n23 Nomió ʉ̃mʉcʉbecova jʉed̶oearĩ jʉed̶ocʉvacod̶ome õ. Emanuel ãmicʉcʉyʉme ʉ̃ macʉyʉ́, arejaquemavʉ ñai Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ bácʉ.\\nEmanuel aiyʉrõ, “Jʉ̃menijicʉ majaque cʉbi”, aiyʉrõtamu. 24 Que teni José coedarĩ, ángele ʉ̃i aiye báquepe d̶arejamed̶a. Maríare nʉvarejamed̶a ʉ̃i cʉ̃rami. 25 Ʉbenita ṍque cʉbedejamed̶a cãreja, pʉ õi mácʉre jʉed̶ocʉvarĩburu yóboita. Aru õi jʉed̶ocʉvaede, “Jesús bájacʉ mʉ” arĩ, ãmidorejamed̶a José.","num_words":771,"character_repetition_ratio":0.163,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.174,"stopwords_ratio":0.022,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"2 Reye 2 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n- 2 Reye\\n2 Reye 2\\n1Ãcõrẽba Elía nãũrã jũrẽb̶aribʌrʌba bajãnaa edei carea b̶asid̶e Elíara, Eliseo sid̶a Gilgald̶eba wãbʌda basía.\\n2Maʌ̃ne Elíaba Eliseoa nãwã jarasia: –Nama b̶edua. Ãcõrẽba mʌ̃ra Betel purud̶aa wãbi b̶ʌa.– Baribʌrʌ Eliseoba panusia: –Ãcõrẽ zocai b̶ʌ quĩrãpita, bʌ quĩrãpita bid̶a wãrãneba jaraya: bʌdub̶a wãbiẽ́a.– Ara maʌ̃da Betel purud̶aa wãsid̶aa.\\n3Jũẽbʌdad̶e Ãcõrẽneba bed̶eabadarã Beteld̶ebemada Eliseomaa zed̶aped̶a nãwã iwid̶isid̶aa: –¿Bʌa cawa b̶ʌca id̶i Ãcõrẽba bʌ boro Elíara edeida?– Eliseoba panusia: –Mãẽ, cawa b̶ʌa. Chupea pananadua.–\\n4Maʌ̃be Elíaba Eliseoa jarasia: –Eliseo, nama b̶edua. Ãcõrẽba mʌ̃ra Jerico purud̶aa wãbi b̶ʌa.– Eliseoba panusia: –Ãcõrẽ zocai b̶ʌ quĩrãpita, bʌ quĩrãpita bid̶a wãrãneba jaraya: bʌdub̶a wãbiẽ́a.– Ara maʌ̃da Jerico purud̶aa wãsid̶aa.\\n5Jũẽbʌdad̶e Ãcõrẽneba bed̶eabadarã Jericod̶ebemada Eliseomaa zed̶aped̶a iwid̶isid̶aa: –¿Bʌa cawa b̶ʌca id̶i Ãcõrẽba bʌ boro Elíara edeida?– Eliseoba panusia: –Mãẽ, cawa b̶ʌa. Chupea pananadua.–\\n6Maʌ̃be Elíaba Eliseoa jarasia: –Nama b̶edua. Ãcõrẽba mʌ̃ra Jordaʌ̃ dod̶aa wãbi b̶ʌa.– Eliseoba panusia: –Ãcõrẽ zocai b̶ʌ quĩrãpita, bʌ quĩrãpita bid̶a wãrãneba jaraya: bʌdub̶a wãbiẽ́a.– Ara maʌ̃da wãsid̶aa.\\n7Ãdji caid̶u Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda cincuenta wãsid̶aa. Tʌmʌba ãdjirãba acʌ duanasid̶aa Elíada, Eliseo sid̶a Jordaʌ̃ do icawa nũpanʌda.\\n8Mãwã panʌne Elíaba cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra ẽrãped̶a b̶ed̶atʌ edasia. Maʌ̃ba dod̶e tawesia. Tawebʌrʌd̶e oda ewa dogosia. Elíara, Eliseo sid̶a maʌ̃ od̶e Jordaʌ̃ do chãsid̶aa.\\n9Chãnaped̶a Elíaba Eliseoa jarasia: –Ãcõrẽba mʌ̃ edei naẽna ¿bʌa cãrẽda quĩrĩã b̶ʌ mʌ̃a bʌ itea oida?– Eliseoba panusia: –Mʌ̃ quĩrã djuburia bʌa erob̶ʌ jaured̶eba poya obarira dewararã cãyãbara mʌ̃́a aud̶uara diadua.–\\n10Elíaba jarasia: –Bʌa iwid̶i b̶ʌra zarea b̶ʌa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba mʌ̃ edebʌrʌda unuibʌrʌ, bʌa iwid̶id̶ara edaya. Unuẽ́bʌrʌ edaẽ́a.–\\n11Ãdji nẽbʌrʌ nĩnane cawaẽ́ne tʌbʌ uruada cawayo carreta bara b̶ʌ quĩrãca b̶ʌda zesia. Maʌ̃ra ãdji ẽsi dogosia jĩga wãnamãrẽã. Maʌ̃be nãũrã jũrẽb̶aribʌrʌba Elíara bajãnaa edesia.\\n12Mãwã unubʌrʌd̶e Eliseoba Elíaa b̶ia jarasia: –¡Zeza, zeza! Carretad̶eba djõbadarã idjab̶a cawayod̶eba djõbadarã quĩrãca bʌa israelerãra bio careba b̶asia.– Maʌ̃ne Eliseoba cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra sopuaba ẽsidra cõãtasia. Elíara waa unuẽ́ basía.\\n13Elía ʌ̃taa wãsid̶e idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ad̶ara egode ẽrã b̶aesia. Maʌ̃gʌra Eliseoba edaped̶a jẽda Jordaʌ̃ dod̶aa wãped̶a do icawa nũmesia.\\n14Maʌ̃ne Elíaba cacuad̶e jʌ̃ b̶ad̶aba dod̶e tawesia. Tawebʌrʌd̶e nãwã jĩgua jarasia: –¿Elía Ãcõrẽra sãma b̶ʌ?– Ara maʌ̃ne oda ewa dogosia. Maʌ̃ od̶e Eliseora chãsia.\\n15Idji chãbʌrʌda Ãcõrẽneba bed̶eabadarã Jericod̶ebemaba acʌ duanasid̶aa. Maʌ̃ bẽrã jarasid̶aa: –Elíaba erob̶ad̶a jaureda Eliseoba edasia.– Ara maʌ̃da ãdjirãra Eliseomaa wãnaped̶a idji quĩrãpita chĩrãborod̶e b̶arru copanesid̶aa.\\n16Maʌ̃be jarasid̶aa: –Dairãra bʌ nezocarãa. Dairã tãẽna cacua ʌb̶ʌa b̶eada cincuenta panʌa. Ãdjirãa bʌ boro Elíara jʌrʌd̶e wãbidua. Ãĩbẽrã Ãcõrẽ Jaureba idjira ʌ̃taa edeped̶a eyad̶e wa jewed̶ad̶e b̶ʌsisicada.– Baribʌrʌ Eliseoba panusia: –Mãwãẽ́a. Ãdjirãra diabuerãnadua.–\\n17Mãwã jarad̶amĩna ãdjirãba ʌ̃cʌrʌ diabued̶i carea mĩã sẽ panesid̶aa. Maʌ̃ carea Eliseora peraped̶a ãdjirãa jarasia ʌ̃cʌrʌ diabued̶amãrẽã. Ara maʌ̃da ãdjirãba cincuenta diabuesid̶aa. Maʌ̃ ẽberãrãba Elíara ewari ũbea jʌrʌsid̶aa. Mãwãmĩna ununaẽ́ basía.\\n18Maʌ̃be Jericod̶aa Eliseo b̶ʌmaa jẽda zesid̶aa. Eliseoba ãdjirãa jarasia: –¿Mʌ̃a jarasiẽ́ca bãdji quĩrĩãbe jʌrʌd̶e wãnida?–\\n19Jericod̶ebemarãba Eliseoa nãwã jarasid̶aa: –Dairã boro, bʌa cawa b̶ʌa naʌ̃ purura bio bia b̶ʌda. Baribʌrʌ baidoda biẽ́ b̶ʌ bẽrã dai ẽjũã sid̶a biẽ́ b̶ʌa.–\\n20Maʌ̃ carea Eliseoba jarasia: –Eped̶eco djiwid̶id̶e tãda mʌ̃maa enenadua.– Ara maʌ̃da edesid̶aa.\\n21Maʌ̃gʌra idjia baido ʌ̃taa bogadrʌ b̶ʌmaa edeped̶a maʌ̃ baidod̶e ed̶a peatasia. Maʌ̃ne jarasia: –Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: mʌ̃a naʌ̃ baidora bia b̶ʌbʌrʌ bẽrã naʌ̃ baidoba ni ab̶aʌda waa beud̶aẽ́a. Bãrã ẽjũã sid̶a bia zau b̶aya.–\\n22Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa maʌ̃ baidora bia b̶esia Eliseoba jarad̶a quĩrãca.\\n23Jericod̶eba Eliseora Betel purud̶aa wãsia. Od̶e nĩne ʌ̃cʌrʌ cũdrarãda Betel purud̶eba idjimaa wãnaped̶a nãwã ipid̶a jara duanesid̶aa: –Boro uru, ãyã wãdua. Boro uru, ãyã wãdua.–\\n24Maʌ̃ carea Eliseoba ãdjirãmaa acʌped̶a Ãcõrẽ trʌ̃neba biẽ́ jara b̶ʌsia. Ara maʌ̃da wi umé panʌba cũdrarãra orrad̶aped̶a 42 beasid̶aa.\\n25Maʌ̃be Eliseora Carmelo eyad̶aa wãped̶a jẽda Samaria purud̶aa wãsia.\\n< 2 Reye\\n2 Reye 4 >","num_words":562,"character_repetition_ratio":0.072,"word_repetition_ratio":0.065,"special_characters_ratio":0.183,"stopwords_ratio":0.094,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 REYE 10\\nNABEMA CARTA REYE\\nSabá druad̶ebema boroba Salomoʌ̃ acʌd̶e wãna\\n1 Wẽrãda Sabá druad̶ebema boro basía. Maʌ̃ wẽrãba ũrĩsia Salomoʌ̃ra Ãcõrẽneba trʌ̃ b̶ʌga b̶ʌda. Maʌ̃ carea idjia Salomoʌ̃a ne cawaiẽ́ b̶eada iwid̶id̶e wãsia poya panui cawaya. 2 Idji ume zocãrã wãsid̶aa. Cameyo zocãrãne quera b̶eada, mõgara biya qued̶ea nẽbʌa b̶ea sid̶a edesia. Idjab̶a oroda waib̶ʌa edesia. Jerusaleʌ̃ne jũẽped̶a Salomoʌ̃ ume bed̶ead̶e wãsia. Maʌ̃ne idjia iwid̶i quĩrĩã b̶ad̶ara jũma iwid̶isia. 3 Idjia iwid̶id̶ara Salomoʌ̃ba jũma arid̶e panusia. Idjia poya panuẽ́ra neẽ́ basía. 4-5 Mãwã Sabád̶ebema boro wẽrãba cawasia Salomoʌ̃ra wãrãda bio ne cawa b̶ʌda. Maʌ̃ awara Salomoʌ̃ de dromada, idjia coi carea erob̶ʌda, idjiare b̶ea chũmebadada, idji nezocarãda ãdji djio bara, idji nezocarã dji dromarãda, idjia Ãcõrẽ de dromane animarã babue diabari sid̶a unuped̶a cawa crĩchaẽ́ basía.* Idjiare b̶ea chũmebadada. Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã jara b̶ʌa: “Idjiare b̶ea panabadada.” 6 Maʌ̃ne idjia Salomoʌ̃a nãwã jarasia:\\n–Bʌ necawaad̶ebemada, bʌa od̶ad̶ebema sid̶a mʌ̃ druad̶e ũrĩsia. Id̶ibʌrʌ cawasia maʌ̃ra wãrãda. 7 Zei naẽna mʌ̃a ĩjãẽ́ b̶asia. Baribʌrʌ ara mʌ̃dji dauba ununa bẽrã ĩjãsia. Wãrãda bʌd̶ebema jaraped̶ad̶ara ni ẽsidra bid̶a mʌ̃́a jarad̶aẽ́ basía. Mʌ̃a ũrĩna cãyãbara bʌra ne cawaara b̶ʌa idjab̶a baraara b̶ʌa. 8 ¡Bʌ ẽberãrãra bio b̶ʌsrid̶a b̶ead̶ida panʌa!† Bʌ ẽberãrãra. Hebreo bed̶ead̶e mãwã b̶ʌ́ b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e, dewara carta drõãne bid̶a “bʌ quimarãra” b̶ʌ́ b̶ʌa. Bʌare b̶ea sid̶a bio b̶ʌsrid̶a b̶ead̶ida panʌa ewariza bʌ quĩrãpita panʌne bʌ necawaada ũrĩ panʌ bẽrã. 9 Bʌ Ãcõrẽra bio bia b̶ʌa. Idjia bʌra bia unuped̶a israelerã boroda b̶ʌsia. Idjia israelerãra ewariza bio quĩrĩã b̶ʌ bẽrã, bʌda ãdjirã boroda b̶ʌsia bia pe erob̶amãrẽã idjab̶a jipa cawa o b̶amãrẽã.–\\n10 Sabád̶ebema boro wẽrãba Salomoʌ̃a oroda nueve mil libra diasia.‡ Nueve mil libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “120 talentos.” Maʌ̃ awara quera quĩrãtanoa b̶eada, mõgara biya qued̶ea nẽbʌa b̶ea sid̶a zocãrã diasia. Maʌ̃ wẽrãba Salomoʌ̃a quera waib̶ʌa diad̶a quĩrãca ni ab̶aʌba Israel druad̶aa enenacaa.\\n11-13 Maʌ̃be Israeld̶ebema boro Salomoʌ̃ba erob̶ʌd̶ebemada Sabád̶ebema boro wẽrãa waib̶ʌa diasia. Maʌ̃ awara ne jũma maʌ̃ wẽrãba iwid̶id̶a sid̶a diasia. Maʌ̃be Sabád̶ebema boro wẽrãra, idji ume zeped̶ad̶arã sid̶a idji druad̶aa jẽda wãsid̶aa.\\nSalomoʌ̃ ne bara b̶ad̶a\\nTiro purud̶ebema boro Hiraʌ̃ba barcoda zocãrã erob̶asia. Maʌ̃ barcoba oroda, sándalo bacuruda, idjab̶a mõgara biya qued̶ea nẽbʌa b̶ea sid̶a Opir druad̶eba Israel druad̶aa waib̶ʌa enebadjid̶aa. Maʌ̃ sándalo bacuruba Salomoʌ̃ba dumene ʌ̃taa jida wãbadada Ãcõrẽ de dromane, idji de dromane bid̶a obisia. Maʌ̃ awara arpada, salterio sid̶a dji zá cawa b̶ea itea obisia. Sándalo bacuru maʌ̃ ewarid̶e waib̶ʌa enena quĩrãca maʌ̃ naẽna ni maʌ̃are bid̶a enenacaa. 14 Poaza Salomoʌ̃ba oroda cincuenta mil libra edabadjia.§ Cincuenta mil libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “666 talentos.” 15 Maʌ̃ awara Arabia druad̶ebema bororãa, Israeld̶ebema dji dromarãa bid̶a oroda diabibadjia. Ne nẽdobuebadarãa bid̶a oroda diabibadjia Israel druad̶e ne nẽdobued̶amãrẽã.\\n16 Israeld̶ebema boro Salomoʌ̃ba djõi careabema jũãtrʌbada waib̶ʌa b̶eada dosciento berrachi obisia. Maʌ̃za quince libra oro od̶a basía.* Quince libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “seiscientos siclos.” 17 Idjab̶a dji caibeada tresciento berrachi obisia. Maʌ̃za libra ũbea aud̶u oro od̶a basía.† Libra ũbea aud̶u. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “tres minas.” Jũma maʌ̃ djõi careabema jũãtrʌbadara idji de dromane waga b̶ʌsia. Maʌ̃ dera trʌ̃ jarabadjid̶aa “Libanonebema oi.”‡ Salomoʌ̃ de dromarã mãwã trʌ̃ jarabadjid̶aa Libanonebema bacuru od̶a bẽrã.\\n18-19 Maʌ̃ awara Salomoʌ̃ba bugue waib̶ʌada jʌwa tʌd̶ʌcabari bara obisia. Maʌ̃ra elepante quid̶a od̶a basía. Maʌ̃ buguera oro idji awa quiruba jũma bʌrasia. Dji ẽcarra chũ chũmebarira borogoa b̶asia. Jʌwa acʌare, jʌwa araare bid̶a orrocawa imama zaca b̶eada panasid̶aa. Bugued̶e chũmene wãi carea dumeda b̶asia. Maʌ̃ dumera sei quid̶a b̶asia. 20 Dume quid̶ad̶e iquid̶aza imama zaca panʌda b̶easia. Mãwã imama zaca b̶eara doce panasid̶aa. Maʌ̃ bugue quĩrãca ni ab̶aʌ dewara druad̶ebema boro itea od̶aca basía.\\n21 Salomoʌ̃ taza b̶eara, eped̶eco b̶ea sid̶a oro idji awa quiru od̶a basía. Maʌ̃gʌra idji de droma “Libanonebema oi” abadad̶e erob̶asia. Parata od̶ara neẽ́ basía. Salomoʌ̃ ewarid̶e parata od̶ara israelerãmaarã mãcuaẽ́ b̶asia oroda barcod̶e waib̶ʌa enebadji bẽrã.\\n22 Salomoʌ̃ba ne nẽdobada barcoda pe erob̶asia.§ Ne nẽdobada barco. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Tarsid̶ebema barco.” Maʌ̃ barcora Tiro purud̶ebema boro Hiraʌ̃ barco b̶ea ume ne nẽdod̶e wãbadjid̶aa. Poa ũbead̶e b̶arima ab̶a jẽda zebadjid̶aa. Maʌ̃ne oroda, paratada, elepante quid̶ada, yarreca b̶eada, idjab̶a ĩbana biya qued̶ea sid̶a enebadjid̶aa.\\n23 Israeld̶ebema boro Salomoʌ̃ra baraara b̶asia idjab̶a ne cawaara b̶asia jũma naʌ̃ ẽjũãnebema bororã cãyãbara. 24 Jũma naʌ̃ ẽjũãnebemarãba Salomoʌ̃ra acʌd̶e ze quĩrĩã panasid̶aa Ãcõrẽba idjía diad̶a necawaada ũrĩni carea. 25 Poa zebʌrʌza dji acʌd̶e ze panʌba Salomoʌ̃ itea ne enebadjid̶aa: oro od̶ada, parata od̶ada, wua biya qued̶eada, djõi careabemada, quera tũãpa b̶eada, cawayoda, mula sid̶a.\\nSalomoʌ̃ba cawayo, carreta sid̶a nẽdod̶a\\n26 Salomoʌ̃ba djõbada carretada, cawayo sid̶a zocãrã edasia. Carretara 1,400 edasia idjab̶a cawayoda doce mil edasia. Maʌ̃gʌra idji sordaorã panabada puruza idjab̶a Jerusaleʌ̃ne idji b̶abarima bid̶a b̶ʌcuasia. 27 Salomoʌ̃ dji boro basid̶e paratada Jerusaleʌ̃ne ad̶uba erob̶asia mõgara quĩrãca. Idjab̶a dji biara b̶ʌ bacuru Libanonebema enenada ad̶uba erob̶asia mẽãbema higojõ eya carrad̶e bara quĩrãca.* Dji biara b̶ʌ bacuru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “cedro” baribʌrʌ ogoẽ́a. 28 Salomoʌ̃ itea ne nẽdobadarãba Egiptod̶e idjab̶a Ciliciad̶e cawayoda nẽdobadjid̶aa.† Egiptod̶e. Ʌ̃cʌrʌmaarã Musrid̶e nẽdobadjid̶aa. Musri druara Cilicia drua caita b̶ʌa. 29 Cawayo ab̶a cuatro libra paratabari nẽdobadjid̶aa. Egiptod̶e carreta ab̶a quince libra paratabari nẽdobadjid̶aa. Maʌ̃be ãdjirãba hititarã bororãa, Siriad̶ebema bororãa bid̶a cawayoda, carreta sid̶a nẽdobuebadjid̶aa.\\n*10:4-5 Idjiare b̶ea chũmebadada. Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã jara b̶ʌa: “Idjiare b̶ea panabadada.”\\n†10:8 Bʌ ẽberãrãra. Hebreo bed̶ead̶e mãwã b̶ʌ́ b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e, dewara carta drõãne bid̶a “bʌ quimarãra” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n‡10:10 Nueve mil libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “120 talentos.”\\n§10:14 Cincuenta mil libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “666 talentos.”\\n*10:16 Quince libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “seiscientos siclos.”\\n†10:17 Libra ũbea aud̶u. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “tres minas.”\\n‡10:17 Salomoʌ̃ de dromarã mãwã trʌ̃ jarabadjid̶aa Libanonebema bacuru od̶a bẽrã.\\n§10:22 Ne nẽdobada barco. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Tarsid̶ebema barco.”\\n*10:27 Dji biara b̶ʌ bacuru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “cedro” baribʌrʌ ogoẽ́a.\\n†10:28 Egiptod̶e. Ʌ̃cʌrʌmaarã Musrid̶e nẽdobadjid̶aa. Musri druara Cilicia drua caita b̶ʌa.","num_words":922,"character_repetition_ratio":0.092,"word_repetition_ratio":0.031,"special_characters_ratio":0.186,"stopwords_ratio":0.143,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 TIMOTEO 1\\nNABEMA CARTA PAULOBA TIMOTEO ITEA B̸ɅD̸A\\nPauloba naʌ̃ cartara Timoteo itea b̶ʌsia. Timoteora Listra purud̶ebema basía. Paulora naãrã maʌ̃ purud̶aa wãnanebemada b̶ʌ́ b̶ʌa Hecho 14:6-23d̶e. Pauloba Timoteoda idji ume jaradiad̶e wãmãrẽã edad̶ad̶ebemada b̶ʌ́ b̶ʌa Hecho 16:1-3d̶e. Ãdjia bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada zocãrã puru b̶ead̶e ãbaa jaradiasid̶aa.\\nPaulora Roma purud̶e preso b̶ad̶ada poa 62d̶e ẽdrʌsica b̶ʌa. Maʌ̃be jẽda Epeso purud̶aa wãsia. Timoteoda mama amesia djabarã nẽbʌrad̶e b̶eada carebamãrẽã. Maʌ̃be Macedonia druad̶aa wãsia. Naʌ̃ nabema cartara mamaʌba diabuesia Timoteoa crĩcha biada diai carea.\\nEpesod̶e ʌ̃cʌrʌba drõãenabema crĩchada jaradia panasid̶aa. Baribʌrʌ Pauloba b̶ʌsia ab̶abe bed̶ea bia Critod̶ebema ĩjã panʌneba dadjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌd̶ida (1:1-20). Maʌ̃are b̶ʌsia sãwã djabarãba Ãcõrẽa iwid̶id̶ida panʌda (2:1-8), djabawẽrãra sãwã b̶ead̶ida panʌda (2:9-15), idjab̶a djabarã bororãda sãwã b̶ead̶ida panʌda (3:1-16). Capítulo 4d̶e Pauloba b̶ʌsia sewa jaradia b̶ead̶ebemada idjab̶a sãwã Jesucrito nezocara nĩbaida b̶ʌd̶ebemada. Maʌ̃are b̶ʌsia djabarã boroba sãwã djabarãra wagaida b̶ʌda (5:1neba ab̶a 6:2d̶aa). Jĩrũare b̶ʌsia Crito ĩjã b̶ʌba sewada igaraped̶a wãrã bed̶eada ĩjãida b̶ʌda. Maʌ̃ awara b̶ʌsia paratada awua b̶aiẽ́ b̶ʌda ãtebʌrʌ ne biada o b̶aida b̶ʌa bajãne ne biada erob̶ai carea (6:3-21).\\n1 Mʌ̃ra Pauloa, Jesucritoba diabued̶aa. Ãcõrẽ dadji Ẽdrʌ Edabariba dadji Boro Jesucrito ume mʌ̃ra mãwã b̶ʌsid̶aa. Ara maʌ̃ Jesucritod̶eba dadjira wãrãda bia b̶ead̶ida cawa panʌa. 2 Timoteo, mʌ̃a naʌ̃ cartara bʌ itea b̶ʌbʌrʌa. Mʌ̃neba Critora ĩjãna bẽrã bʌra wãrãda mʌ̃ warraca b̶ʌa. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadji Zeza Ãcõrẽba dadji Boro Jesucrito bid̶a quĩrã djuburia pananida, ãdji biad̶eba careba pananida, idjab̶a necai b̶ai sid̶a dia pananida.\\nÃĩ jaradia b̶eaa idu jaradiabirãdua\\n3 Macedonia druad̶aa wãi naẽna mʌ̃a bʌ́a bed̶ea djuburiasia Epesod̶e b̶emãrẽã. Mãwã osia bʌa quĩrã awara jaradia b̶eaa waa idu jaradiabirãmãrẽã. 4 Ãdjirãa jaradua drõã naẽnabema nẽbʌrʌbadara, dadji drõã naẽnabemarã trʌ̃ zocãrã jaradiabada sid̶a waa jaradiarãnamãrẽã. Maʌ̃ba ab̶abe caicaya duanebibaria. Dadjirãra carebacaa Ãcõrẽba obi b̶ʌda od̶amãrẽã. Ab̶abe idji bed̶ea ĩjã panʌneba poya od̶ia. 5 Mʌ̃a mãwã jara b̶ʌa djabarãba crĩcha biad̶eba, sobiad̶eba, wãrãda Ãcõrẽ ĩjã panʌneba dji quĩrĩã duananamãrẽã. 6 Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌra maʌ̃nebemada ãĩ wãsid̶aa. Maʌ̃be baridua bed̶ea dadji carebacada ẽpẽsid̶aa. 7 Ãdjirãra Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley jaradiabadada b̶a quĩrĩã panʌa, baribʌrʌ bio cawa panʌ quĩrãca jaradiabadamĩna adua panʌa cãrẽda jaradia panʌda.\\n8 Dadjirãba cawa panʌa maʌ̃ leyra biada. Baribʌrʌ arid̶e jaradiad̶ida panʌa. 9 Maʌ̃ bẽrã cawad̶ida panʌa Ãcõrẽba maʌ̃ leyra diaẽ́ basida dji jipa o b̶ea carea, ãtebʌrʌ diasia dji ĩjã od̶aca carea, cʌwʌrʌ zarea b̶ea carea, Ãcõrẽ neẽ́ b̶ea carea, cadjirua o b̶ea carea, Ãcõrẽ wayad̶aca carea, Ãcõrẽ igarabada carea, ãdji djibarirã beabada carea, mĩã beabada carea, 10 daunemabada carea, ara ãdji ab̶aricarã ume mĩã perada obada carea, djãrã nẽdobuebada carea, sewaid̶a b̶ea carea, sewad̶eba djãrã biẽ́ jarabada carea, idjab̶a wãrã bed̶eaba jara b̶ʌra od̶aca carea. 11 Bed̶ea bia quiru Ãcõrẽnebemaba maʌ̃ wãrã bed̶eara cawabi b̶ʌa. Dadji Ãcõrẽ bia quiruba maʌ̃ra mʌ̃́a diasia jaradia b̶amãrẽã.\\nÃcõrẽba Paulo quĩrã djuburiad̶a\\n12 Dadjirã Boro Jesucritoba mʌ̃́a ʌb̶ʌada diasia idji bed̶ea jaradia b̶amãrẽã. Idjia cawasia mʌ̃a ne jũmada jipa oida. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃ra b̶ʌsia idjia quĩrĩã b̶ʌda o b̶amãrẽã. Maʌ̃ carea mʌ̃a idjía bia b̶ʌad̶a aya. 13 Naẽna mʌ̃a idjid̶ebemada biẽ́ bed̶eabadjia idjab̶a idjid̶erãda biẽ́ oi carea ẽpẽbadjia. Djãrãa biẽ́ bed̶eabadjia. Baribʌrʌ idjia mʌ̃ra quĩrã djuburiasia. Idjida wad̶i ĩjãẽ́ b̶ad̶a bẽrã adua b̶ʌd̶eba mãwã biẽ́ obadjia. 14 Dadjirã Boro Jesucritoba idji biad̶eba mʌ̃ra bio carebasia idjida ĩjãmãrẽã idjab̶a idji quĩrĩãda erob̶amãrẽã.\\n15 Naʌ̃ bed̶eara wãrã ara bẽrã jũmarãba ĩjãnida panʌa: Jesucritora naʌ̃ ẽjũãnaa zesia cadjirua obadarã ẽdrʌ edai carea. Cadjirua obadarãnebemada mʌ̃drʌ dji cadjiruaara b̶asia. 16 Baribʌrʌ Ãcõrẽba mʌ̃ra quĩrã djuburiasia. Mãwã Jesucritoba mʌ̃, dji cadjiruaara b̶ad̶ad̶eba unubisia idjia jũma bia droa b̶ʌda. Mʌ̃neba dji wad̶i ĩjãẽ́ b̶eaa cawabisia sãwã ẽberã cadjiruara quĩrã djuburiabarida zocai b̶ai jõcada erob̶ead̶amãrẽã. 17 Ãcõrẽda ewariza jũmarã Boroa. Idjira beucaa. Dadjirãba ununacaa. Ab̶abe idjidrʌ b̶ʌa.* Ab̶abe idjidrʌ b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ab̶abe idjidrʌ ne cawa b̶ʌ Ãcõrẽa.” Idjíabʌrʌ dadjirãba ewariza bia bed̶ead̶ida panʌa idjab̶a wayad̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.\\n18-19 Mʌ̃ warra Timoteo, bʌa oida b̶ʌra mʌ̃a jara b̶ʌbʌrʌa. Ãcõrẽneba bʌd̶ebema jaraped̶ad̶ara quĩrãnebadua. Mãwã Crito ĩjã b̶ʌd̶eba, crĩcha biad̶eba bʌa wãrã bed̶eara waga erob̶aya bia djõ b̶ʌ quĩrãca. Ʌ̃cʌrʌba crĩcha bia erob̶ead̶ada igarad̶aped̶a ãdjia Crito ĩjã panʌra idu b̶ʌsid̶aa. 20 Maʌ̃gʌ ẽberãrãnebemarã ab̶a Himeneo basía. Ab̶ara Alejandro basía. Ãdjira mʌ̃a diauru jʌwad̶e b̶ʌsia cawad̶amãrẽã Ãcõrẽnebemada waa biẽ́ bed̶ead̶iẽ́ panʌda.\\n*1:17 Ab̶abe idjidrʌ b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ab̶abe idjidrʌ ne cawa b̶ʌ Ãcõrẽa.”","num_words":680,"character_repetition_ratio":0.056,"word_repetition_ratio":0.018,"special_characters_ratio":0.178,"stopwords_ratio":0.191,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea APOCALIPSI 1\\nJESUCRITOBA JUAɅ̃A CAWABID̸A\\nJesu ume nĩbad̶a Juaʌ̃ba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Poa 95are b̶ʌsia. Griego bed̶ead̶e apocalipsiba jara b̶ʌa “unubid̶a” wa “cawabid̶a.”\\nDomitiano abadada poa 81neba ab̶a 96d̶aa Romanebema boro basía. Maʌ̃ ewarid̶e leyda b̶ʌsid̶aa jũmarãba Ãcõrẽa bia bed̶eabʌda quĩrãca Romanebema boroa bia bed̶ead̶ida panʌda. Mãwã oẽ́ b̶ʌ carea Juaʌ̃ra preso b̶asia.\\nMaʌ̃ne Jesucritoba Juaʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbisia djabarã siete purud̶e b̶earã itea. Jesuba b̶ʌbid̶ada Juaʌ̃ba jũma cãĩmocara quĩrãca unusia. Juaʌ̃ba Jesu ĩjã b̶earãa cawabisia Jesura wãrãda ãdjirã ume b̶ʌda idjab̶a dãrãẽ́ne dji quĩrũda jũma poyaida. Jarasia Jesucrito zed̶acarea Ãcõrẽba diauruda, jũma idjiare b̶ea sid̶a babueida. Idjab̶a jarasia diauruba Critod̶erã beabʌrʌ sid̶a ewariza Ãcõrẽ purud̶e bia duananida.\\nDadjirãba naʌ̃ crĩcha droma 2:10d̶e b̶ʌ́ b̶ʌra quĩrãnebad̶ida panʌa: “Bãrã dãrã��́ne bia mĩgad̶ira wayarãnadua. ¡Ũrĩnadua! Diauruba ʌ̃cʌrʌ bãrãnebemada preso jidabiya ĩjã panani cawaya. Bãrãra dãrãnaẽ́ bia mĩgad̶ia. Baribʌrʌ bãrã beabʌda sid̶a ĩjã pananadua. Maʌ̃be mʌ̃a bãrãra ewariza zocai b̶ʌya.”\\nNaʌ̃ cartad̶e Juaʌ̃ba naãrã b̶ʌd̶a\\n1 Mʌ̃ra Jesucrito nezoca Juaʌ̃a. Naʌ̃ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Jesucritoba bajãneba mʌ̃́a cawabid̶ada. Maʌ̃ cawabid̶ara Ãcõrẽba Jesucritoa cawabisia idji ĩjã b̶eaa cawabimãrẽã dãrãẽ́ne cãrẽda sãwãida.* Idji ĩjã b̶eaa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “nezocarãa.” Jesucritoba bajãnebema nezocada mʌ̃maa diabuesia maʌ̃ra cawabimãrẽã. 2 Jũma mʌ̃a ununara wãrãda jara b̶ʌa. Mʌ̃a jaraya naʌ̃ bed̶eara Ãcõrẽneba ze b̶ʌda idjab̶a Jesucritoba wãrãda cawabisida. 3 Maʌ̃ sãwãinebema bed̶ea djabarã quĩrãpita lebʌrʌra bio bia b̶aya. Idjab̶a naʌ̃ bed̶ea ũrĩnaped̶a ĩjã o b̶eara bio bia b̶ead̶ia, naʌ̃ bed̶eara dãrãẽ́ne mãwãi bẽrã.\\nDjabarã Asia druad̶ebema itea Juaʌ̃ba b̶ʌd̶a\\n4 Mʌ̃ra Juaʌ̃a. Naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa djabarã Asia druad̶ebemarã itea. Siete purud̶aa diabuebʌrʌa. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida idjab̶a necai b̶aira bãrãa dia b̶aida. Idjira b̶ʌa, naẽna b̶asia, idjab̶a ewariza b̶aya. Idjab̶a mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽ bugue biya quiru quĩrãpita siete jaure panʌba mãwã o pananida.† Siete jaure panʌba. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ siete jaure panʌra Ãcõrẽ Jaureda mãwã b̶ʌa. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ jaure siete panʌra bajãnebema nezocarã dji dromada mãwã b̶eaa. 5 Maʌ̃ awara quĩrĩã b̶ʌa Jesucritoba mãwã o b̶aida. Idjia Ãcõrẽnebemada wãrãda jarabaria. Beu b̶ad̶ada naãrã ʌ̃rẽbasia ewariza zocai b̶ai carea. Jũma naʌ̃ ẽjũãnebema bororã cãyãbara dji dromaara b̶ʌa. Idjia dadjirãra quĩrĩã b̶ʌa idjab̶a idji oad̶eba cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌsia. 6 Dadjirãra b̶ʌsia Ãcõrẽ purud̶e sacerdoteda b̶ead̶amãrẽã. Mãwã idji Zeza Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌra o panania. Idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa idjidrʌ ewariza jũmarã Boroda b̶aida. Wãrãda bia b̶ʌa mãwã b̶aida.‡ Wãrãda bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\\n7 Ũrĩnadua. Critora jʌ̃rãrãne zeya. Maʌ̃ne jũmarãba ununia. Idji suped̶ad̶a bid̶a ununia.\\nIdji unubʌdad̶e jũma naʌ̃ ẽjũãnebemara jĩãnia.§ Mateo 24:30; Juaʌ̃ 19:34-37. Wãrãda mãwã b̶aya.\\n8 Dadjirã Boroba jarasia: “Mʌ̃ra ne jũma poya o b̶ʌ Ãcõrẽa. Mʌ̃ra dji Alpaa idjab̶a dji Omegaa.* Griego alfabetod̶e alpara dji naãrãbema letraa, omegara dji jĩrũarebema letraa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa mʌ̃ra dji naãrãbemada idjab̶a dji jĩrũarebemada. Mʌ̃ra b̶ʌa, naẽna b̶asia, idjab̶a ewariza b̶aya.”\\nJuaʌ̃ba Crito ununa\\n9 Mʌ̃ra bãrã djaba Juaʌ̃a. Dadjirãra Jesucrito ume panʌ bẽrã mʌ̃ra bãrã ume Ãcõrẽ purud̶ebemaa, bãrã ume bia mĩga b̶ʌa, idjab̶a bãrã ume jũma droa b̶ʌa. Ãcõrẽ bed̶ea jaradia b̶ʌ carea idjab̶a Jesud̶ebema wãrãana a b̶ʌ carea mʌ̃ra morro droma Patmo abadad̶e b̶ʌsid̶aa. 10 Dadjirã Boro Jesucrito itea wagabada ewarid̶e mʌ̃ra Ãcõrẽ Jaured̶eba b̶asia.† Dadjirã Boro Jesucrito itea wagabada ewarid̶e. Jesu ʌ̃rẽbad̶acarea domiaza djabarãba idji ʌ̃rẽbad̶ara quĩrãnebabadjid̶aa. Id̶ira domingoza mãwã obadaa. Maʌ̃ne mʌ̃ ẽcarraare ab̶aʌba bed̶ea b̶ʌda ũrĩsia. Idji bed̶eara cachiru jĩgua quĩrãca b̶asia. 11 Maʌ̃ba jarasia: “Bʌa unubʌrʌda cartad̶e b̶ʌped̶a djabarã siete puru b̶ead̶e panʌmaa diabuedua: Epesod̶aa, Esmirnanaa, Pergamonaa, Tiatirad̶aa, Sardid̶aa, Piladelpiad̶aa, idjab̶a Laodicead̶aa.”‡ Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ra dji Alpaa idjab̶a dji Omegaa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa mʌ̃ra dji naãrãbemada idjab̶a dji jĩrũarebemada.”\\n12 Maʌ̃ne mʌ̃a jẽda acʌsia caida bed̶ea b̶ʌ cawaya. Acʌbʌrʌd̶e siete ĩbĩrã oro od̶ada unusia. 13 Maʌ̃ siete ĩbĩrã ẽsi ẽberã zaca b̶ʌda unusia.§ Ẽberã zaca b̶ʌda. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ djara edad̶aca b̶ʌda unusia.” Ab̶ari quĩrãca jara b̶ʌa Daniel 7:13d̶e. Idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra ed̶u jĩrũ daucha jũẽ b̶asia. Idji ju caita oro od̶ada trãjʌ̃ b̶asia. 14 Idji bud̶ara totroa querasia oveja cara quĩrãca wa nieve quĩrãca. Idji daura tʌbʌ urua quĩrãca b̶asia. 15 Idji jĩrũra bronce tʌbʌd̶e dorrab̶ariped̶a ʌrad̶a quĩrãca urua b̶asia. Idji bed̶eara do jururua b̶ʌ quĩrãca jĩguasia. 16 Idji jʌwa araare chĩdauda siete erob̶asia. Idji ited̶eba djõbada neco quid̶a umena pewed̶ea era b̶ʌda odja nũmasia. Idji quĩrãra ʌ̃mãdau dorrodorroa quĩrãca b̶asia.\\n17 Idji unusid̶e ne wayaaba mʌ̃ra idji jĩrũ caita beud̶a quĩrãca egode tab̶esia. Baribʌrʌ idji jʌwa araarebemada mʌ̃ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌped̶a jarasia: “Ne wayarãdua. Mʌ̃ra dji naãrãbemaa idjab̶a dji jĩrũarebemaa. 18 Mʌ̃ra dji Zocai B̸ʌa. Mʌ̃ra beud̶amĩna acʌdua zocai b̶ʌda, idjab̶a ewariza zocai b̶aya. Mʌ̃abʌrʌ beud̶arãra ʌ̃rẽbabida b̶ʌa.* Mʌ̃abʌrʌ beud̶arãra ʌ̃rẽbabida b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃abʌrʌ ẽberãrã beud̶id̶ebema yavera erob̶ʌa. Beuped̶ad̶a duanʌmabema yavera erob̶ʌa.” 19 Bʌa unu b̶ʌda cartad̶e b̶ʌdua. Id̶i sãwã nũmʌda idjab̶a jĩrũare sãwã nũmainebema sid̶a b̶ʌdua. 20 Mʌ̃a cawabiya bʌa ununa siete chĩdau mʌ̃ jʌwa araarebemane erob̶ʌba cãrẽda jara b̶ʌda idjab̶a maʌ̃ siete ĩbĩrã oro od̶aba cãrẽda jara b̶ʌda. Maʌ̃ siete chĩdauba jara b̶ʌa bajãnebema nezocarã siete panʌda. Maʌ̃ siete panʌba djabarã siete puru b̶ead̶e panʌda wagabadaa. Ãdjiza djabarã puru ab̶aʌd̶e panʌda wagabadaa. Dji ĩbĩrã siete panʌba jara b̶ʌa djabarã siete puru b̶ead̶e panʌnebemada.”\\n*1:1 Idji ĩjã b̶eaa. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “nezocarãa.”\\n†1:4 Siete jaure panʌba. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ siete jaure panʌra Ãcõrẽ Jaureda mãwã b̶ʌa. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ jaure siete panʌra bajãnebema nezocarã dji dromada mãwã b̶eaa.\\n‡1:6 Wãrãda bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\\n§1:7 Mateo 24:30; Juaʌ̃ 19:34-37.\\n*1:8 Griego alfabetod̶e alpara dji naãrãbema letraa, omegara dji jĩrũarebema letraa.\\n†1:10 Dadjirã Boro Jesucrito itea wagabada ewarid̶e. Jesu ʌ̃rẽbad̶acarea domiaza djabarãba idji ʌ̃rẽbad̶ara quĩrãnebabadjid̶aa. Id̶ira domingoza mãwã obadaa.\\n‡1:11 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ra dji Alpaa idjab̶a dji Omegaa. Maʌ̃ba jara b̶ʌa mʌ̃ra dji naãrãbemada idjab̶a dji jĩrũarebemada.”\\n§1:13 Ẽberã zaca b̶ʌda. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Naʌ̃ djara edad̶aca b̶ʌda unusia.” Ab̶ari quĩrãca jara b̶ʌa Daniel 7:13d̶e.\\n*1:18 Mʌ̃abʌrʌ beud̶arãra ʌ̃rẽbabida b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃abʌrʌ ẽberãrã beud̶id̶ebema yavera erob̶ʌa. Beuped̶ad̶a duanʌmabema yavera erob̶ʌa.”","num_words":952,"character_repetition_ratio":0.071,"word_repetition_ratio":0.115,"special_characters_ratio":0.182,"stopwords_ratio":0.214,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Jeremiara ewari jõmaʉ̃nẽ bedʼeabasi Jeowa ʉ̃rʉ | Wũãwũãra jaradiara\\nAkʉra naʉ̃ne abjasio abui acholi afrikáans ahanta aimara albanés alemán alemán de Pensilvania altaico aluro amárico armenio asamés aucano ayie azerí azerí (alfabeto cirílico) bajo alemán bambara bashkir bassa de Camerún bassa de Liberia batak simalunguno batako karo batako toba baulé becol bengalí bete biak birmano bislama bomu boulou búlgaro cabilé cakchiquel camboyano catalán cebuano chabacano checo chichewa chino mandarín (simplificado) chino mandarín (tradicional) chitonga chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chitumbuka chokue chol chopi chuabo cibemba cinamwanga cingalés congo coreano criollo de las Seychelles criollo guineano criollo haitiano criollo mauriciano croata dangme danés dayaco engayú dehu digor diola duala dusún edo efik embera katio endebele endebele de Zimbabue endonga endáu enzema eslovaco esloveno español estonio euskera ewé feroés finlandés fiyiano fon frafra francés ga gallego galés garífuna georgiano gitonga griego groenlandés guaraní guaraní boliviano guerzé gujarati gun guna hausa hebreo herero hiligaynon hindi hiri motu hmong (blanco) holandés húngaro iban ibanag ibinda ibo ilocano indonesio inglés irlandés ishan islandés isoko italiano japonés javanés kachin kannada kaonde kayin sgaw kazajo kekchí khana kikamba kikongo kikuyu kiluba kimbundu kinande kiniaruanda kipende kirguís kiribatiano kirundi kisi kpelle krío kurdo kurmanyí (alfabeto cirílico) kurdo kurmanyí del Cáucaso kwangalí kwanyama kyangonde lamba lenie letón lhukonzo lingala lituano lomue lovari luganda lugbara lunda luo luvale macedonio macua malayo malayálam malgache maltés mam mambue-lungu maninkakan oriental manyacú mapudungun maratí marshalés maya mazahua mazateco de Huautla mendé mixe mixteco de Guerrero mixteco de Huajuapan mizo mongol more motu nasa yuwe navajo nengone nepalés ngäbere (o guaymí) nias nicobarés niueano noruego nyungwe náhuatl de Guerrero náhuatl de la Huasteca náhuatl del centro náhuatl del norte de Puebla osético otetela otomí del valle del Mezquital pangasinán papiamento de Aruba papiamento de Curazao pemón piaroa pidgin camerunés pidgin de las islas Salomón pidgin nigeriano polaco portugués pular punyabí punyabí (alfabeto shahmukhi) purépecha quechua ancashino quechua ayacuchano quechua boliviano quechua cuzqueño quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Pastaza quichua de Santiago del Estero quiché rapa nui rarotongués romaní de Bulgaria romaní de Macedonia romaní de Macedonia (alfabeto cirílico) romaní del este de Eslovaquia romaní del norte de Grecia romaní del sur de Grecia rumano runyankore ruso rutoro samoano sango sanguir saracu saramacano sarnami sena sepedi serbio serbio (alfabeto latino) serere sesoto de Lesoto setsuana shona sidama silozi soli somalí sranangtongo suajili suati sueco sundanés susu tagalo tahitiano tai tamil tandroy tankarana tarahumara tayik telugu tetun dili tivo tlapaneco toba tojolabal tok pisin tongano toraja totonaco tseltal tshiluba tsonga tsotsil turco turcomano turcomano (alfabeto cirílico) tuvaluano tuviniano twi tártaro tének de San Luis Potosí ucraniano uhobo uigur (alfabeto cirílico) umbundú uolof urdu uzbeko valenciano vendal vezo vietnamita wallisiano waray-waray wayuunaiki wichi wolaita xhosa xitshwa yoruba zapoteco de Lachiguiri zapoteco del Istmo zulú árabe ñanya ñemba\\n¿Kʼãrẽa kĩrubarabʉ ẽbẽrarãra Jeremiaʉ̃mera?\\nJeowaba kʼarebasi Jeremiara ãĩbʉedamarẽã pozodeba\\nJeowa ʉ̃rʉ jaradiabʉdade, ʉ̃kʉrʉ ẽbẽrarã kĩrubʉ akʉza ipidabʉ dai kʼãrẽa. Maʉ̃bara daira bia sentibiẽ, maʉ̃ba ewari abaʉde dayirãbara krĩchaseabʉ wuara Jeowa ʉ̃rʉ bedʼeaẽbaita. ¿Mawũã krĩcharika?... Daizeze Bedʼeadera jarabʉ yumakẽrã aba basita Jeowa soidu ĩjãbʉta, mamina Jeowa ʉ̃rʉ bedʼeabʉta idubʉ wãbasi. Maʉ̃ trʉ̃ra Jeremiabasi, akʉdaya sãwũã berabarisita.\\nJeremia warrarabaside, Jeowaba jarasi jaramarẽã ẽbẽrarã idubʉdamarẽã nemitia obʉta. Maʉ̃ jaraira zarebasi Jeremiaitara, maʉ̃ba perasi. Maʉ̃ kʼãrẽa iyara jarasi Jeowaʼa. Mʉra wabida warrara maʉ̃ba kʼawuaẽ kʼãrẽ jaraisida. Mamina Jeowaba panʉsi, perarãra mʉa kʼarebaya.\\nAramaʉ̃ta Jeremiabara pʉwʉrʉʼa jaraka jʉ̃drʉsi. Nemitia opanʉta idubʉdaẽbʉrʉ makiniñi asi. ¿Ãyara ũrĩsidaka?... Ũrĩnaẽbasi, ʉ̃kʉrʉra ipidasida iyi kʼãrẽa akʉza kĩrusida. Adewara beakĩrãsida maʉ̃ kʼãrẽara ¿Sãwũã sentisiba Jeremiara?... Iyira mejãcha perasi maʉ̃ kʼãrẽa jarasi, wuara jaradiaẽãta Jeowa ʉ̃rʉra. Mamina ¿Iyira wãrĩnu Jeowa ʉ̃rʉ bedʼeaẽbasika?... Mawũã oẽbasi. Jeremiabara Jeowa mejãcha kãgabasibaera idubʉẽbasi Jeowa ʉ̃rʉ jaradiaita. Bedʼea zroma erbasimina, maʉ̃ba Jeowabara kʼarebasi iyi nejurãraneba.\\nEwariaba Jeremiara ẽbẽra kayiruaraba eibalbʉesida pozode. Maʉ̃ pozora egorobabasi Jeremiara mama eda tawãbasi maʉ̃ daʉcha bania doẽbasi akʉza yiko koẽbasi. Maʉ̃ra ẽbẽrabara kãgapanasi beimarẽã. Mamina ¿Beisika Jeremiara? beiẽbasi Jeowaba kʼarebasibaera ẽdrʉbimarẽã pozodeba.\\nNaʉ̃ kartade kʼawuabʉda, Jeremia edaʉde perabasimina idubʉẽbasi Jeowa ʉ̃rʉ bedʼeaira. ¿Kʼãrẽta kʼawuaseabʉ Jeremianebara?... Ewari abaʉde ʉ̃kʉrʉ ẽbẽrarã bʉ kʼãrẽa ipidadaita akʉza kĩrunaita Daizeze ʉ̃rʉ jaradiabʉrʉde, maʉ̃ba peraseabʉ. Mamina idubʉrãra Jeowa ʉ̃rʉ bedʼeaita, akʉza kĩrãbera iyara kʼarebaita Jeremia kʼarebada kĩrãkʼa.\\n¿Kʼãrẽ bedʼea biata jaraibarabasi Jeremiabara?\\n¿Kʼãrẽa Jeremiara wuara bedʼeakĩrãẽbasi Jeowa ʉ̃rʉra?\\n¿Sãwũã kʼarebasi Jeowabara Jeremiara?\\n¿Kʼãrẽta kʼawuaseabʉ Jeremianebara?","num_words":688,"character_repetition_ratio":0.055,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.154,"stopwords_ratio":0.001,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.978,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea EXODO 1\\nÃCÕRẼBA ISRAELERà EGIPTOD̸EBEMA ẼDRɅ B̸ɅD̸A\\nExodo trʌ̃ba jara b̶ʌa “ẽdrʌped̶ad̶a.” Naʌ̃ cartara mãwã trʌ̃ b̶ʌsid̶aa israelerãra Egipto druad̶eba ẽdrʌped̶ad̶ad̶ebemada ed̶a b̶ʌ́ b̶ʌ bẽrã. Zocãrãmaarã israelerãra Egiptod̶eba ẽdrʌsid̶aa 1445 poa Jesu tod̶i naẽna. Moiseba naʌ̃ carta b̶ʌd̶ad̶eba cawabisia sãwã Ãcõrẽba israelerãra zocãrãẽ́be edaped̶a puru dromada idji itea osida.\\nMãwã oi carea Ãcõrẽba naãrã israelerãra egiptorã jʌwaed̶a bia mĩga pananada ẽdrʌ edasia. Maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa 1:1neba ab̶a 15:21naa. Maʌ̃are Ãcõrẽba israelerãra ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e waga b̶asia. Maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa 16:1neba ab̶a 18:27d̶aa. Maʌ̃are Ãcõrẽra israelerã ume bed̶ea b̶ʌsia ãdjirãra idji itea b̶ead̶amãrẽã. Maʌ̃ bẽrã idji leyra ãdjirãa diasia idjab̶a ãdjia jũma ĩjã od̶iad̶a asid̶aa. Maʌ̃gʌra 19:1neba ab̶a 24:18d̶aa b̶ʌ́ b̶ʌa. Jĩrũare Ãcõrẽba cawabisia sãwã israelerãra idjía bia bed̶ead̶ida panʌda. Maʌ̃ bẽrã idji wua deda obisia idjab̶a idji sacerdoterãda b̶ʌbisia. Jũma maʌ̃gʌra b̶ʌ́ b̶ʌa 25:1neba ab̶a 40:38d̶aa.\\nIsraelerã Egipto druad̶e bia mĩgaped̶ad̶a\\n1 Israel warrarã idji ume ãdji warrarã bara Egiptod̶aa b̶ad̶e wãped̶ad̶ara naʌ̃gʌrã basía: 2 Rubeʌ̃, Simeoʌ̃, Levi, Juda, 3 Isacar, Zabuloʌ̃, Benjamiʌ̃, 4 Daʌ̃, Neptali, Ga, Aser sid̶a. 5 Israel warra Josera dãrãbʌrʌ basía Egiptod̶e b̶ʌda. Maʌ̃ ewarid̶e Jacobo Israel abadad̶eba yõped̶ad̶ara Egiptod̶e setentabe panasid̶aa.* Genesi 46:8-27. 6 Mãwã b̶ʌd̶e Josera, idji djabarãra idjab̶a jũma idji daucha b̶ead̶a sid̶a jaid̶asid̶aa. 7 Baribʌrʌ ãdjirãza warrarã zocãrã unubadjid̶a bẽrã isabe yõnaped̶a bio cãbana panesid̶aa. Maʌ̃ bẽrã dji druara ãdjirãba birasid̶aa.\\n8 Mãwã b̶ʌd̶e dewara ẽberãda Egiptod̶ebema boroda b̶esia. Maʌ̃gʌba Josed̶ebemada adua b̶ad̶a bẽrã idji purua nãwã jarasia:\\n9 –¡Quĩrãcuitad̶adua! Jãʌ̃ israelerãra dadjirã cãyãbara cãbanaara panʌ bẽrã ʌb̶ʌara panʌa. 10 Maʌ̃ bẽrã crĩcha cawaad̶eba dadjirãba od̶ia ãdjirãra aud̶uara yõrãnamãrẽã. Mãwã od̶aẽ́bʌrʌ, dji quĩrũda dadjirã ume djõbʌdad̶e israelerãra ãdjirãare djõnia. Mãwãra naʌ̃ druad̶ebemada ẽdrʌd̶ia.–\\n11 Maʌ̃ carea egiptorãba israelerãa traju zareada õgo obid̶i carea dji bororãda b̶ʌcuasid̶aa. Maʌ̃gʌrãba israelerãa Egiptod̶ebema boro itea puruda umé obisid̶aa. Ab̶a Pitoʌ̃, ab̶a Ramese abadjid̶aa. Maʌ̃ puru umé panʌne dji boroba idji itea ewaped̶ad̶ara wagabadjia. 12 Egiptorãba wetara mĩgabibadjid̶amĩna israelerãra aud̶uara yõ wãsid̶aa. Maʌ̃ bẽrã egiptorãba israelerãra waya panesid̶aa. 13 Maʌ̃ carea egiptorãba quĩrã djuburia neẽ́ israelerãra wetara trajabibadjid̶aa. 14 Traju zarea obi panʌneba israelerãra bio bia mĩgabibadjid̶aa. Egoroda chiruad̶aa puerad̶aped̶a de obada mõgarara obibadjid̶aa. Idjab̶a jũma ãdji ẽjũãnebema trajuda obibadjid̶aa. Jũma maʌ̃gʌra ãdjirãba quĩrã djuburia neẽ́ israelerãa obibadjid̶aa.\\n15 Maʌ̃ ewarid̶e wẽrãda umé panasid̶aa, Siprada idjab̶a Púada. Maʌ̃gʌrãba hebreo wẽrãrãda careba warra tobibadjid̶aa.† Israelerãra idjab̶a hebreorã abadaa. Mãwã trʌ̃ jarabadaa hebreo bed̶ead̶e bed̶eabada bẽrã. Egiptod̶ebema boroba ãdjía jarasia:\\n16 –Bãrãba hebreo wẽrãda careba warra tobibʌdad̶e acʌd̶adua dji cãrẽda tosi cawaya. Umaquĩrã warrada toibʌrʌ, bead̶adua. Wẽrãcauda toibʌrʌ, idu b̶ʌd̶adua.–\\n17 Baribʌrʌ dji wẽrãrã careba warra tobibadarãba Ãcõrẽda wayasid̶aa. Maʌ̃ bẽrã Egiptod̶ebema boroba jarad̶a quĩrãca od̶aẽ́ basía, ãtebʌrʌ umaquĩrã warra zaquerãra zocai b̶ʌbadjid̶aa. 18 Maʌ̃ carea Egiptod̶ebema boroba ãdjira trʌ̃ped̶a iwid̶isia:\\n–¿Cãrẽã bãrãba jãwã o panʌ? ¿Cãrẽã umaquĩrã warra zaquerãra zocai b̶ʌ panʌ?–\\n19 Ãdjirãba panusid̶aa:\\n–Hebreo wẽrãrãra dai Egiptod̶ebema wẽrãrã quĩrãca b̶eaẽ́a. Ãdjirãra warra to bia b̶ea bẽrã dai jũẽbʌdabara ãdji warrara to eropanabadaa.–\\n20 Maʌ̃ bẽrã israelerãra wad̶ibid̶a aud̶uara yõ wãsid̶aa. Maʌ̃ba ʌb̶ʌara panesid̶aa. Ãcõrẽba dji wẽrãrã careba warra tobibadarãra carebasia. 21 Idjida wayaped̶ad̶a bẽrã ãdjía warrarãda zocãrã unubisia.\\n22 Maʌ̃be Egiptod̶ebema boroba idji purua jarasia:\\n–Hebreorãba umaquĩrã warrada tod̶ibʌrʌ daid̶u b̶atacuad̶adua, baribʌrʌ wẽrãcauda tod̶ibʌrʌ zocai b̶ʌd̶adua.–\\n*1:5 Genesi 46:8-27.\\n†1:15 Israelerãra idjab̶a hebreorã abadaa. Mãwã trʌ̃ jarabadaa hebreo bed̶ead̶e bed̶eabada bẽrã.","num_words":505,"character_repetition_ratio":0.083,"word_repetition_ratio":0.008,"special_characters_ratio":0.177,"stopwords_ratio":0.186,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Habitats - MUSEUM OF THE MELS\\nVariation is the rule in n̶a̶t̶u̶r̶e̶\\n​habitats of The Mels\\nIndividual variation is the raw material of self-evolution. Through s̶e̶l̶e̶c̶t̶i̶o̶n̶ changes to key identity traits p̶o̶p̶u̶l̶a̶t̶i̶o̶n̶s̶ Mels become different. This can either cause or resulti̶n̶g̶ in habitat and geographic variation.\\nI̶n̶d̶i̶v̶i̶d̶u̶a̶l̶ Habitat variation\\nNo two i̶n̶d̶i̶v̶i̶d̶u̶a̶l̶s̶ Mel habitats are exactly alike. They may differ in p̶a̶t̶t̶e̶r̶n̶ size, s̶i̶z̶e̶ cohabitatants, and s̶h̶a̶d̶e̶ local resources. Seeing these habitats in the same space brings to light the differences and similarities between The Mels. 1\\nGrab your explorer’s hat and set off on a w̶i̶l̶d̶l̶i̶f̶e̶ Mel-watching expedition. 2\\nA model of the birthplace of the first Mel-version, Melissa-Louise-Keiser, meticulously crafted from hand-dyed paper\\nMaps of The Mels' geographic variation and migration\\nModels of the objects each Mel-version chose to bring into her habitat\\nEmbark on an adventure through the s̶i̶g̶h̶t̶s̶ habitats and s̶o̶u̶n̶d̶s̶ artifacts of The Mels’ n̶a̶t̶u̶r̶a̶l̶ domestic landscapes.\\nFollow the b̶o̶a̶r̶d̶w̶a̶l̶k̶ exhibit to discover a̶n̶i̶m̶a̶l̶ Mel habitats from right here in the Midwest and across the Americas. At every turn, encounter a diorama scene of p̶l̶a̶n̶t̶ ̶a̶n̶d̶ ̶a̶n̶i̶m̶a̶l̶ a Mel’s l̶i̶f̶e̶ home—and see if you can spot e̶a̶c̶h̶ ̶c̶r̶i̶t̶t̶e̶r̶ the differences between them, down to the smallest b̶e̶e̶t̶l̶e̶ detail!\\nFrom m̶u̶s̶k̶r̶a̶t̶s̶ Melissa-Louise-Keiser b̶u̶r̶r̶o̶w̶i̶n̶g̶ living in t̶h̶e̶ ̶m̶a̶r̶s̶h̶ a 3,390 square foot three-story house in the suburbs to s̶c̶a̶r̶l̶e̶t̶ ̶i̶b̶i̶s̶e̶s̶ Mel(v.6) s̶t̶a̶l̶k̶i̶n̶g̶ living in t̶h̶e̶ ̶t̶r̶o̶p̶i̶c̶a̶l̶ ̶s̶e̶a̶s̶h̶o̶r̶e̶ a 900 square foot condo in the city, these t̶a̶x̶i̶d̶e̶r̶m̶y̶ displays bring The Mels’ environments to life. The meticulously hand-crafted l̶a̶n̶d̶s̶c̶a̶p̶e̶s̶ dioramas and diverse a̶n̶i̶m̶a̶l̶ ̶g̶r̶o̶u̶p̶s̶ domestic co-habitants make N̶a̶t̶u̶r̶e̶ ̶W̶a̶l̶k̶ this exhibit an immersive habitat tour for all ages. 2\\n​A diorama masterpiece\\nWorking as the F̶i̶e̶l̶d̶’̶s̶ Museum’s Chief T̶a̶x̶i̶d̶e̶r̶m̶i̶s̶t̶ Exhibit Artist from 1̶8̶9̶6̶ 2018 to 1̶9̶0̶9̶ present, C̶a̶r̶l̶ ̶A̶k̶e̶l̶e̶y̶ Mel(v.7) experimented with new t̶a̶x̶i̶d̶e̶r̶m̶y̶ construction techniques to make a̶n̶i̶m̶a̶l̶s̶ The Mels’ homes appear as lifelike as possible. H̶i̶s̶ Her F̶o̶u̶r̶ ̶S̶e̶a̶s̶o̶n̶s̶ Bedrooms of The Mels dioramas shows̶ ̶w̶h̶i̶t̶e̶-̶t̶a̶i̶l̶e̶d̶ ̶d̶e̶e̶r̶ The Mels in their environments througho̶u̶t̶ ̶s̶p̶r̶i̶n̶g̶,̶ ̶s̶u̶m̶m̶e̶r̶,̶ ̶f̶a̶l̶l̶,̶ ̶a̶n̶d̶ ̶w̶i̶n̶t̶e̶r̶ each of their seven self-evolutions. Considering every detail, A̶k̶e̶l̶e̶y̶ ̶a̶n̶d̶ ̶h̶i̶s̶ ̶w̶i̶f̶e̶ ̶D̶e̶l̶i̶a̶ Mel(v.7) made 1̶7,̶0̶0̶0̶ ̶l̶e̶a̶v̶e̶s̶ ̶f̶o̶r̶ ̶t̶h̶e̶ ̶s̶c̶e̶n̶e̶r̶y̶ bedrooms; no two are the same. 2\\nLeft: Mel(v.7) at work on the dioramas in 2018.\\nTheir exterior coverings.","num_words":351,"character_repetition_ratio":0.047,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.167,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.753,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 3 JUAɅ̃ 1\\nŨBEABEMA CARTA JUAɅ̃BA B̸ɅD̸A\\nJesu ume nĩbad̶a Juaʌ̃ba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Poa 90are Epeso purud̶e b̶asid̶e b̶ʌsia. Naʌ̃ cartad̶e ara idjida djabarã wagabari drõãana asia. Cartara djaba Gayo itea b̶ʌsia.\\nNaʌ̃ cartad̶e Juaʌ̃ba naãrã b̶ʌsia idjira b̶ʌsrid̶a b̶ʌda Gayoba wãrã bed̶eada ĩjã b̶ʌ bẽrã idjab̶a wãrã quĩrĩãda erob̶ʌ bẽrã (vv. 1-4). Maʌ̃are b̶ʌsia idjia djabarã diabued̶ad̶ebemada. Gayoba ãdjirã bia edaped̶a careba b̶ʌ carea Juaʌ̃ba idjira bia jarasia (vv. 5-8). Baribʌrʌ Gayoma djabarã boro Diotrepeba ãdjirãa idu jaradiabica basía. Maʌ̃ awara ãdjirã bia edabʌdara ãyã jʌretabadjia idjab̶a Juaʌ̃ra biẽ́ jarabadjia (vv. 9-10). Baribʌrʌ Juaʌ̃ba Gayoa jarasia Diotrepe quĩrãca nĩbarãmãrẽã, ãtebʌrʌ djãrã bia o b̶amãrẽã (vv. 11-12). Jĩrũare b̶ʌsia dãrãẽ́ne dji ununida idjab̶a djabarãba quĩrĩã panʌda idjira bia b̶aida (vv. 13-15).\\nDjaba Gayoba bia od̶a\\n1 Mʌ̃ra djabarã wagabari drõãa.* Djabarã wagabari drõã. Maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa djabarã boroda. Cãpũrĩã bed̶ead̶e jara b̶ʌa “anciano” wa “pastor.” Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa mʌ̃ djaba Gayo itea. Mʌ̃a bʌra wãrãda quĩrĩã b̶ʌa. 2 Djaba, mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶i b̶ʌa bʌra idji ume bia b̶ʌ bẽrã ne jũmane bia b̶amãrẽã idjab̶a cacua bia b̶amãrẽã. 3 Mʌ̃ra bio b̶ʌsrid̶asia, ʌ̃cʌrʌ djabarã mʌ̃ma jũẽped̶ad̶aba nẽbʌrʌsid̶a bẽrã bʌa wãrã bed̶eada ẽpẽ b̶ʌda. 4 Mʌ̃ djabarãba wãrã bed̶eara ẽpẽ panʌda ũrĩbʌrʌd̶e mʌ̃ra biara b̶ʌsrid̶a b̶abaria.† Mʌ̃ djabarã. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “mʌ̃ warrarã.”\\n5 Djaba, bʌa djabarã careba b̶ʌd̶eba bia o b̶ʌa. Bʌa unuca djabarã sid̶a carebabari bẽrã wãrãda bio bia o b̶ʌa. 6 Maʌ̃gʌrãba bʌ quĩrĩãnebemada namabema djabarãa nẽbʌrʌsid̶aa ãbaa dji jʌre panasid̶ad̶e. Mʌ̃ quĩrã djuburia, ãdjirãra carebadua bia wãnamãrẽã Ãcõrẽba idji traju o b̶ea carebabibari quĩrãca. 7 Ãdjirãba Jesucritod̶ebemada jaradia nĩnaa. Maʌ̃ne ãdjia Ãcõrẽ adua b̶eaa iwid̶id̶acaa carebad̶amãrẽã. 8 Maʌ̃ carea dadjirãba maʌ̃ djabarãra bia edad̶ida panʌa. Mãwã ãdjirã ume ãbaa traja panʌa Ãcõrẽ wãrã bed̶eada cawabid̶i carea.\\nDjaba Diotrepeba biẽ́ od̶a\\n9 Mʌ̃a cartada jũma djabarã jãmabema itea naẽna b̶ʌsia. Baribʌrʌ djaba Diotrepeba dai bed̶eara ĩjãẽ́ b̶ʌa. Idjira djabarã tãẽna dji dromaara b̶a quĩrĩã b̶ʌa. 10 Maʌ̃ carea jãmaa wãbʌrʌd̶e mʌ̃a jũmarãa cawabiya idjia biẽ́ o b̶ʌda. Idjia daida sewad̶eba biẽ́ jarabaria. Maʌ̃ awara djabarã jãmaa wãbʌdara idjia bia edacaa idjab̶a djabarãba ãdji ded̶e eda quĩrĩã panʌne iduaribicaa. Bia edasid̶ara maʌ̃ djabarãra ãyã jʌretabaria.\\nDjaba Demetriod̶ebema bia bed̶eaped̶ad̶a\\n11 Djaba, cadjiruara ẽpẽrãdua ãtebʌrʌ biadrʌ ẽpẽdua. Bia obarira Ãcõrẽnea, baribʌrʌ cadjirua obariba Ãcõrẽra adua b̶ʌa.\\n12 Djaba Demetriod̶ebemada jũmarãba bia bed̶ea panʌa. Wãrã bed̶ea ẽpẽ b̶ʌd̶eba unubi b̶ʌa idjira jipa b̶ʌda. Dai bid̶a idjid̶ebemada bia bed̶ea panʌa. Bãrãba cawa panʌa daiba jara panʌra wãrãda.\\n13 Mʌ̃a ne quĩrãtanoa bʌ́a jara quĩrĩã b̶ʌa baribʌrʌ cartad̶e b̶ʌẽ́a. 14 Dãrãẽ́ne bʌ acʌd̶e wã quĩrĩã b̶ʌa. Maʌ̃be ãbaa bed̶ead̶ia. 15 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji necai b̶aira bʌ sod̶e dia b̶aida. Namabema djabarãba quĩrĩã panʌa bʌra bia b̶aida. Jãmabema djabarãza jaradua mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌda ãdjirãra bia duananida.\\n†1:4 Mʌ̃ djabarã. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “mʌ̃ warrarã.”","num_words":441,"character_repetition_ratio":0.058,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.187,"stopwords_ratio":0.213,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Levitico 23 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Maʌ̃be Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n2–Israelerãa jaradua mʌ̃a naʌ̃gʌ ewari droma b̶eada poaza obi b̶ʌda. Maʌ̃ ewari b̶ead̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea.\\n3Sei ewari bãrã trajura od̶ida panʌa, baribʌrʌ sietebema ewarid̶e ʌ̃nãũnida panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ni maãrĩ bid̶a trajad̶acara panʌa. Maʌ̃ awara ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Bãrã panane wãbʌdama bid̶a ʌ̃nãũbada ewarira mʌ̃ itea wagad̶ida panʌa.\\n4Mʌ̃a naʌ̃gʌ ewari droma b̶eada poaza obi b̶ʌa. Mʌ̃a b̶ʌd̶a ewarid̶e maʌ̃ ewari b̶eara bãrãba od̶ida panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea.\\n5Poaza dji naãrãbema jed̶ecod̶e catorce ewari queubʌrʌd̶e bãrã Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewarira od̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea.\\n6Maʌ̃be ab̶ari jed̶ecod̶e quince ewarid̶eba ʌ̃taa bãrãba paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ b̶ʌ cobada ewarira od̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ne siete ewari bãrãba paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ b̶ʌda cod̶ida panʌa.\\n7Dji naãrãbema ewarid̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra trajad̶acara panʌa.\\n8Maʌ̃ siete ewarid̶e animarãda mʌ̃́a ewariza babue diabid̶ida panʌa. Jĩrũarebema ewarid̶e bãrãra wayacusa ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e bid̶a bãrãra trajad̶acara panʌa.–\\n9Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n10–Israelerãa nãwã jaradua: “Mʌ̃a bãrãa diai jarad̶a ẽjũãne jũẽped̶ad̶acarea poaza bãrã néu naãrã ewabʌdad̶ebemada jʌwa jãmãtʌma ab̶a sacerdotemaa eded̶ida panʌa.\\n11Maʌ̃ra idjia mʌ̃ quĩrãpita ʌ̃taa waida b̶ʌa mʌ̃a bãrã bia unui carea. Mãwã oida b̶ʌa bãrã Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewari nurẽma.\\n12Ara maʌ̃ ewarid̶e bãrãba oveja poa ab̶a b̶ʌda mʌ̃́a babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ ovejara jũma bia b̶aida b̶ʌa.\\n13Maʌ̃ awara dji biara b̶ʌ harinada eped̶eco jũgurua umé nedragad̶aa bʌratʌd̶aped̶a maʌ̃nebema sid̶a mʌ̃́a maãrĩ babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ harina babue diabʌrʌra mʌ̃a bia unuya. Idjab̶a uva b̶ada boteya ab̶a animarã babue diabada ʌ̃rʌ̃ mʌ̃́a wea diabid̶ida panʌa.\\n14Poaza maʌ̃gʌra mʌ̃́a diad̶i naẽna maʌ̃ poad̶ebema ewabʌdara cocara panʌa. Djiwid̶i puread̶ara, dji jututiad̶a sid̶a cocara panʌa. Paʌ̃ sid̶a od̶aped̶a cocara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa bãrã panane wãbʌdaza maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa.\\n15Bãrã Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewari nurẽma bãrã néu naãrã ewabʌdad̶ebemada mʌ̃́a jʌwa jãmãtʌma ab̶a diad̶aped̶a domia siete juachad̶ida panʌa.\\n16Maʌ̃ siete domia juachaped̶ad̶acarea nurẽma cincuenta ewari baya. Maʌ̃ ewarid̶e bãrã néu naãrã ewaped̶ad̶ad̶ebemada mʌ̃́a wayacusa diad̶e zed̶ida panʌa.\\n17Nãwã od̶ida panʌa: bãrã diguid̶aʌba paʌ̃da umé enenida panʌa mʌ̃́a ʌ̃taa wa diabid̶i carea. Maʌ̃ paʌ̃ra eped̶eco jũgurua umé dji biara b̶ʌ harina ẽsãbari bara od̶a baida b̶ʌa.\\n18Maʌ̃ paʌ̃ diabʌdad̶e paca dji umaquĩrã zaqueda ab̶a, oveja dji umaquĩrãda umé, idjab̶a oveja dji umaquĩrã zaquerã poa ab̶a b̶eada siete diad̶ida panʌa. Maʌ̃ animarãra jũma bia b̶ead̶ida panʌa. Maʌ̃gʌra diad̶ia sacerdoteba mʌ̃́a jũma babue diamãrẽã. Maʌ̃gʌrã animarã babue diabʌrʌd̶e bãrã néud̶ebema harina od̶ara mʌ̃́a diabid̶ida panʌa, uva b̶a sid̶a wea diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ babue diabʌrʌra mʌ̃a bia unuya.\\n19Maʌ̃be bãrãba cadjirua oped̶ad̶a carea chiwatu dji umaquĩrãda ab̶a bead̶aped̶a sacerdoteba babue diaida b̶ʌa. Idjab̶a Ãcõrẽ ume necai b̶ai carea oveja zaquerã poa ab̶a b̶eada umé bead̶apeda sacerdoteba dji dragada babue diaida b̶ʌa.\\n20Maʌ̃ umébema oveja zaque djarara, bãrã néu naãrã ewaped̶ad̶ad̶ebema paʌ̃ od̶a sid̶a sacerdoteba mʌ̃́a ʌ̃taa wa diaida b̶ʌa. Maʌ̃ne jũma maʌ̃gʌra mʌ̃ itea b̶eya. Maʌ̃ bẽrã sacerdoterãba jũma edad̶ida panʌa cod̶i carea.\\n21Ara maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e trajad̶acara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa bãrã panane wãbʌdaza bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa.\\n22Bãrã néu ewabʌdad̶e jũma ewarãnadua. Icawa maãrĩ b̶ed̶adua. Dji b̶aed̶a sid̶a jʌrʌ perãnadua. Maʌ̃gʌra b̶ed̶adua dji ne neẽ́ qued̶ea itea idjab̶a ãĩbemarã bãrã tãẽna panʌ itea. Mʌ̃ra bãrã Ãcõrẽa.”–\\n23Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n24–Israelerãa nãwã jaradua: “Poaza sietebema jed̶ecod̶e dji nabema ewarid̶e bãrãba ʌ̃nãũbada ewarida wagad̶ida panʌa. Bãrãra trajad̶acara panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãba cachiruda zad̶aped̶a ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Idjab̶a animarãda mʌ̃́a babue diabid̶ida panʌa.”–\\n26Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n27–Poaza sietebema jed̶ecod̶e die ewari b̶ʌd̶e mʌ̃a cadjirua quĩrãdoabari ewarida bãrãba od̶ida panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ne cod̶acara panʌa, ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea, idjab̶a animarãda mʌ̃́a babue diabid̶ida panʌa.\\n28Maʌ̃ ewarira mʌ̃a cadjirua quĩrãdoabari ewari bẽrã bãrãra trajad̶acara panʌa. Maʌ̃ ewarid̶e sacerdoteba oya bãrãba cadjirua oped̶ad̶ara mʌ̃a quĩrãdoamãrẽã.\\n29Maʌ̃ ewarid̶e bariduaba ne cod̶aca ewarida oẽ́bʌrʌ, idjira bãrã tãẽnabemada ãyã jʌretad̶ida panʌa.\\n30Idjab̶a bariduaba trajuda maʌ̃ ewarid̶e oibʌrʌ, maʌ̃ ẽberãra mʌ̃a beubiya.\\n31Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ni maãrĩ bid̶a trajad̶acara panʌa. Id̶iba ʌ̃taa bãrã panane wãbʌdaza bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa.\\n32Maʌ̃ ewarira bãrã ʌ̃nãũbada ewari dromaa. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra ne cod̶acara panʌa. Maʌ̃ ʌ̃nãũbada ewarira wagad̶ida panʌa poaza sietebema jed̶ecod̶e nueve ewari queud̶ad̶eba ab̶a nurẽma queubʌrʌd̶aa.–\\n33Idjab̶a Ãcõrẽba Moisea jarasia:\\n34–Israelerãa nãwã jaradua: “Poaza sietebema jed̶ecod̶e quince ewarid̶eba ʌ̃taa siete ewari warrewarreabema de zaqued̶e pananida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea.\\n35Dji nabema ewarid̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarid̶e bãrãra trajad̶acara panʌa.\\n36Maʌ̃ siete ewarid̶e animarãda mʌ̃́a ewariza babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ siete ewari jõnacarea nurẽma bãrãra wayacusa ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Idjab̶a maʌ̃ ewarid̶e bãrãba mʌ̃́a animarãda babue diabid̶ida panʌa. Maʌ̃ ewarira mʌ̃ itea waga panʌ bẽrã bãrãra trajad̶acara panʌa.\\n37Jũma mʌ̃a jarad̶a ewari droma b̶eara bãrãba od̶ida panʌa. Maʌ̃ ewari b̶ead̶e bãrãra ãbaa dji jʌred̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea idjab̶a mʌ̃́a animarãda babue diabid̶i carea. Ewariza mʌ̃a jarad̶a quĩrãca bãrãba animarã b̶eada babue diabid̶ida panʌa, bãrã néud̶ebemada diabid̶ida panʌa, mʌ̃ ume necai b̶ead̶i carea animarã b̶eada babue diabid̶ida panʌa, idjab̶a uva b̶ada wea diabid̶ida panʌa.\\n38Domiazabema ʌ̃nãũbada ewari awara mʌ̃a jarad̶a ewari droma b̶eara bãrãba od̶ida panʌa. Bãrãba ewariza mʌ̃́a diad̶ida panʌ awara, sod̶eba mʌ̃́a dia panʌ awara, mʌ̃́a diad̶ida jaraped̶ad̶a awara, mʌ̃a jarad̶a ewari droma b̶ead̶e diabi b̶ʌra diad̶ida panʌa.\\n39Bãrã néu jũma ewaped̶ad̶acarea siete ewari bãrãra warrewarreabema de zaqued̶e panabada ewarida od̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Maʌ̃ ewarira od̶ida panʌa poaza sietebema jed̶ecod̶e quince ewarid̶eba ʌ̃taa. Dji nabema ewarid̶e bãrãba ʌ̃nãũbada ewarida wagad̶ida panʌa. Idjab̶a maʌ̃ siete ewari jõnacarea nurẽma bãrãba ʌ̃nãũbada ewarida wagad̶ida panʌa.\\n40Dji nabema ewarid̶e bãrãba dji biara b̶ea nejõda, uruta queduaca b̶eada, bacuru jʌwate quedua bara b̶eada, do icawabema bacuru jʌwate quedua bara b̶ea sid̶a edad̶ida panʌa. Maʌ̃be siete ewari bãrãra mʌ̃ quĩrãpita b̶ʌsrid̶a duananida panʌa.\\n41Poaza sietebema jed̶ecod̶e bãrãba maʌ̃ ewari dromada siete ewari od̶ida panʌa mʌ̃́a bia bed̶ead̶i carea. Id̶iba ʌ̃taa bãrãba, bãrã warrarãneba yõbʌdarã bid̶a naʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶ida panʌa.\\n42Maʌ̃ siete ewari droma o panʌne jũma bãrã israelerãra warrewarreabema de zaqued̶e pananida panʌa.\\n43Mãwã bãrã warrarãneba yõbʌdarãba cawad̶ia bãr��ra warrewarreabema de zaqued̶e panabadjid̶ada mʌ̃a bãrãra Egiptod̶eba ẽdrʌ enesid̶e. Mʌ̃ra bãrã Ãcõrẽa.”–\\n44Ãcõrẽba mãwã jarad̶acarea Moiseba israelerãa jarasia jũma Ãcõrẽba jarad̶a ewari droma b̶ea od̶amãrẽã.","num_words":1025,"character_repetition_ratio":0.146,"word_repetition_ratio":0.041,"special_characters_ratio":0.164,"stopwords_ratio":0.207,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea JUAɅ̃ 1\\nBED̸EA BIA JESUCRITOD̸EBEMA JUAɅ̃BA B̸ɅD̸A\\nJesu ume nĩbad̶a Juaʌ̃ba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Poa 80are Epeso purud̶e b̶asid̶e b̶ʌsia. Baribʌrʌ cartad̶e jaraẽ́ b̶ʌa idjia b̶ʌd̶ada. Ʌ̃cʌrʌmaarã naʌ̃ cartad̶e Juaʌ̃ba ara idjida “Jesuba bio quĩrĩã b̶ʌ” trʌ̃ jarabadjia (21:20-24).\\nJuaʌ̃ba naʌ̃ cartara djabarã itea b̶ʌsia cawad̶amãrẽã ãdjia Jesud̶ebema ĩjãped̶ad̶ara wãrãda. Idjab̶a jũmarã itea b̶ʌsia Jesura wãrãda Ãcõrẽ Warrada ĩjãnamãrẽã. Maʌ̃ crĩcha dromara Juaʌ̃ba b̶ʌsia 20:31ne: “Jũma naʌ̃gʌra b̶ʌsia bãrãba Jesura Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada, Ãcõrẽ Warrada ĩjãnamãrẽã. Mãwã ĩjãnibʌrʌ idjid̶eba zocai b̶ai arada erob̶ead̶ia.”\\nNaʌ̃ cartad̶e Juaʌ̃ba ebud̶a cawabisia Jesura wãrãda Ãcõrẽneba zesida. Maʌ̃gʌra naãrã cawabisia ẽberãrãba jara panʌneba (1:1-51). Maʌ̃are cawabisia Jesuba ne ununaca siete o b̶ʌd̶eba (2:1neba ab̶a 11:44d̶aa). Maʌ̃are Juaʌ̃ba b̶ʌsia Jesu beui carea b̶ʌd̶ebemada (11:45d̶eba ab̶a 17:26d̶aa), idji igara b̶eaba jidad̶aped̶a crud̶e beaped̶ad̶ad̶ebemada (18:1neba ab̶a 19:42d̶aa) idjab̶a idji ĩjã b̶eaba idji ʌ̃rẽbad̶a unuped̶ad̶ad̶ebemada (20:1neba ab̶a 21:25d̶aa).\\nNaʌ̃ cartad̶e Jesuba ebud̶aara jaradiasia Ãcõrẽ Jaured̶ebemada (3:1-8; 6:63; 7:37-39; 14:15-29; 15:26d̶eba ab̶a 16:15d̶aa, 20:19-23). Maʌ̃ awara ebud̶a bed̶ea b̶ʌa Ãcõrẽba idji Warra quĩrĩã b̶ʌd̶ebemada (5:19-21; 10:17-18; 17:1-26) idjab̶a sãwã idji ĩjã b̶eara quĩrĩã b̶ʌda (3:16-17; 11:33-37; 13:1neba ab̶a 17:26d̶aa).\\nJesucritora Bed̶ea abadaa\\n1 Naãrãed̶a “Bed̶ea” abadada b̶asia.* Maʌ̃ versículod̶e Juaʌ̃ba Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia. Ara maʌ̃ quĩrãca Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia Apocalipsi 19:13d̶e. Maʌ̃ Bed̶ea abadara Ãcõrẽ ume ãbaa b̶asia. Wãrãda Ãcõrẽda mãwã b̶asia. 2 Idjira naãrãed̶a Ãcõrẽ ume b̶asia. 3 Idjid̶eba Ãcõrẽba ne jũmada osia. Idji neẽ́ Ãcõrẽba ni cãrẽ sid̶a oẽ́ basía.† Proverbio 8:22-31. Ʌ̃cʌrʌ judiorãba jarabadjid̶aa Bed̶ea abadara Ãcõrẽ necawaada. Acʌdua 1 Corinto 1:30. 4 Bed̶ea abadaba zocai b̶ai arada dia b̶ʌa. Maʌ̃ zocai b̶ai arara ʌ̃naa quĩrãca b̶ʌa, maʌ̃neba Ãcõrẽba ẽberãrãa idjid̶ebemada cawabi b̶ʌ bẽrã. 5 Ãcõrẽba cawabi b̶ʌra pãĩmane urua eradrʌ b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a.‡ Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya cawaẽ́a.”\\n6-7 Ẽberãda b̶asia Borocuebari Juaʌ̃ abadada.§ Griego bed̶ead̶e ab̶abe “Juaʌ̃” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ãcõrẽba idjira diabuesia ʌ̃naanebemada bed̶eamãrẽã, jũmarãba ĩjãnamãrẽã. 8 Juaʌ̃ra maʌ̃ ʌ̃naaẽ́ basía, ãtebʌrʌ maʌ̃ ʌ̃naanebemada bed̶eabadjia. 9 Naʌ̃ ẽjũãne zeida b̶ad̶adrʌ maʌ̃ ʌ̃naa dji ara basía. Idjira jũmarã itea urua b̶ʌa.* Isaía 49:5-6.\\n10 Maʌ̃gʌ ʌ̃naara naʌ̃ ẽjũãne b̶asia. Ãcõrẽba idjid̶eba naʌ̃ ẽjũãra od̶amĩna naʌ̃ ẽjũãnebemarãba idjira cawad̶aẽ́ basía. 11 Bajãneba idji druad̶ebemarãmaa zesia. Mãwãmĩna idjira bia edad̶aẽ́ basía. 12 Baribʌrʌ idji bia edaped̶ad̶arãba idjira ĩjãsid̶aa. Maʌ̃ bẽrã idjia ãdjirãra b̶ʌsia Ãcõrẽ warrarãda b̶ead̶amãrẽã. 13 Ãdjira Ãcõrẽ warrarã bad̶aẽ́ basía ãdji papaba tod̶ad̶eba wa ãdji djibarirãneba. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽbʌrʌ idji warrarãda b̶ʌsia.\\n14 Bed̶ea abadara naʌ̃ djara edaped̶a dadjirã tãẽna nĩbabadjia. Idji biad̶eba dadjirãra bio carebasia. Idjia dadjirãa ebud̶a cawabisia Ãcõrẽra wãrãda sãwã b̶ʌda. Maʌ̃ne dairãba unusid̶aa idjira dji droma b̶ʌda, dadjirã Zeza Warrada mãwã b̶ʌ bẽrã. 15 Borocuebari Juaʌ̃ba idjid̶ebemada nãwã jĩgua jarabadjia:\\n–Mʌ̃a naʌ̃ ẽberãnebemada nãwã jara b̶abadjia: “Mʌ̃ caid̶u zebʌrʌra mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, idjira mʌ̃ naẽna b̶ad̶a bẽrã.”–\\n16-17 Ãcõrẽba naẽna idji leyda Moised̶eba dadjirãa diasia, baribʌrʌ Jesucritod̶eba dadjirãa cawabisia idjira wãrãda sãwã b̶ʌda idjab̶a idji biad̶eba dadjirãra bio careba b̶ʌda. Wãrãda idji bia waib̶ʌa b̶ʌd̶eba jũma dadjirãra b̶arima zocãrã careba b̶ʌa. 18 Ni ab̶aʌba Ãcõrẽra ununacaa.† Exodo 33:18-20. Baribʌrʌ dji Warra ab̶abe b̶ʌra Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a dji Zeza ume ãbaa b̶ʌ bẽrã, dadjirãa cawabisia Ãcõrẽra wãrãda sãwã b̶ʌda.‡ Dji Warra ab̶abe b̶ʌra. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ ab̶abe b̶ʌra.” Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\\nMateo 3:11-12; Marco 1:7-8; Luca 3:15-17\\n19-20 Judiorã dji dromarãba Jerusaleʌ̃neba sacerdoterãda, levitarã sid̶a Juaʌ̃maa diabuesid̶aa. Maʌ̃gʌrãba Juaʌ̃a iwid̶isid̶aa:\\n–¿Bʌra cai? ¿Bʌra Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aca?–\\nMaʌ̃ne idjia ebud̶a jarasia:\\n–Mʌ̃ra Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aẽ́a.–§ Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.”\\n21 Ãdjirãba wayacusa iwid̶isid̶aa:\\n–¿Mãẽteara bʌra cai? ¿Bʌra Elíaca?–* Malaquia 4:5-6.\\nÃdjirãba waya iwid̶isid̶aa:\\n–Bʌra ¿Ãcõrẽneba bed̶eabari dji droma b̶ʌ zeida b̶ad̶aca?–† Deuteronomio 18:15-19.\\n22 Maʌ̃ carea ãdjirãba iwid̶isid̶aa:\\n–¿Mãẽteara bʌra cai? Dai diabueped̶ad̶arãa bʌd̶ebemada jarad̶e wãnida panʌa. Ara bʌdjid̶ebemada daia ¿cãrẽda jarai?–\\n23 Maʌ̃ne Juaʌ̃ba panusia:\\n–Ãcõrẽneba bed̶eabari Isaíaba nãwã jarasia: “Ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ab̶aʌba naʌ̃da jara b̶ʌa: Dadji Boro ora jipa jarid̶adua.”‡ Isaía 40:3. Mʌ̃ra maʌ̃ ẽberãa.–\\n24 Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra ʌ̃cʌrʌ pariseorã basía.§ Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra pariseorãba diabuesid̶aa.” 25 Maʌ̃gʌrãba idjía iwid̶isid̶aa:\\n–Bʌda Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶aẽ́bʌrʌ, idjab̶a Eliaẽ́bʌrʌ, idjab̶a Ãcõrẽneba bed̶eabari dji dromaẽ́bʌrʌ, ¿cai trʌ̃neba bʌa ẽberãrãra jãwã borocuecua b̶ʌ?–\\n26-27 Juaʌ̃ba nãwã panusia:\\n–Mʌ̃ara baidoba borocuebaria. Baribʌrʌ mʌ̃ caid̶u zeida b̶ad̶ara bãrã tãẽna b̶ʌmĩna bãrãba idjira adua panʌa. Idjira mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌ bẽrã, idjia jĩrũne jʌ̃ b̶ʌ ẽrãi carea mʌ̃ra bia b̶ʌẽ́a.–\\n28 Jũma maʌ̃gʌra mãwãsia ẽjũã Betania abadama, Jordaʌ̃ do waa quĩrãrẽ ʌ̃mãdau odjabariare Juaʌ̃ba borocue b̶ad̶ama.* Maʌ̃ Betaniara dji Jerusaleʌ̃ caita b̶ʌ puruẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã Juaʌ̃ba Betaniada b̶ʌsia Batanea drua trʌ̃da ãĩ b̶ʌbʌrʌd̶eba. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “Betábara” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\nJesura Ãcõrẽ Oveja Zaquea\\n29 Maʌ̃ nurẽma Juaʌ̃ba Jesuda idjimaa zebʌrʌda unusia. Maʌ̃ne idjia jarasia:\\n–¡Acʌd̶adua! Jãʌ̃drʌ Ãcõrẽ oveja zaquea. Idjid̶eba Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãnebemarãba cadjirua obadara quĩrãdoaya.† Levitico 16:20-22. 30 Idjid̶ebemada mʌ̃a naẽna jarasia: “Mʌ̃ caid̶u zebʌrʌra mʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌa, idjira mʌ̃ naẽna b̶ad̶a bẽrã.” 31 Naẽna mʌ̃a adua b̶asia Jesuda mãwã b̶ʌda. Baribʌrʌ mʌ̃a baidoba borocue b̶ʌa israelerãba cawad̶amãrẽã caida Ãcõrẽba diabued̶ada.–\\n32 Idjab̶a jarasia:\\n–Mʌ̃a unusia Ãcõrẽ Jaurera bajãneba puchirã quĩrãca zeped̶a Jesu ume b̶ebʌrʌda. 33 Mʌ̃a adua b̶asia idjira dji dromaara b̶ʌda. Baribʌrʌ mʌ̃a borocuemãrẽã Ãcõrẽba diabuesid̶e nãwã jarasia: “Bʌa unuya mʌ̃ Jaurera ab̶aʌ ẽberã ʌ̃rʌ̃ zeped̶a idji ume b̶ebʌrʌda. Unubʌrʌd̶e bʌa cawaya maʌ̃ ẽberãbʌrʌ mʌ̃ Jaurera dia b̶eida.”‡ Mʌ̃ Jaurera dia b̶eida. Griego bed̶ead̶e “mʌ̃ Jaured̶eba borocue b̶eida” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ezequiel 36:25-27; Isaía 11:1-2; Joel 2:28-29. 34 Mʌ̃a maʌ̃gʌra unusia. Maʌ̃ carea mʌ̃a jara b̶ʌa idjira wãrãda Ãcõrẽ Warrada.–\\nJesu ume nĩbabadarã dji naãrãbemarã\\nMateo 4:18-22; Marco 1:16-20; Luca 5:2-11\\n35 Maʌ̃ nurẽma Borocuebari Juaʌ̃ra wayacusa arima b̶asia. Idjab̶a idji ume nĩbabadarãda umé panasid̶aa. 36 Maʌ̃ne Juaʌ̃ba Jesura caita wãbʌrʌda unuped̶a jarasia:\\n–¡Acʌd̶adua! Jari b̶ʌdrʌ Ãcõrẽ Oveja zaquea.–\\n37 Maʌ̃ ũrĩnaped̶a Juaʌ̃ ume nĩbabadarã umébemara Jesu caid̶u wãsid̶aa. 38 Jesuba jẽda acʌbʌrʌd̶e idji caid̶u zebʌdada unusia. Maʌ̃ne iwid̶isia:\\n–Bãrãba ¿cãrẽda quĩrĩã panʌ?–\\n–Rabi, bʌra ¿sãma b̶abari?– (Maʌ̃ bed̶ea Rabiba jara b̶ʌa “Jaradiabari.”)\\n39 Jesuba panusia:\\nAra maʌ̃da wãnaped̶a unusid̶aa sãma b̶abarida. Maʌ̃ ewarid̶e idji ume panesid̶aa quewara babʌrʌ bẽrã.\\n40 Juaʌ̃ba jarad̶a ũrĩnaped̶a Jesu caid̶u wãped̶ad̶ara umé panasid̶aa. Ab̶a Simoʌ̃ Pedro djaba Andre basía. 41 Andrera Jesuma b̶aped̶a naãrã idji djaba Simoʌ̃da jʌrʌd̶e wãsia. Unuped̶a jarasia:\\n–Daiba unusid̶aa Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada.–§ Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.”\\n42 Maʌ̃be Andreba Simoʌ̃ra Jesumaa edesia. Jũẽped̶ad̶acarea Jesuba Simoʌ̃maa acʌped̶a jarasia:\\n–Bʌra Joná warra Simoʌ̃a, baribʌrʌ id̶iba ʌ̃taa bʌra Cepa ad̶ia.–* Joná. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ trʌ̃ra Juaʌ̃ abadaa. Cepa, Pedro. Maʌ̃gʌrã trʌ̃ba jarabadaa “mõgara.” (Maʌ̃ trʌ̃ Cepara idjab̶a Pedro abadaa.)\\nJesuba Pelipe, Natanael sid̶a trʌ̃na\\n43 Nurẽma Jesuba Galilea druad̶aa wãida crĩchasia. Maʌ̃ bẽrã Pelipeda jʌrʌsia. Unuped̶a jarasia:\\n–Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bʌra mʌ̃ ume nĩbaida.–\\n44 Maʌ̃ Pelipera Betsaidá purud̶ebema basía. Andrera idjab̶a Pedro sid̶a mamabema basía. 45 Maʌ̃ne Pelipeba Natanaelda jʌrʌd̶e wãsia. Unuped̶a jarasia:\\n–Moiseba b̶ʌd̶a leyd̶e jara b̶ʌ ẽberãda daiba unusid̶aa. Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba idjid̶ebemada b̶ʌsid̶aa. Idjira Jose warra Jesu Nazared̶ebemaa.–\\n46 Natanaelba Pelipea jarasia:\\n–¿Mãwãra dadjirã bia duananira Nazared̶eba zeica?–\\n47 Jesuba Natanael idjimaa zebʌrʌ unusid̶e jarasia:\\n–¡Acʌd̶adua! Naʌ̃drʌ wãrãda israelerã dji araa. Djãrãra cũrũgacaa.–\\n48 Natanaelba Jesura unuca bad̶a bẽrã iwid̶isia:\\n–Bʌa mʌ̃nebemada ¿sãwã cawa b̶ʌ?–\\n–Pelipeba bʌ jʌrʌd̶e wãi naẽna mʌ̃a cawa b̶asia bʌra higojõ bacuru edrecare b̶ʌda.–\\n49 Maʌ̃ carea Natanaelba jarasia:\\n–Jaradiabari, bʌra wãrãda Ãcõrẽ Warraa. Bʌra dadji israelerã Boroa.–\\n50 Maʌ̃ne Jesuba jarasia:\\n–Mʌ̃a bʌra higojõ bacuru edrecare b̶ʌda cawasiad̶a a b̶ʌ carea ¿bʌa mãwã crĩcha b̶ʌca? Maʌ̃ cãyãbara ne ununaca waib̶ʌara b̶eada zocãrã unuya.–\\n51 Maʌ̃be Jesuba jarasia:\\n–Wãrã arada mʌ̃a jaraya: bãrãba bajãra ewa nũmʌda ununia. Idjab̶a ununia bajãnebema nezocarãra mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶a b̶ʌmaa ud̶aa zed̶aped̶a ʌ̃taa wã duanʌda.–† Genesi 28:12.\\n*1:1 Maʌ̃ versículod̶e Juaʌ̃ba Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia. Ara maʌ̃ quĩrãca Jesucritora Bed̶eada trʌ̃ jarasia Apocalipsi 19:13d̶e.\\n†1:3 Proverbio 8:22-31. Ʌ̃cʌrʌ judiorãba jarabadjid̶aa Bed̶ea abadara Ãcõrẽ necawaada. Acʌdua 1 Corinto 1:30.\\n‡1:5 Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya quiaẽ́a. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Maʌ̃ uruara pãĩmaba poya cawaẽ́a.”\\n§1:6-7 Griego bed̶ead̶e ab̶abe “Juaʌ̃” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n*1:9 Isaía 49:5-6.\\n†1:18 Exodo 33:18-20.\\n‡1:18 Dji Warra ab̶abe b̶ʌra. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ãcõrẽ ab̶abe b̶ʌra.” Ãcõrẽ bẽrã idjab̶a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\\n§1:19-20 Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.”\\n*1:21 Malaquia 4:5-6.\\n†1:21 Deuteronomio 18:15-19.\\n‡1:23 Isaía 40:3.\\n§1:24 Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Juaʌ̃maa diabueped̶ad̶arãra pariseorãba diabuesid̶aa.”\\n*1:28 Maʌ̃ Betaniara dji Jerusaleʌ̃ caita b̶ʌ puruẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã Juaʌ̃ba Betaniada b̶ʌsia Batanea drua trʌ̃da ãĩ b̶ʌbʌrʌd̶eba. Idjab̶a ʌ̃cʌrʌ cartad̶e “Betábara” b̶ʌ́ b̶ʌa.\\n†1:29 Levitico 16:20-22.\\n‡1:33 Mʌ̃ Jaurera dia b̶eida. Griego bed̶ead̶e “mʌ̃ Jaured̶eba borocue b̶eida” b̶ʌ́ b̶ʌa. Ezequiel 36:25-27; Isaía 11:1-2; Joel 2:28-29.\\n§1:41 Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada. Maʌ̃ra griego bed̶ead̶e “Crito” b̶ʌ́ b̶ʌa. Critora trʌ̃ẽ́a. Jara b̶ʌa “Ãcõrẽba ẽdrʌ edabari diai jarad̶ada” wa “Ãcõrẽba dadjirã Boroda b̶ʌd̶ada.” Arameo bed̶ead̶e jarabadaa “Mesías.”\\n*1:42 Joná. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ trʌ̃ra Juaʌ̃ abadaa. Cepa, Pedro. Maʌ̃gʌrã trʌ̃ba jarabadaa “mõgara.”\\n†1:51 Genesi 28:12.","num_words":1414,"character_repetition_ratio":0.078,"word_repetition_ratio":0.13,"special_characters_ratio":0.218,"stopwords_ratio":0.17,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea GALATA 1\\nCARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà GALACIA DRUAD̸EBEMA ITEA\\nPauloba naãrã Jesucritod̶ebema jarad̶e wãsid̶e naʌ̃gʌrã puru Galacia druad̶e b̶ead̶aa wãsia: Antioquía Pisidiad̶ebema, Iconio, Listra, idjab̶a Derbe (Hecho 13:1neba ab̶a 14:23d̶aa). Ẽberãrã maʌ̃ purud̶e b̶eara biara judiorãẽ́ basía. Pauloba mama jaradiad̶acarea ʌ̃cʌrʌ judiorãda jũẽnaped̶a jaradia panesid̶aa Crito ĩjãni awara cacua wẽãgod̶ida panʌda. Ma��̃ awara jara panasid̶aa Pauloba ãdji leyra jũma ĩjãbica bẽrã Critoba diabued̶aẽ́da. Maʌ̃ne djabarã Galaciad̶e b̶eaba ãdjira ẽpẽbʌda basía.\\nMaʌ̃ carea Pauloba naʌ̃ Galata cartada b̶ʌsia. Poa 50d̶e b̶ʌsica b̶ʌa. Naãrã Pauloba djabarãra quẽãsia bed̶ea bia Critod̶ebema ĩjãnaped̶a dewara crĩcha ẽpẽbʌda carea. Maʌ̃are b̶ʌsia sãwã Jesucritoba idjira trʌ̃sida judiorãẽ́a jaradia nĩbamãrẽã idjab̶a mãwã o b̶ʌra djabarã dji dromarã Jerusaleʌ̃ne b̶eaba bia unu panʌda (Hecho 15). Maʌ̃ awara b̶ʌsia Crito ĩjã panʌ carea Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra jipa unu b̶ʌda. Jũma maʌ̃gʌra 1:10d̶eba ab̶a 2:21naa b̶ʌ́ b̶ʌa.\\nMaʌ̃are Pauloba b̶ʌsia Moise ley ĩjãbi panʌneba maʌ̃ judiorãba judiorãẽ́a bed̶ea bia Critod̶ebemara igarabi panʌda idjab̶a maʌ̃ ley ẽpẽbʌdaba jũma ĩjã od̶ida panʌmĩna poya od̶aẽ́da. Maʌ̃ carea b̶ʌsia Abrahaʌ̃ba maʌ̃ ley neẽ́ ĩjãna bẽrã Ãcõrẽba carebasida. B̸ʌsia ãdjirãba mãwã ĩjãnibʌrʌ Ãcõrẽba carebaida Abrahaʌ̃ carebad̶a quĩrãca. Jũma maʌ̃gʌra b̶ʌ́ b̶ʌa 3:1neba ab̶a 4:31naa.\\nPauloba jĩrũare b̶ʌsia bed̶ea bia Critod̶ebemada ĩjãnibʌrʌ Ãcõrẽba dadjirãra leyd̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌida idji Jaureba pe eronĩbamãrẽã. Maʌ̃ carea b̶ʌsia sãwã idji Jaured̶eba nĩbad̶ida panʌda. Maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa 5:1neba ab̶a 6:18d̶aa.\\n1 Mʌ̃ra Pauloa, Jesucritoba diabued̶aa.* Jesucritoba diabued̶a. Cãpũrĩã bed̶ead̶e jara b̶ʌa “apóstol.” Maʌ̃ griego bed̶eaba jara b̶ʌa “diabued̶a.” Ẽberãrãba mʌ̃ra b̶ʌd̶aẽ́ basía idjab̶a edad̶aẽ́ basía Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã. Ãtebʌrʌ Jesucritoba idjab̶a idji Zeza Ãcõrẽ, idji beu b̶ad̶a ʌ̃rẽbabid̶aba mʌ̃ra mãwã b̶ʌsid̶aa. 2-3 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa djabarã Galacia druad̶ebema itea. Mʌ̃a, jũma djabarã mʌ̃ ume panʌ bid̶a quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida. 4 Dadjirã Boro Jesucritoba ara idjida dadjirã cadjirua carea idu beabisia naʌ̃ ewari cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edai carea. Mãwã osia dadjirã Zeza Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã. 5 Ewariza idjía bia bed̶ead̶ida panʌa. Bia b̶ʌa mãwã b̶aida.† Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Cãpũrĩã bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\\nBed̶ea bia Critod̶ebemara ab̶abʌrʌ b̶ʌa\\n6 Mʌ̃a cawa crĩchaẽ́a sãwã bãrãra dãrãẽ́ne Ãcõrẽnebemada ãĩ wãbʌdada. Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia Crito biad̶eba ẽdrʌ edai carea, baribʌrʌ bãrãba biara ẽpẽ panʌa dewararãba bed̶ea bia quĩrãca jara panʌda. 7 Wãrãda ãdjia jaradia panʌra bed̶ea biaẽ́a. Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba bãrãa ãĩ crĩchabibadaa bed̶ea bia Critod̶ebemada ãĩ jaradia panʌ bẽrã. 8 Bariduaba bed̶ea bia Critod̶ebemada daiba bãrãa jaradiaped̶ad̶a awara jaradiaibʌrʌ, Ãcõrẽba idjira ewariza biẽ́ b̶ʌya; daiba wa bajãnebema nezoca bid̶a awara jaradiad̶ibʌrʌ, dai sid̶a Ãcõrẽba ewariza biẽ́ b̶ʌya. 9 Daiba naãrã jaraped̶ad̶ara mʌ̃a wayacusa jaraya: bãrãba bed̶ea bia Critod̶ebema ĩjãped̶ad̶ada bariduaba awara jaradiaibʌrʌ, Ãcõrẽba idjira ewariza biẽ́ b̶ʌya.\\n10 Mãwã jara b̶ʌd̶eba mʌ̃a jʌrʌẽ́ b̶ʌa ẽberãrãba mʌ̃ra bia ununida, ãtebʌrʌ quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba mʌ̃ra bia unuida. Crito ĩjãi naẽna mʌ̃a jʌrʌ b̶abadjia ẽberãrãba mʌ̃ra bia ununamãrẽã. Wad̶ibid̶a mãwã o b̶ʌbara, mʌ̃ra Crito nezocaẽ́ bacasia.\\nJesucritoba Paulo trʌ̃na\\n11 Djabarã, cawad̶adua bed̶ea bia Critod̶ebema mʌ̃a bãrãa jaradiad̶ara ẽberã crĩchaẽ́da. 12 Maʌ̃ bed̶eara mʌ̃a ni ab̶aʌ ẽberãneba cawaẽ́ basía. Ni ab̶aʌ ẽberãba mʌ̃́a jaradiaẽ́ basía. Ãtebʌrʌ Jesucritobʌrʌ mʌ̃́a cawabisia. 13 Bãrãba ũrĩsid̶aa mʌ̃ra sãwã nĩbasida judiorãba jaradiabada jũma ĩjã o b̶asid̶e. Bãrãba cawa panʌa mʌ̃a Ãcõrẽ ẽberãrãra bio biẽ́ obadjida. Ab̶ed̶a jũma jõbi quĩrĩã b̶asia. 14 Judiorãba jaradiabadara mʌ̃a biara cawabʌrʌ basía mʌ̃ daucharã cãyãbara. Dai drõã naẽnabemaba obadara mʌ̃a bio ĩjã obadjia. 15-16 Baribʌrʌ mʌ̃ tod̶i naẽna Ãcõrẽba mʌ̃ra edasia. Idji biad̶eba mʌ̃ra trʌ̃sia idji nezocada b̶amãrẽã. Idjia crĩchad̶a quĩrãca idji Warrara mʌ̃́a cawabisia judiorãẽ́a idjid̶ebemada jaramãrẽã. Maʌ̃ne mʌ̃a ni ab̶aʌa iwid̶iẽ́ basía sãwã oida b̶ʌ cawaya. 17 Idjab̶a Jesucritoba mʌ̃ naẽna diabued̶arãa Jerusaleʌ̃naa iwid̶id̶e wãẽ́ basía. Ãtebʌrʌ mʌ̃ra Arabia druad̶aa wãsia. Mãwãnacarea Damasco purud̶aa jẽda wãsia.\\n18 Poa ũbea bad̶acarea mʌ̃ra Jerusaleʌ̃naa Pedro cawai carea wãsia. Mama quince ewari idji ume b̶asia. 19 Pedro awara dadji Boro Jesucritoba diabued̶arãnebemada ab̶abe idji djaba Santiagoda unusia.‡ Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa. Dewararãra m��̃a unuẽ́ basía. 20 Ãcõrẽ quĩrãpita mʌ̃a bãrãa jaraya: mʌ̃nebema b̶ʌbʌrʌra sewaẽ́a. 21 Jerusaleʌ̃naa wãnacarea mʌ̃ra Siria druad̶aa idjab̶a Cilicia druad̶aa wãsia. 22 Crito ĩjã b̶ea Judea druad̶ebemarãba mʌ̃ra ununaca basía. 23 Ãdjirãba ab̶abe ũrĩbadjid̶aa djabarãba nãwã jara panʌda: “Dadjirã biẽ́ oi carea ẽpẽ b̶ad̶aba id̶ira jaradia nĩa jũmarãba Jesu ĩjãnamãrẽã. Naẽna maʌ̃gʌra idjia ab̶ed̶a jõbi quĩrĩã b̶asia.” 24 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃ carea ãdjirãba Ãcõrẽa bia bed̶easid̶aa.\\n*1:1 Jesucritoba diabued̶a. Cãpũrĩã bed̶ead̶e jara b̶ʌa “apóstol.” Maʌ̃ griego bed̶eaba jara b̶ʌa “diabued̶a.”\\n†1:5 Bia b̶ʌa mãwã b̶aida. Cãpũrĩã bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.”\\n‡1:19 Santiagora idjab̶a Jacobo abadaa.","num_words":707,"character_repetition_ratio":0.072,"word_repetition_ratio":0.009,"special_characters_ratio":0.174,"stopwords_ratio":0.197,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea JOB 1\\n1 Ẽberã Jo abadada Uz druad̶e b̶asia. Maʌ̃ Jora ne jũmane jipa b̶asia idjab̶a jarad̶i neẽ́ b̶asia. Idjia Ãcõrẽra bio waya b̶asia idjab̶a cadjirua sid̶a quĩrĩãca basía. 2 Joba siete warrarãda erob̶asia. Wẽrãcaurãda ũbea erob̶asia. 3 Siete mil ovejada, mil ũbea cameyoda, mil pacada, burro sid̶a quiniento erob̶asia.* Mil paca. Hebreo bed̶ead̶e jara b̶ʌa quiniento pacada erob̶asida umé uméa ãbaa jʌ̃ panʌda. Maʌ̃ba jara b̶ʌa jũma ãbaa mil erob̶asida. Idjab̶a nezocarãda zocãrã erob̶asia. Jũma Jordaʌ̃ do ʌ̃mãdau odjabariare b̶earã cãyãbara idjira ne baraara b̶asia.\\n4 Idji warrarãba ãdji deza b̶ʌsrid̶a ãbaa ne cod̶i ewarida obadjid̶aa. Mãwã obʌdad̶e ãdji ũbeabema djabawẽrãra trʌ̃badjid̶aa ãdjirã ume ãbaa ne cod̶amãrẽã. 5 Maʌ̃be ãdji b̶ʌsrid̶a ãbaa ne cod̶i ewari jõnacarea ãdji zeza Joba ãdjirãra trʌ̃badjia Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶ʌi carea. Nãwã obadjia: diaped̶ed̶a pirab̶ariped̶a idji warrarã carea animarãda ab̶a ab̶a Ãcõrẽa babue diabadjia. Idjia crĩcha b̶asia: “Ãĩbẽrã mʌ̃ warrarãba cadjiruada osid̶ada wa ãdji sod̶eba Ãcõrẽra biẽ́ jarasid̶ada.”\\n6 Ewari ab̶a Ãcõrẽ nezocarã bajãnebemada idji quĩrãpita zesid̶aa.† Ãcõrẽ nezocarã bajãnebema. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Ãcõrẽ warrarã.” Diauru sid̶a ãdjirã ume zesia.‡ Diauru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Satana.” Satana trʌ̃ba jara b̶ʌa: “Djãrã biẽ́ jarabari.” 7 Maʌ̃ne Ãcõrẽba diaurua iwid̶isia:\\n–¿Bʌra sãmaʌba ze b̶ʌ?–\\n–Bʌa od̶a ẽjũãne pʌrrʌa nĩbad̶ada ze b̶ʌa.–\\n8 Ãcõrẽba diaurua iwid̶isia:\\n–Bʌa mʌ̃ nezoca Jora ¿sãwã unu b̶ʌ? Mʌ̃a od̶a ẽjũãne dewarada idji quĩrãca neẽ́a. Idjira ne jũmane jipa b̶ʌa idjab̶a biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶ʌa. Idjia mʌ̃ra bio waya b̶ʌa idjab̶a cadjiruara quĩrĩãcaa.–\\n9 Maʌ̃ne diauruba jarasia:\\n–Idjira ni cãrẽ sid̶a sãwãca bẽrã mãwã bʌra waya b̶ʌa. 10 Bʌa idjira, idji ẽberãrã, jũma idjia erob̶ʌ sid̶a bio waga erob̶ʌa aud̶u jũrã erob̶ʌ quĩrãca. Idjia o b̶ʌra bʌa jũma bia odjabi b̶ʌa. Mãwã idjia animarã b̶eara zocãrã erob̶ʌa. 11 Baribʌrʌ bʌa jũma idjia erob̶ʌda jãrĩbʌrʌ, idjia bʌda biẽ́ jaraya ara bʌdji quĩrãpita.–\\n12 Maʌ̃ne Ãcõrẽba diaurua jarasia:\\n–Mãẽteara mãwã odua. Jũma idjia erob̶ʌra bʌ jʌwaed̶a b̶ʌa. Baribʌrʌ idjira biẽ́ ocara b̶ʌa.–\\nÃcõrẽba mãwã jarad̶acarea diaurura Ãcõrẽ quĩrãpitabemada ãyã wãsia.\\n13 Ewari ab̶a Jo warrarãba, wẽrãcaurã bid̶a ãdji djaba nabema ded̶e b̶ʌsrid̶a ãbaa ne cod̶i ewarida o panasid̶aa. 14 Maʌ̃ne ẽberãda Jo ded̶e jũẽped̶a nãwã jarasia:\\n–Dairãra bʌ pacaba bʌ ẽjũãne traja panasid̶aa. Bʌ burrora dairã caita ne co duanasid̶aa. 15 Maʌ̃ne cawaẽ́ne sabeorãda ne drʌad̶e zed̶aped̶a bʌ nezocarãda jũma quenanaped̶a bʌ animarã b̶eara jũma drʌa edesid̶aa. Ab̶abe mʌ̃drʌ ẽdrʌsia bʌ́a jarad̶e zei carea.–\\n16 Maʌ̃ba wad̶i jũma nẽbʌrʌẽ́ne dewara nezocada jũẽsia. Maʌ̃ba jarasia:\\n–Bajãneba baada dji cãbãyã b̶aesia. Maʌ̃ baaba bʌ ovejara, bʌ oveja wagabadarã sid̶a jũma quenasia. Ab̶abe mʌ̃drʌ ẽdrʌsia bʌ́a jarad̶e zei carea.–\\n17 Maʌ̃ba wad̶i jũma nẽbʌrʌẽ́ne dewara nezocada jũẽsia. Maʌ̃ba jarasia:\\n–Caldeorãda o ũbeaareba ne drʌad̶e zesid̶aa. Maʌ̃gʌrãba bʌ nezocarãda jũma quenanaped̶a bʌ cameyora jũma drʌa edesid̶aa. Ab̶abe mʌ̃drʌ ẽdrʌsia bʌ́a jarad̶e zei carea.–\\n18 Maʌ̃ba wad̶i jũma nẽbʌrʌẽ́ne dewara nezocada jũẽsia. Maʌ̃ba jarasia:\\n–Bʌ warrarãba, bʌ caurã bid̶a b̶ʌsrid̶a ãbaa ne cod̶i ewarida bʌ warra nabema ded̶e o panasid̶aa. 19 Mãwã panʌne cawaẽ́ne ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌareba nãũrãda dji cãbãyã puásia. Maʌ̃ nãũrãba dera bʌ warrarã ʌ̃rʌ̃ cora edesia. Maʌ̃ba ãdjirãra jũma quenasia. Ab̶abe mʌ̃drʌ ẽdrʌsia bʌ́a jarad̶e zei carea.–\\n20 Jũma maʌ̃ ũrĩnacarea Jora piradrʌped̶a sopuaba idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra cũẽtatasia idjab̶a borob̶ichia tʌsia. Maʌ̃be chĩrãborod̶e b̶arru cob̶eped̶a Ãcõrẽa bia bed̶easia. 21 Nãwã jarasia:\\n–Mʌ̃ra ara jãwã tosid̶aa. Ara jãwã beuya. Ãcõrẽba mʌ̃́a ne diasia. Idjab̶a maʌ̃ diad̶ara idjia jãrĩsia.\\nBaribʌrʌ Ãcõrẽa bia jaraya.–\\n22 Jũma mãwãnamĩna Joba cadjiruada oẽ́ basía. Idjia jaraẽ́ basía Ãcõrẽba biẽ́ o b̶ʌda.\\n*1:3 Mil paca. Hebreo bed̶ead̶e jara b̶ʌa quiniento pacada erob̶asida umé uméa ãbaa jʌ̃ panʌda. Maʌ̃ba jara b̶ʌa jũma ãbaa mil erob̶asida.\\n†1:6 Ãcõrẽ nezocarã bajãnebema. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Ãcõrẽ warrarã.”\\n‡1:6 Diauru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Satana.” Satana trʌ̃ba jara b̶ʌa: “Djãrã biẽ́ jarabari.”","num_words":583,"character_repetition_ratio":0.064,"word_repetition_ratio":0.094,"special_characters_ratio":0.19,"stopwords_ratio":0.168,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Daizeze Bedʼeaba jarabʉta | Kʼãrẽta jaradiabʉ Daizeze Bedʼeabara?\\nAkʉra naʉ̃ne abjasio abui abé acholi afrikáans aimara akha alemán altaico aluro amárico armenio armenio occidental ateso atié ayá azerí azerí (alfabeto cirílico) bashkir bassa de Camerún bassa de Liberia batak simalunguno batako karo batako toba becol bete biak birmano bislama boulou caboverdiano camboyano cebuano chabacano changana (zimbabue) chichewa chiga chin haka chin tiddim chin zotung chino cantonés (simplificado) chino cantonés (tradicional) chitonga chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chitumbuka chiyao chokue chol chopi chuabo chuvash cibemba cinamwanga cingalés congo coreano criollo de las Seychelles criollo guadalupeño criollo guayanés criollo haitiano criollo inglés de Belice criollo mauriciano damara dangme danés dayaco engayú dehu diula duala dusún edo efik embera katio embunda endebele endebele de Zimbabue endonga endáu enzema español estonio ewé fanti finlandés fiyiano fon francés futunés oriental ga galés gitonga gokana griego guaraní guaraní boliviano guerzé gueré gun hausa herero hiligaynon hindi holandés hunsrik húngaro iban ibanag ibinda ibo ilocano indonesio inglés irlandés isoko italiano javanés kabiye kachin kannada kaonde kayin sgaw kazajo kazajo (alfabeto árabe) khana kikamba kikongo kikuyu kiluba kimbundu kiniaruanda kipende kirguís kiribatiano kirundi kisi kisii kisonge kpelle krío kurdo kurmanyí kwangalí kwanyama kyangonde lahu lamba lambya lengua de señas argentina lengua de señas boliviana lengua de señas colombiana lengua de señas mexicana lengua de signos española lenguaje de señas americano lenguaje de señas angoleño lenguaje de señas birmano lenguaje de señas cubano lenguaje de señas finlandés lenguaje de señas indio lenguaje de señas indonesio lenguaje de señas italiano lenguaje de señas malasio lenguaje de señas nepalés lenguaje de señas polaco lenguaje de señas portugués lenguaje de señas tai lhukonzo lingala lituano lomue luganda lugbara lunda luo luvale macua malayo malayálam malgache maltés mam mambue-lungu mapudungun maratí mazahua mendé meru mizo mongol more navajo nengone nepalés ngäbere (o guaymí) nias niueano noruego nyaneka nyungwe okpe oriyá oromo osético otetela pangasinán pidgin camerunés pidgin de las islas Salomón pidgin nigeriano polaco ponapés portugués portugués de Portugal punyabí (alfabeto shahmukhi) quechua ancashino quechua ayacuchano quechua boliviano quechua cuzqueño quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Pastaza rarotongués romaní de Macedonia romaní de Macedonia (alfabeto cirílico) romaní de Serbia romaní del este de Eslovaquia romaní del norte de Grecia romaní del sur de Grecia ronga rumano runyankore ruso rutoro samoano sango sanguir sena sepedi sesoto de Lesoto sesoto de Sudáfrica setsuana shona sidama silozi sranangtongo suajili suajili del Congo suati sueco sundanés tagalo tahitiano tai talian tamil tandroy tankarana tarahumara tayik tetun dili tigriña tivo tok pisin tongano tshiluba tsonga turco tuvaluano twi tártaro ucraniano uhobo uigur (alfabeto cirílico) umbundú urdu uruund uzbeko vezo vietnamita wallisiano waray-waray wolaita xitshwa yacouba zandé zulú árabe ñanya ñemba\\nDaizeze trʉ̃ra Jeowa akʉza iyi trʉ̃ba naʉ̃ta jarakĩrãbʉ. «Iya jaradara wãrĩnu aripe obʉ». Jeowabʉrʉ jõma oseabʉ akʉza nekʼãrẽ jõma parãna. Iya nekʼãrẽ oi jaradara jõma obʉ.\\nDaizeze trʉ̃ra, hebreodera bʉchu letra kimare. Maʉ̃ra kapũrĩa bedʼeadera jarabʉ YHWH mawũã ẽ bʉrʉ jarabʉ JHVH akʉza jaraseabʉ YHVH. Daizeze Bedʼea hebreodera Daizeze trʉ̃ra bʉchu 7.000 audre. Naʉ̃ drʉa jõmaʉ̃nẽbema ẽbẽrarãba Jeowa trʉ̃ra ãyi bedʼeade jarapanʉ.\\n▸ Akʉra Yi 1, parrapo 15de\\n2. «DAIZEZEBA JÕMA BɄBISI IYI BEDʼEARA»\\nDaizeze Bedʼeara, Daizezeba oda. Iya jʉrʉsi ẽbẽrarãta iyi Bedʼea bʉdamarẽã. Kabildo abaʉba jarabari kĩrãkʼa iyi nezokʼaʼa karta bʉmarẽã, aramaʉ̃ta iyi nezokʼabara bʉyi maʉ̃ kartara. Mamina maʉ̃ kartara kabildode, mawũã yi nezokʼade ẽ. Maʉ̃ kĩrãkʼabʉ Daizeze Bedʼea bʉdarata, Daizezebara kʼarebasi iyi jaure zareaba iya krĩchabʉta jõma bʉdamarẽã. Daizeze jaure zareabara kĩrã awuara awuaraka kʼareba wãsi, ʉ̃kʉrʉara kʼãĩmokarade jaradiasi, wuabemarãra ũdubisi ʉrʉmabʉde, maʉ̃ra ãyara bʉ wãsida.\\n▸ Yi 2, parrapo 5\\n3. WÃRĨNU DAIZEZE BEDʼEARADEBEMA\\nWãrĩnu Daizeze Bedʼearadebemabara, dayirãʼa nekʼãrẽ biata jaradiabʉ. Bari jaraita, Wãrĩnu Daizeze Bedʼearadebemaba jarabʉ naʉ̃ta, «ẽbẽra kayiruabara edebʉ dayirã nebia aduabita» maʉ̃ba jaradiabʉ ẽbẽrabawarabʉde daya kʼawuaseabʉta nebia oita mawũã ẽ bʉrʉ nemitia oita (1 Corintios 15:33). Wãrĩnu Daizeze Bedʼearadebemabara akʉza naʉ̃ta jaradiabʉ, «nekʼãrẽ yumakẽrãba u bʉra, akʉza maʉ̃ta jẽda jʉrepeyi» maʉ̃ba jaradiabʉ, daya nekʼãrẽ obʉra ariya dayimaʼa zeita (Gálatas 6:7).\\n▸ Yi 2, parrapo 12\\n4. KʼÃRẼ Ʉ̃RABɄRɄ BERABARITA\\nMaʉ̃ bedʼeara Daizezedeba zebʉ. Maʉ̃ bedʼeadera jaraseabʉ, Daizezeba kʼãrẽta krĩchabʉta, sãwũã panamarẽãbʉta akʉza zokʼabʉ iya kʼawua oi bedʼeata. Adewara jarabʉ kʼãrẽta sãwũã berabarita. Maʉ̃ba Daizeze Bedʼeade jarabʉra jõma aripe berabari wã.\\n▸ Yi 2, parrapo 13\\n5. KʼÃRẼ Ʉ̃RABɄRɄ BERABARITA DAYIRà ẼDRɄBIBARI Ʉ̃RɄ\\nJõma Daizeze Bedʼearaba Dayirã ẽdrʉbibari ʉ̃rʉ jaradara aripe berabarisi Jesudeba. Akʉra « Kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabarita Dayirã ẽdrʉbibari ʉ̃rʉ» jarabʉ mae.\\n▸ Akʉra Yi 2, parrapo 17de\\nKʼÃRẼ Ʉ̃RABɄRɄ BERABARITA DAYIRà ẼDRɄBIBARI Ʉ̃RɄ\\nTosida yuwẽrã yizakedeba\\nJeowaba jarabʉ Jesura yi Warrata\\nMejãchaʉba ĩjãna ẽ Jesura Dayirã ẽdrʉbibarita\\nBurrode bari jʉ̃ẽsi Jerusalenmaʼa\\nIyi neũdukʼawua biaba sewasi\\nNẽdo bʉesi 30 moneda bari\\nKʼãrẽ jara ẽ basi iyi jarabarabʉde\\nJemene barabasi iyi wua kʼaiba edeita\\nBakurude juwa kachi jira bʉeda iyi kʼarea ipidapanasi\\nBʉwʉrʉra bʉetada ẽ basi\\nPlata barabʉbawara jousida\\nɄ̃ta wã kʼãrãpe Daizeze juwarare jewedabʉ\\n6. NEBIATA ERBɄ DAIZEZEBARA NAɄ̃ DRɄAITA\\nJeowabara naʉ̃ drʉa ẽjũã kĩrãwãreã bamarẽã kãgabasi akʉza ẽbẽrarã iyi kãgapanʉra bamarẽã. Jeowaba naʉ̃ ẽjũãita mawũã krĩchabʉra kĩrãdua ẽ. Maʉ̃ kʼarea aranʉ jõma makenañi ẽbẽra kayiruara akʉza ewari jõmaʉ̃nẽbayi iyi bedʼea ũrĩpanʉrãra.\\n▸ Yi 3, parrapo 1\\n7. SATANA AKɄZA DIARU\\nAngel abaʉba ũrĩ ẽ basi Daizeze bedʼeara. Satana, maʉ̃bara jarakĩrãbʉ, «Daizeze nejʉrata». Satanabara Jeowara jʉra. Diaru (Ãtomĩa), maʉ̃bara jarakĩrãbʉ «yãrã jaramiata». Sewa nebʉrata jarabʉ baera Daizeze ʉ̃rʉ akʉza sewabʉ baera ẽbẽrarãta.\\n▸ Yi 3, parrapo 4\\nJeowabara parãsi angelerãra naʉ̃ drʉa parãi nãã. Angelera parãsi ʉ̃tʉ bamarẽã. Ʉ̃tʉra angelera bʉ 100 millón audre (Daniel 7:10). Ãyi aba abaka trʉ̃ barabʉ akʉza krĩcha barabʉ. Ãyira angelmina ʉ̃tabʉta krĩcha ẽ, maʉ̃ba ãyara kãga ẽ ẽbẽrarãba ãyi kãgadaita. Angelerãra trajo awuara erbʉ. Ʉ̃kʉrʉra Jeowa kʼawapanʉ, ʉ̃kʉrʉbara jara wãpanʉ Daizezeba zokʼadata, kʼarebapanʉ akʉza samare wãita jaradiapanʉ ẽbẽra Daizeze ode nama egorodepanʉra. Adewara aripe berabaribʉ Daizezeba zokʼadata akʉza kʼarebabʉ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ jaradiaita (Salmo 34:7; Apocalipsis 14:6; 22:8, 9). Aranʉ Jesuta iyi angelerata yõnañi Diarubawara (Ãtomĩa), Daizeze yõ ewaride. (Apocalipsis 16:14, 16; 19:14, 15).\\n▸ Yi 3, parrapo 5; Yi 10, parrapo 1\\nJeowaba kãga ẽãta obʉ. Kayiruata odara Daizezedeba jĩga wãbibʉ. Maʉ̃ kʼarea Jeowabara dayirã diabʉ kʼãrẽ, leyta akʉza Daizeze Bedʼearata, maʉ̃ba kʼarebabʉ dayirãba krĩña kayirua oẽ baita. Naena Jeowaba parãnara kʼãrẽ kayirua neẽã parãsi. Mamina Adan Ebaʉ̃meba ũrĩna ẽ basi Daizeze bedʼeara, mawũã kayirua omiabasida akʉza mawũã zõnabape beibarita amaesida. Dayirã jõmaʉ̃ta Adanneba zebʉrʉ baera, zõnabape akʉza beipanʉ.\\n▸ Yi 3, parrapo 7; Yi 5, parrapo 3\\n10. DAIZEZE YÕ EWARI\\nDaizeze yõ ewaridera jõma makenañi Diaru bedʼea ũrĩpanʉrãra akʉza nemitia opanʉrasida.\\n▸ Yi 3, parrapo 13; Yi 8, parrapo 18\\n11. DAIZEZE NOKʼO\\nMaʉ̃ Nokʼora ʉ̃tʉbema, Jeowaba jʉrʉsi Jesuta iyi Nokʼo zokʼamarẽã. Adewara Jeowabara maʉ̃ Nokʼoʼa jõma makenabiyi yi ẽbẽra nemitia omiara. Daizeze Nokʼobara naʉ̃ drʉa jõma zokʼayi.\\n▸ Yi 3, parrapo 14\\n12. JESU KRISTO\\nJeowabara nããra parãsi Jesuta. Maʉ̃ tẽã Jesura nama egoro eda zokʼabʉesi dayirãbari beimarẽã. Jesu beida tẽã Jeowaba jẽda piradrʉbisi. Atiara Jesubara ʉ̃tʉ zokʼabʉ Daizeze Nokʼota.\\n▸ Yi 4, parrapo 2\\n13. 70 SEMANA KʼÃRẼ Ʉ̃RABɄRɄ BERABARITA\\nDaizeze Bedʼeaba jarasi sõbede zeita Dayirã ẽdrʉbibarira. Jarasi zeita 69 semanane, maʉ̃ra jʉ̃drʉsi poaga 455de Kristo nãã (K.n.) akʉza maʉ̃ra jõita poaga 29de Kristo tẽã (K.t.).\\n¿Sãwũã kʼawuapanʉ dayirãbara jõma aribaesita poaga 29de Kristo tẽã? Semana 69ra jʉ̃drʉsi poaga 455de Kristo nãã. Nehemiasba pʉwʉrʉ Jerusalen ara ojʉ̃drʉside (Daniel 9:25; Nehemías 2:1, 5-8). Abarika dayirãʼa jarabʉdade docena, dayirãbara krĩchabʉ 12ta, maʉ̃ kĩrãkʼa semana jarabʉdade krĩchabʉ ewari 7 bʉta. Mamina kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabaride 7 semana jarabʉbara mawũã ewarita jarabʉ ẽ, awuarabʉrʉ maʉ̃bara jarabʉ 7 poagata. Nama naʉ̃ kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabaride jarabʉra akʉpanʉ Daizeze Bedʼeaba jarabʉta: «Ewari abara poaga ababʉ» (Números 14:34; Ezequiel 4:6). Naʉ̃bara jarakĩrãbʉ semana ababʉra 7 poagabʉta, maʉ̃ba 69 semanara 483 poagabʉ (69ta multiplikara 7 ʉ̃me). Dayirãba juachadara poaga 455deba poaga 483 bayeda Kristo nãã, mawũãra poaga 29 idu zedayi Kristo tẽã (neẽ baera poaga serora). Poaga 29de buru kʼoesi Jesura, maʉ̃neba ʉ̃ta Dayirã ẽdrʉbibaribasi (Lucas 3:1, 2, 21, 22).\\nMaʉ̃ kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabari jarabʉbara, audu semana aba bʼaita jarasi, maʉ̃ra 7 poagabasi. Maʉ̃ poagade Dayirã ẽdrʉbibarira beasida. Maʉ̃ra berabarisi poaga 33de Kristo tẽã. Akʉza maʉ̃ tẽã poaga 36de Daizeze bedʼeata jaradia wãsida naʉ̃ drʉa jõmaʉ̃nẽ mawũã judiora awabʉrʉ jaradiada ẽ basi (Daniel 9:24-27).\\n▸ Akʉra Yi 4, parrapo 7de\\n14. ZEZE ŨBEA\\nDaizeze Bedʼeabara jaradiabʉ Jeowabʉrʉ nekʼãrẽ jõma osita akʉza iya parãsita Jesura nekʼãrẽ oi nãã (Colosenses 1:15, 16). Jesura Daizeze ʉ̃tabʉ ẽ. Akʉza iya krĩcha ẽ basi Daizeze kĩrãkʼa bʼaita. Awuarabʉrʉ iya jarasi: Mʉ Zezera yi zroma mʉ̃ira (Juan 14:28; 1 Corintios 15:28). Mamina ʉ̃kʉrʉ religionba jaradiapanʉ Zeze ũbeabʉ ʉ̃rʉ, maʉ̃ra Daizezeta, yi Warrata akʉza jaure zareata, maʉ̃ra abarikabʉta. Bedʼea Zeze ũbeara Daizeze Bedʼeadera neẽ. Maʉ̃ra religionra zeri ẽãba jaradiada.\\nJaure zareara, maʉ̃ra Daizeze zarea. Maʉ̃ jaure zareara yãrãba ũduda ẽ akʉza iya zokʼabʉ nebia oita. Jaure zareara ẽbẽra ẽ. Bari jaraita, nabema siglodebema kristianorãra «Jawurebiaba birabʉda». Akʉza Jeowaba jarasi: «Ewari jõĩta nʉmebʉrʉdʼera mʉ Jawurebiara mʉãrã diaya zhãrã jõmaʉ̃ã» (Hechos 2:1-4, 17).\\n▸ Yi 4, parrapo 12; Yi 15, parrapo 17\\n¿Kʼãrẽa kristiano wãrĩnuarabara kruz zokʼa ẽ Daizeze kãgaita?\\nReligion zeri ẽãbara kruz zokʼabʉra dããraba. Nããra kruzʼra zokʼa panasi, nekʼãrẽ naʉ̃ drʉadebʉ kãgaita, dayi kakua neida oita, maʉ̃bara jarakĩrãbʉ daizeze zeri ẽã yiwidʼi panasita. Maʉ̃ kruz zokʼapanʉta, Jesu beida 300 poaga berabarida tẽã kristianorabara wuara zokʼada ẽ basi kruzʼra. Mamina nokʼo Constantinoba jarasi kruzʼra zokʼadaibarata kristianoraba opanʉ adamarẽã. Mawũã maʉ̃ kruzʼra jõmaʉ̃ba ũdukʼawuadamarẽã kristianoraba zokʼabʉta. Mamina wãrĩnubaira maʉ̃ kruz zokʼaira Jesudeba ze ẽ basi. Libro Encyclopedia católica ingledebʉba jarabʉ: «Kruzʼra zokʼapanasi badu ẽbẽraba Jesu zei nãã akʉza kristianora ẽãba» (New Catholic Encyclopedia).\\nJesura bei ẽ basi kruzde. Bedʼea «kruzʼra» griegodera jarabʉ «bakuru abaʉta». Daizeze Bedʼea Nuevo testamentoba jarabʉ griegode, «mia kʼãrẽsida jara ẽãta bakuru ũmebʉta» (The Companion Bible). Jesu beisidera bakuru abaʉde juwa kachisida.\\nJeowabara kãga ẽ dayirãba potodeba akʉza nekʼãrẽ omaneba iyaʼa yiwidʼidamarẽã (Éxodo 20:4, 5; 1 Corintios 10:14).\\n▸ Yi 5, parrapo 12\\n16. JESU BEIDA JẼDA KĨRÃBEITA\\nJesubara zokʼasi iyi kʼaidubemara iyi beida jẽda kĩrãbedamarẽã. Kristianorabara maʉ̃ta opanʉ poagaza ewari 14 nisanne. Maʉ̃ poagade israelitarabara paskua piestata opanasi. Jesu beida jẽda kĩrãbeita, yi ãba jʉrepanana panta akʉza binota berabaribi wãsida, maʉ̃ba jarabʉ baera Jesu kakuata akʉza iyi wata. Mamina yi ẽbẽra Jesuʉ̃meba zokʼadaibara kobasi panra akʉza dobasi binora. Yi ẽbẽra ewari jõmaʉ̃nẽ bʼaita krĩchabʉra wãbʉ Jesu beida jẽda kĩrãbepanʉmaʼa, mamina maʉ̃rabara ko ẽ panra akʉza do ẽ binora wawia ũdubipanʉ baera.\\n▸ Yi 5, parrapo 21\\n17. DAYI BEBɄ (alma)\\nTraducción del Nuevo Mundo, maʉ̃nera jarabʉ alma, mamina naʉ̃bara jarabʉ (1) ẽbẽrata, (2) nedʉwʉrʉta (3) ẽbẽra bebʉta akʉza nedʉwʉrʉ bebʉta. Akʉdaya yizata:\\nẼbẽrata. «Noe ewaridera» «maʉ̃ne eda ẽbẽrã kabana ẽ ẽdrʉbita, ocho bebʉpanʉta (alma) maʉ̃ratrʉ ẽdrʉsida do zroma zesidera» (1 Pedro 3:20). Nama bedʼea alma jarabʉdera, jarabʉ ẽbẽrarãta. Noeta, yi kimata, yi wũãwũãra ũbeabʉta akʉza Noe ��ĩgʉrãta.\\nNedʉwʉrʉta. «Daizezeba jarasi: Drʉara nedʉwʉrʉ kĩrãtanabʉ bebʉba (alma) biraidua, nedʉwʉrʉ daya erbidabariba, nedʉwʉrʉ egorode erbari wãbʉba akʉza nedʉwʉrʉ meabemaba, maʉ̃ra ãyiza bamarẽã. Jõma aripe berabarisi» (Génesis 1:20, 24).\\nẼbẽra bebʉta akʉza nedʉwʉrʉ bebʉta. Jeowaba jarasi Moiseʼa: «Jõma beisida bʉ bebʉ (alma) beaita pananara» (Éxodo 4:19). Jesu nama egorode baside iya jarasi: «Mʉrã bigaua ovejarã akʉira. Ovejarã akʉita bigaura beubaria ovejarã kʼarea» (Juan 10:11).\\nẼbẽraba jarabʉde iyi bebʉ jõma diaita nekʼãrẽ oita, maʉ̃ra Daizeze Bedʼeabara jarabʉ, maʉ̃ ẽbẽrabara nekʼãrẽ okĩrã obʉta (Deuteronomio 6:5; Mateo 22:37). Adewara Daizeze Bedʼeaba jarabʉ beida kakuara «bebʉ (alma) beidata» (Números 6:6; Proverbios 13:2; Ageo 2:13).\\n▸ Akʉra Yi 6, parrapo 5de; Yi 13, parrapo 17; Yi 15, parrapo 17\\nBedʼea hebreode akʉza griegode, «jaure» ʉ̃rʉ jarabʉra, Traducción del Nuevo Mundodera kĩrãbio jaraseabʉ. Mamina jarabʉ jaurera mia kʼaiba ũduda ẽãta, pʉãdrʉ kĩrãkʼa mawũã ẽ bʉrʉ dayi iñãba kĩrãkʼa akʉza nedʉwʉrʉ iñãba kĩrãkʼa bʉ baera. Adewara jaraseabʉ angeleranta akʉza Daizeze jaure zareata. Daizeze Bedʼeabara jaradia ẽ ẽbẽra beibʉrʉdera zokʼaibidata (Éxodo 35:21; Salmo 104:29; Mateo 12:43; Lucas 11:13).\\n▸ Akʉra Yi 6, parrapo 5de; Yi 15, parrapo 17\\nMaʉ̃ Gehenara Jerusalen koriwi trʉ̃basi, mamara babʉepanasi nekʼãrẽ zeri ẽãta. Mamara mia kʼãrẽsida jarada ẽ ẽbẽra zokʼaibʉta babʉedata akʉza nedʉwʉrʉ zakera babʉedata akʉza Jesu ewaride panana ẽbẽrarãsida. Mawũẽra maʉ̃ Gehenara, ẽbẽraba krĩchabʉ kĩrãkʼa bʉ ẽ, jaurede zʉbʉria obidata akʉza ẽbẽra beida mama eda zʉbʉria obida ẽ. Jesuba jaraside ʉ̃kʉrʉ ẽbẽrarã Gehenama wãña aside, maʉ̃bara jarakĩrãbasi jipa beita (Mateo 5:22; 10:28).\\n▸ Yi 7, parrapo 20\\n20. ZEZE Ʉ̃TɄBEMA\\nMaʉ̃ra Jesuba iyi kʼaidubemara jaradiada sãwũã yiwidʼibaita. Adewara jarapanʉ naʉ̃ yiwidʼira padre nuestro, mawũã ẽ bʉrʉ yiza yiwidʼita. Jesubara naʉ̃ta widimarẽã jaradiasi:\\n«Bʉ trʉ̃ra neneẽãbaide bʉa»\\nWidipanʉ Jeowaʼa iyi trʉ̃ta neneẽã omarẽã. Mawũã ʉ̃tʉ panʉraba akʉza nama egorode panʉraba iyi trʉ̃ta, wawiadamarẽã.\\n«Dai Nokʼota nʉmadua»\\nWidipanʉ Daizeze Nokʼoba jõma makenamarẽã Diaruba (Ãtomĩa) zokʼabʉra mawũã naʉ̃ drʉa ẽjũã kĩrãwãreã bamarẽã.\\n«Bʉa krĩñata odʼaidʼe bʼʉa» «druadʼebidʼa»\\nWidipanʉ Daizezeba naʉ̃ drʉaita krĩchabʉra aripe omarẽã: ẽbẽra jõmaʉ̃ta iyi bedʼea ũrĩpanʉrãra neneẽã panamarẽã akʉza ewari jõmaʉ̃nẽ panamarẽã ẽjũã kĩrãwãreãnẽ. Maʉ̃ta kãgabasi Jeowabara ẽbẽra parãnaneba ʉ̃ta.\\n▸ Yi 8, parrapo 2\\nJeowaba ẽdrʉbisi ẽbẽrarã yi kayiruadeba akʉza beideba. Mawũã ẽdrʉbira nesidabasi yumakẽrã kayirua okata dayirã jõmaʉ̃bari beimarẽã, dayirã neneẽã badara Adanba aduabisi baera. Adewara kayiruadeba ẽdrʉbimarẽã nesidabasi, maʉ̃neba ẽbẽrarãta Daizeze neũdukʼawua badamarẽã. Jeowabara zokʼa bʉesi yi Warrata dayirã kayirua omiabari beimarẽã. Maʉ̃ kʼarea ẽbẽra jõmaʉ̃ta neneẽã baseabʉ ẽjũã kĩrãwãreãnẽra.\\n▸ Yi 8, parrapo 21; Yi 9, parrapo 13\\n22. ¿KʼÃRẼA YIBIA KĨRÃBEITA POAGA 1914DE BERABARIDARA?\\nDaniel kapitulo 4de kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabari jarabʉra, Daizeze Nokʼobara zokʼa jʉ̃drʉsi poaga 1914de.\\nKʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabarita. Jeowabara kʼãĩmokarabisi nokʼo Nabucodonosorta kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabari ʉ̃rʉ. Iya kʼãĩmokarasi, bakuru tʉbʉedata. Maʉ̃ tẽã bakuru karra tʉbʉedamaʼa jiorroba tajʉ̃sida, audu kobreba biʼia teitea tajʉ̃sida bakuru wari ẽ marẽã «7 ewari bayeda», maʉ̃ ewari jõbʉrʉdera akʉza jẽda waribasi (Daniel 4:1, 10-16).\\nKʼãrẽta jarakĩrãbʉ. Bakurubara jarabʉ Daizezeba zokʼaita. Daizezebara zokʼabasi pʉwʉrʉ israelitarãra nokʼora Jerusalenneba, poaga bio bayeda (1 Crónicas 29:23). Mamina maʉ̃ra nokʼorabara ũrĩna ẽ basi Daizeze bedʼeata, maʉ̃ba ãya zokʼa badara mama taʉsi. Jerusalenra makenasida poaga 607de Kristo nãã (K.n.). Maʉ̃neba ʉ̃ta jʉ̃drʉsi «7ewari» (2 Reyes 25:1, 8-10; Ezequiel 21:25-27). Jesubara jarasi Jerusalenra zʉbʉria odaita «bʼʉdʼa ewarita arabayeedʼa» naʉ̃ ewarira «7 ewari» (Lucas 21:24). Mawũãera naʉ̃ ewarira Jesu nama egorode basimina jõma berabari ẽ basi. Jeowaba jarasi naʉ̃ «7 ewari» jõbodoidu iya ẽbẽra aba Nokʼobabita. Maʉ̃ Nokʼora Jesu. Maʉ̃bara ẽbẽra Daizeze odepanʉraita nebiata weyi (Lucas 1:30-33).\\nKʼãrẽ ewari eda bʼaibasi. «7 ewarira» baibasi 2.520 poaga. Dayirãba juachadara poaga 607deba 2.520 poaga bayeda Kristo nãã, jʉ̃ẽnañi 1914 idu (poaga serora neẽ baera). Poaga 1914de Jeowabara Jesuta, ʉ̃tʉ Nokʼo babisi.\\n¿Dayirãbara sãwũã kʼawuapanʉ «7 ewarira» basita 2.520 poaga? Daizeze Bedʼeaba jarabʉ ewari ũbea ẽzadrabʉra, basita 1.260 ewari (Apocalipsis 12:6, 14). Mawũẽra «7 ewarira», ũme ãba juacha deguewadera 2.520 ewari erbʉ. Nama naʉ̃ kʼãrẽ ʉ̃rabʉrʉ berabaride jarabʉra akʉpanʉ Daizeze Bedʼeaba jarabʉta: «Ewari abara poaga ababʉ». Maʉ̃ba 2.520 ewarira, wãrĩnubaira 2.520 poagabʉ (Números 14:34; Ezequiel 4:6).\\n▸ Yi 8, parrapo 23\\n23. MIGUELRA ARKANGEL\\nBedʼea arkangelbara jarabʉ «angelera nokʼota». Daizeze Bedʼeadera arkangelra abapai jarabʉ, maʉ̃ trʉ̃ra Miguel (Daniel 12:1; Judas 9).\\nMiguelra, Daizezeʉ̃me kʼẽrẽpabʉra angelera nokʼo. Daizeze Bedʼeaba jarabʉ: «Miguelta iyi angelebawara yõsida dama zromaʉ̃me» akʉza «iyi angelbawara yõsida» (Apocalipsis 12:7). Adewara Jesubara zokʼabʉ Daizeze angelerata iyira maʉ̃ra nokʼo baera. Maʉ̃ kʼarea Jesutrʉ abapai trʉ̃gapanʉ Miguel (Apocalipsis 19:14-16).\\n▸ Akʉra Yi 9, parrapo 4de\\n24. EWARI JÕBODOARE\\nNaʉ̃ bedʼeabara jarakĩrãbʉ kʼãrẽ berabarita naʉ̃ drʉade, Daizeze Nokʼoba Diaruba (Ãtomĩa) naʉ̃ drʉa zokʼabʉ jõma makenai nãã. Daizeze Bedʼeabara naʉ̃ ewari jõbodora kĩrãbio jarabʉ, «ewari nʉmʉta jõĩrã» akʉza jarabʉ «Beubari Bape bʼadʼata zebʉrʉdʼera» (Mateo 24:3, 27, 37). Daizezeba poaga 1914de yi warra Jesuta Nokʼobabisi, maʉ̃neba ʉ̃ta jarasida naʉ̃ ewari jõbodoarepanʉta akʉza maʉ̃ ewari jõbodora taʉyi naʉ̃ drʉa Diaruba (Ãtomĩa) zokʼabʉ makenabʉrʉde, Daizeze yõ ewaride (2 Timoteo 3:1; 2 Pedro 3:3).\\n▸ Yi 9, parrapo 2\\n25. JẼDA PIRADRɄITA\\nBeida jẽda piradrʉira, Daizezeba ẽbẽra beidata jẽda bebʉ diabʉ zokʼai bamarẽã. Daizeze Bedʼeadera jarabʉ ẽbẽrarã nuewe jẽda piradrʉ kʉadata. Daizezebara zarea diasi, Eliaʼa, Eliseoʼa, Jesuʼa, Pedroʼa akʉza Pabloʼa ẽbẽrarã beidata jẽda piradrʉbimarẽã. Jeowabara dayirã jarabʉ jẽda piradrʉbita ẽbẽra Daizeze bedʼea ũrĩ badarata akʉza Daizeze bedʼea ũrĩka badarata naʉ̃ drʉade panamarẽã (Hechos 24:15). Adewara Daizeze Bedʼeabara jarabʉ ʉ̃kʉrʉ ẽbẽrarã jẽda piradrʉita ʉ̃tʉ bʼaita. Naʉ̃ra ẽbẽrarã, Daizezeba jʉrʉsi yi warra Jesuta kʼareba zokʼadamarẽã, maʉ̃rarã Daizezeba jʉrʉkʉadara (Juan 5:28, 29; 11:25; Filipenses 3:11; Apocalipsis 20:5, 6).\\n▸ Yi 9, parrapo 13\\n26. JAITA AKɄZA ANGELERA KAYIRUARATA\\nJaira bedʼeabʉ, ẽbẽra jai obʉdeba, jaibananeba akʉza ẽbẽra beidaʉ̃me bedʼeabibʉdeba. Maʉ̃ mawũã oira jipade zeri ẽ. Yi ẽbẽra jai obʉbara, ĩjãbʉ ẽbẽra beidara jaurede zokʼaibidata. Mamina maʉ̃ra wãrĩnu ẽ. Awuarabʉrʉ angelera kayiruarabara kãgabʉ ẽbẽrarãba Daizeze bedʼeata ũrĩna ẽ marẽã. Adewara Angelera kayiruarabara sewabʉ, bedʼeade nekayirua oideba, ẽbẽra nekʼãrẽ oda aripe jaradiabarideba, libro jai ʉ̃rʉ bedʼea barideba, jaideba akʉza ĩjãbibʉ jara ʉ̃rʉ, jõma angelera kayiruaraba obʉdeba. Adewara angelera kayiruarabara kʼarebabʉ kʼawuaita kʼãrẽ berabarita. Akʉza sewabʉ naʉ̃neba. Libro jai ʉ̃rʉ bedʼeabʉdeba, naipedeba, pelikuladeba, jai trãbideba, jemene jai obʉdeba akʉza jai barradeba. Angelera kayiruarabara kʼarebabʉ ãyi zarea diabʉde ãyita orramarẽã. Ʉ̃kʉrʉ beloriodera angelera kayiruaraba kãgabʉde opanʉ, maʉ̃ra ũdubipanʉ beidamaʼa nekʼãrẽ edepanʉne, poagaza beida jẽda kĩrãbepanʉne, ẽbẽra beida tẽã egorode wagaita ededade mõgarata kʼaidu bʉrebari bʉepanʉ akʉza nekʼãrẽ kĩrãtana beloriode opanʉne. Ʉ̃kʉrʉra angelera kayirua zarea ũduita dobʉ chirua kayirua bʉratʉmata, tabakota akʉza itʉata (Gálatas 5:20, 21; Apocalipsis 21:8).\\n▸ Yi 10, parrapo 10; Yi 16, parrapo 4\\n27. JEOWABA NEJÕMA ZOKʼASEABɄ\\nJeowabʉrʉ jõma oseabʉ, nekʼãrẽ jõmabʉra iya parãna baera (Apocalipsis 15:3). Maʉ̃ba nekʼãrẽ jõmabʉra iyide akʉza iyabʉrʉ jõma zokʼaseabʉ. Naʉ̃ba jarakĩrãbʉ iya parãnara jõma iya zokʼaseabʉta (Salmo 24:1; Isaías 40:21-23; Apocalipsis 4:11). Jeowabara iya nekʼãrẽ jõma parãnanera bʉ kʼãrẽ leyta akʉza zareabarabʉ jidaita kʼaita nokʼo bʼaita. Maʉ̃ kʼarea dayirãba iyi bedʼeata ũrĩnara akʉza kãgadara, ũdubidayi iyiarebʉta akʉza Jeowabʉrʉ nejõma zokʼaseabʉta adewara iyitrʉ zareabarabʉta nekʼãrẽ oira (1 Crónicas 29:11).\\n▸ Yi 11, parrapo 10\\nWũãwũã wabida to ẽ da krĩña urabʉeira zeri ẽ. Wũãwũã biteda abidadeba ʉ̃ta maʉ̃ra zokʼaibida baera. Maʉ̃ wũãwũãra mawũã yi papa yara ẽ.\\n▸ Yi 13, parrapo 5\\n29. WA EDA KẼGɄDE BɄEITA\\nWa eda kẽgʉde bʉeira, medikoraba zokʼabʉ, awuru ẽbẽra wata dayi kẽgʉde jõma eda bʉebʉ, mawũã ẽ bʉrʉ, naʉ̃ra wa kimare nebemata eda bʉebʉ naʉ̃rata iyira: plasmata, glóbulo rojota, glóbulo blancota akʉza plaquetata. Maʉ̃ wara awuru ẽbẽra wata zokʼaseapanʉ mawũã ẽ bʉrʉ dayi wa wagada peadata.\\n▸ Yi 13, parrapo 13\\n30. SÃWŨà KʼAREBAI AÑA OBɄRɄDE ARA OITA\\nDayirãbara jaradiaibara, ũrãgʼaibara, ara jaradiaibara dayirã wũãwũãrãra akʉza ãya nekʼãrẽ aña obʉrʉdera ibiade kʼeaibara. Jeowabida abarika erbʉ yi wũãwũãrãra, iyara zʉbʉria oẽ, adewara iya kʼeabʉrʉde zʉbʉria oẽ (Proverbios 4:1, 2). Jeowabara yiza biata jaradiabʉ yibarira, wũãwũãra sãwũã kʼeai ʉ̃rʉ. Jeowaba ẽbẽra abaʉʼa ũrãgʼa diabʉrʉdera aripe obʉ, maʉ̃ba yi ẽbẽra maʉ̃ ũrãgʼa ũrĩbʉrʉdera sobiabʉ akʉza soiduba ũrĩkĩrãbʉ iya zokʼabʉta (Proverbios 12:1). Jeowabara jaradiabʉ akʉza kʼeabʉ iyi kʼaidupanʉrãra iyara wãrĩnu kãgabʉ baera. Jaradiabʉ sãwũã ara oibarata ãya aña krĩchabʉra, maʉ̃ba kʼarebabʉ ãyira Daizezeba kãgabʉde oita. Yibariraba ãyi wũãwũãra kʼeabʉrʉdera abarika oibara Jeowaba obʉ kĩrãkʼa, kʼarebaibara ãya kʼawuadamarẽã kʼãrẽa yibiata ãyi bedʼea ũrĩta akʉza jaradiaibara Jeowata kãgamarẽã adewara iyi Bedʼeata akʉza kʼarebara Daizeze Bedʼearadebemaba jarabʉ biʼia ũrĩmarẽã.\\n▸ Yi 14, parrapo 13\\n31. ANGELERA KAYIRUARA\\nNaʉ̃ra angelera kayiruarãra kʼaiba ũduda ẽ, adewara mejãcha zareabarabʉ. Maʉ̃ra angelerãra ẽbẽra kayiruarabasi Daizeze bedʼea ũrĩ ẽ baside, mawũã Daizezeʉ̃me yi jʉrapanesi (Génesis 6:2; Judas 6). Maʉ̃ kʼarea naʉ̃ra angelerabara Diaruta (Ãtomĩa) orrasida, mawũã ãyi jõma Jeowarepanʉ ẽ (Deuteronomio 32:17; Lucas 8:30; Hechos 16:16; Santiago 2:19).\\n▸ Yi 16, parrapo 4","num_words":2847,"character_repetition_ratio":0.057,"word_repetition_ratio":0.004,"special_characters_ratio":0.211,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 TIMOTEO 3\\nJĩrũarebema ewarid̶e ẽberãrã sãwã b̶ead̶i\\n1 Bʌa naʌ̃gʌda cawa b̶aida b̶ʌa. Jĩrũarebema ewarid̶e minijĩchiada zeya. 2 Ẽberãrãba ne jũmada ãdji itea quĩrĩãnia, parata awua b̶ead̶ia, ãdjida biara b̶ead̶a ad̶ia, dji dromada crĩchad̶ia, djãrãda biẽ́ jarad̶ia, ãdji djibarirã bed̶eara ĩjãnaca baya, ãdji carebabʌrʌ ẽberãa bia b̶ʌad̶a ad̶aca baya, idjab̶a Ãcõrẽra wayad̶aca baya. 3 Ãdjirãba djãrãda quĩrĩãnaca baya, quĩrã djuburiad̶aca baya, nẽbʌra oya b̶ead̶ia, cadjirua od̶ira poya igarad̶aca baya, jʌwaichia b̶ead̶ia, idjab̶a ne jũma biada igarad̶ia. 4 Ãdji dji bia quĩrãca eropanʌra cũrũga b̶ʌd̶eba biẽ́ od̶ia. Bio crĩchad̶aẽ́ne ne bariduada o b̶ead̶ia. Jũmarã cãyãbara ne cawaara b̶ead̶a ad̶ia. Ãcõrẽ cãyãbara b̶ʌsrid̶ada biara quĩrĩã b̶ead̶ia. 5 Ãcõrẽ ĩjã b̶eaca b̶ead̶ia baribʌrʌ iduaribid̶aẽ́a Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba ãdjira jipa b̶ʌmãrẽã. Maʌ̃gʌrã ume ãbaa b̶arãdua.\\n6 Mãwã b̶eara djãrã deza wãbadaa wẽrã crĩcha neẽ́ b̶ea, cadjiruaba bira b̶eada cũrũgad̶i carea. Maʌ̃gʌ wẽrãrãba ne jũma cadjirua o quĩrĩã b̶ʌd̶eba bariduada ĩjãbadaa. 7 Ãdjirãra ewariza ne cawa wãnaa, baribʌrʌ wãrã bed̶eara poya cawad̶acaa. 8 Janéba, Jambre bid̶a Moise bed̶ea igaraped̶ad̶a quĩrãca ãĩ jaradia b̶ea bid̶a wãrã bed̶eara igarabadaa.* Exodo 7:10-12. Janéra, Jambre sid̶a Egiptod̶ebema ne cawa b̶ea basía. Ãdji crĩchara cadjiruaba jũma ãrĩ b̶eaa. Wãrã bed̶eara cawad̶acaa. 9 Baribʌrʌ ãdjia o panʌra bia odjaẽ́a. Jũmarãba ãdjira crĩcha neẽ́ b̶eada ebud̶a cawad̶ia Moise ewarid̶e Jané, Jambre mãwãped̶ad̶a quĩrãca.† Exodo 8:16-19. Janéba, Jambre bid̶a jũma poya od̶aẽ́ basía Moiseba Ãcõrẽneba od̶a quĩrãca. Mãwã jũmarãba cawasid̶aa ãdjira sewaid̶a b̶eada.\\n10-11 Baribʌrʌ bʌabʌrʌ jũma mʌ̃a jaradia b̶ʌra bio cawa b̶ʌa. Mʌ̃ nĩbada, mʌ̃a o quĩrĩã b̶ʌda, mʌ̃a Crito ĩjã b̶ʌda, mʌ̃a jũmarã ume droa b̶ʌda, mʌ̃a quĩrĩã erob̶ʌda, mʌ̃ biẽ́ od̶i carea ẽpẽbʌda jũma droa b̶ʌda, mʌ̃ bia mĩga b̶ʌ sid̶a bʌa cawa b̶ʌa. Antioquíad̶e, Iconione, Listrad̶e bid̶a mʌ̃ biẽ́ od̶i carea ẽpẽped̶ad̶ada bʌa bio cawa b̶ʌa.‡ Hecho 13:44d̶eba ab̶a 14:21naa. Mʌ̃ra bio bia mĩgasia. Baribʌrʌ dadji Boroba jũma maʌ̃gʌd̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌsia. 12 Wãrãda jũma Jesucrito ĩjã b̶ea Ãcõrẽ quĩrãpita bia nĩnada ẽberãrãba biẽ́ od̶i carea ẽpẽnia. 13 Baribʌrʌ ẽberã cadjiruarãba, djãrã cũrũgabada bid̶a wetara cadjiruara o wãnia. Djãrãra cũrũga b̶ead̶ia idjab̶a dewararãba ãdjira cũrũgad̶ia.\\n14 Baribʌrʌ bʌa cawad̶ara wãrã arada cawa b̶ʌ bẽrã maʌ̃ra ẽpẽ wãdua. Bʌa cawa b̶ʌa bʌ́a jaradiaped̶ad̶aba jipa jaradiasid̶ada. 15 Caibe ed̶a Ãcõrẽ Bed̶eara cawasia. Maʌ̃ bed̶eaba bʌ́a cawabi b̶aya ab̶aʌba Critoda ĩjãsira Ãcõrẽba ẽdrʌ edaida. 16 Ãcõrẽbʌrʌ jũma Idji Bed̶eara b̶ʌbisia. Jũma maʌ̃gʌra bia b̶ʌa jaradiai carea, cadjirua o b̶eara quẽãi carea, ãĩ o b̶eara jipa o cawabi carea, idjab̶a sãwã quĩrãipa nĩbad̶ida cawabi carea. 17 Mãwã Ãcõrẽ ẽberãrãba ne jũma biada o cawad̶aped̶a poya o panania.\\n*3:8 Exodo 7:10-12. Janéra, Jambre sid̶a Egiptod̶ebema ne cawa b̶ea basía.\\n†3:9 Exodo 8:16-19. Janéba, Jambre bid̶a jũma poya od̶aẽ́ basía Moiseba Ãcõrẽneba od̶a quĩrãca. Mãwã jũmarãba cawasid̶aa ãdjira sewaid̶a b̶eada.\\n‡3:10-11 Hecho 13:44d̶eba ab̶a 14:21naa.","num_words":427,"character_repetition_ratio":0.056,"word_repetition_ratio":0.038,"special_characters_ratio":0.199,"stopwords_ratio":0.192,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea ESDRA 1\\nCiroba judiorã jẽda Jerusaleʌ̃naa wãbid̶a\\n1 Persia druad̶ebema boro Ciroba babiloniarã poyad̶acarea Ãcõrẽba Jeremianeba jarad̶a quĩrãca osia.* Jeremia 25:9-11; 29:10-11. Ara maʌ̃ poad̶e Ciro sod̶e b̶ʌsia idji de dromada wayacusa omãrẽã. Maʌ̃da Ciroba cartad̶e b̶ʌped̶a jũma drua idji jʌwaed̶a b̶eaa jarabisia. Nãwã b̶ʌsia:\\n2 Persiad̶ebema boro Ciroba nãwã jara b̶ʌa: Ãcõrẽ bajãne b̶ʌba jũma naʌ̃ ẽjũãne b̶ea druada mʌ̃ jʌwaed̶a b̶ʌsia. Maʌ̃ awara mʌ̃ra b̶ʌsia idji de dromada Juda druad̶e Jerusaleʌ̃ purud̶e omãrẽã. 3 Maʌ̃ bẽrã jũma Ãcõrẽ ẽberãrãda Juda druad̶aa wãnida panʌa Jerusaleʌ̃ purud̶e israelerã Ãcõrẽ de dromada od̶i carea. Maʌ̃ne Ãcõrẽba carebaya. 4 Idjab̶a ãdji caita panʌ ẽberãrãba dji wãbʌdarãa paratada, oroda, baridua nebiada, animarã b̶ea sid̶a diad̶ida panʌa. Maʌ̃ awara ãdjirãba sod̶eba dia quĩrĩã panʌ quĩrãca diad̶ida panʌa Ãcõrẽ de dromada Jerusaleʌ̃ne od̶amãrẽã.\\nJudiorã Jerusaleʌ̃naa jẽda wãped̶ad̶a\\n5 Maʌ̃be Judad̶eba yõped̶ad̶a bororãda, Benjamiʌ̃neba yõped̶ad̶a bororãda, levitarãda, sacerdoterãda, dewararã sid̶a Jerusaleʌ̃naa Ãcõrẽ de droma od̶e wãni carea panasid̶aa Ãcõrẽba maʌ̃ crĩchara ãdjirã sod̶e b̶ʌd̶a bẽrã. 6 Maʌ̃ne jũma ãdji caita panʌ ẽberãrãba oroda, paratada, netatada, animarãda, nebia nẽbʌa b̶ea sid̶a diacuasid̶aa. Maʌ̃ awara sod̶eba dia quĩrĩã panʌ quĩrãca ne diasid̶aa.\\n7 Maʌ̃ne Persiad̶ebema boro Ciroba Ãcõrẽ de dromane b̶ad̶ada diabisia. Naẽna Babilonianebema boro Nabucodonosóba maʌ̃gʌra Jerusaleʌ̃neba eneped̶a idji ãcõrẽ ded̶e b̶ʌsia. 8 Baribʌrʌ Persiad̶ebema boro Ciroba idji parata wagabari Mitridate abadaa jũma diabisia. Mitridateba juachaped̶a Juda druad̶ebema boro Sesbasáa jũma diasia. 9 Idjia diad̶ara naʌ̃gʌ basía: eped̶eco jũgurua oro od̶ada 30; eped̶eco jũgurua parata od̶ada 1000; neco zaqueda 29; 10 taza oro od̶ada 30; taza parata od̶ada 410; dewara nebiada 1000. 11 Jũma ãbaa oro od̶ara, parata od̶a sid̶a 5400 b̶asia. Sesbasára, babiloniarãba jida edeped̶ad̶arã sid̶a Jerusaleʌ̃naa jẽda wãsid̶ad̶e jũma maʌ̃gʌra edesid̶aa.\\n*1:1 Jeremia 25:9-11; 29:10-11.","num_words":257,"character_repetition_ratio":0.083,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.193,"stopwords_ratio":0.175,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Mateo 1 | CUBNT Bible | YouVersion\\nJesucristo ʉ̃i jipocacavʉ bácavʉre coyʉino\\n1Yʉ toivaquijivʉ ne ãmiáre ina Jesucristo ʉ̃i jipocacavʉ bácavʉre, ʉ̃i jipoca põeteivʉ bácavʉre. Ʉ̃́tame ñai jabocʉ bácʉ David bácʉi pãramecʉ, aru Abraham mácʉi pãramecʉ máre.\\n2Abraham mácʉ Isaac bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Isaac bácʉ Jacob bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Jacob bácʉ Judájã mácavʉ népacʉ barejaquémavʉ. 3Judá bácʉ Fares bácʉ aru Zara bácʉ népacʉ barejaquémavʉ. Aru Tamar báco népaco barejaquémavʉ. Fares bácʉ Esrom mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Esrom mácʉ Aram mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 4Aram mácʉ Aminadab bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aminadab bácʉ Naasón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Naasón mácʉ Salmón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 5Salmón mácʉ Booz bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aru Rahab báco jípaco barejaquémavʉ. Booz bácʉ Obed bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aru Rut báco jípaco barejaquémavʉ. Obed bácʉ Isaí bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 6Isaí bácʉ David bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Ñai David bácʉ Israecavʉ bácavʉ ne jabocʉ barejaquémavʉ. David bácʉ Salomón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aru Urías bácʉi márepaco jípaco barejaquémavʉ.\\n7Salomón mácʉ Roboam mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Roboam mácʉ Abías bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Abías bácʉ Asa bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 8Asa bácʉ Josafat bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Josafat bácʉ Joram mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Joram mácʉ Uzías bácʉi ñecu marejaquémavʉ. 9Uzías bácʉ Jotam mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Jotam mácʉ Acaz bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Acaz bácʉ Ezequías bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 10Ezequías bácʉ Manasés bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Manasés bácʉ Amón mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Amón mácʉ Josías bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 11Josías bácʉ Jeconíajã mácavʉ néñecu marejaquémavʉ. Dinʉmʉare, ne cʉrinʉmʉare, ina Babilonia ãmicʉrõcavʉ bácavʉ ne bʉorĩ nʉvaimara marejaquémavʉ maja Israecavʉ maje jipocacavʉ bácavʉ. Na mácavʉre nʉvarejaquemavʉ pʉ Babilonia ãmicʉrõita.\\n12Na mácavʉre ne bʉorĩ nʉvariburu yóboi, Jeconías bácʉ Salatiel bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Salatiel bácʉ Zorobabel bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 13Zorobabel bácʉ Abiud bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Abiud bácʉ Eliaquim mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Eliaquim mácʉ Azor bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 14Azor bácʉ Sadoc bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Sadoc bácʉ Aquim mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Aquim mácʉ Eliud bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 15Eliud bácʉ Eleazar bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Eleazar bácʉ Matán mácʉi pacʉ barejaquémavʉ. Matán mácʉ Jacob bácʉi pacʉ barejaquémavʉ. 16Jacob bácʉ Joséi pacʉ barejámed̶a. Ñai José Maríai márepacʉ barejámed̶a. Aru María Jesúi paco barejácod̶a. Ñai Jesús Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i epeimʉ, Cristo, barejámed̶a.\\n17Que baru Abraham mácʉi cʉrinʉmʉre, pʉ David bácʉi cʉrinʉmʉita, catorce paiyajuboa bácavʉ cʉrejaquemavʉ. Aru David bácʉi cʉrinʉmʉre, pʉ ina Babilonia ãmicʉrõcavʉ bácavʉ ne bʉorĩ nʉvaiyeta maja Israecavʉ maje jipocacavʉ bácavʉre Babiloniaita, apevʉ catorce paiyajuboa bácavʉ cʉrejaquemavʉ. Aru maja Israecavʉ maje jipocacavʉ bácavʉre ne bʉorĩ nʉvaiyede, pʉ ñai Cristoi põeteiyeta, apevʉ catorce paiyajuboa bácavʉ cʉrejaquemavʉ.\\nJesucristo ʉ̃i põeteino\\n(Lc 1.27, 31; 2.1-7, 21)\\n18Yópe barejávʉ̃ya Jesucristo ʉ̃i põeteino mácarõ. Jípaco bacod̶ó María ãmicʉco barejácod̶a. Joséi márepaco bacod̶ó barejácod̶a. Ṍre ʉ̃i nomicʉbedata cãreja, javeta õ micatedejaquemavʉ ñai Espíritu Santo ʉ̃i parʉéque. 19José boropatebecʉ barejámed̶a Jʉ̃menijicʉi jã́inore. Que baru María õi jʉed̶ojĩcʉre eaiyede coreóvarĩ, judíova ne d̶aicõjeiyepedeca d̶aiyʉrĩ, ṍre jarʉvacʉyʉ barejámed̶a. Ʉbenita Josécapũravʉ ye jarʉvaiyʉbedejamed̶a ṍre põeva ne jã́iyede, “Cʉyoje tede d̶aquijichʉvʉ yʉ ṍre” ayʉ. Que baru ṍre põeva ne jã́mene jarʉvaiyʉrĩdurejamed̶a ñai José. 20Ʉ̃i nópe dápiarĩburu yóboi, cũinácʉ ángele, Jʉ̃menijicʉi daroimʉ, earejamed̶a vʉorʉ̃mʉi José yebai. Aru yópe arĩ, coyʉrejamed̶a ʉ̃́re:\\n—Mʉ, José, David bácʉi pãramecʉ, jidʉbecʉva Maríare nomicʉjacʉ mʉ. Espíritu Santo ʉ̃i jʉed̶ojímo mácotame õ. 21Ʉ̃mʉ jʉed̶ojĩcʉre cʉvacod̶ome õ. Ʉ̃ macʉyʉ́me mead̶acʉyʉ ʉ̃i põevare, ne ãmeina teiyede jarʉvarĩ. Que baru ʉ̃ macʉyʉ́ Jesús ãmicʉcʉyʉme ʉ̃, arejamed̶a ñai ángele Joséde.\\n22Caiye iye nópe vaidéjavʉ̃ya cũinátʉrʉ Jʉ̃menijicʉ ʉ̃i coyʉicõjeiye báquepedeca cũinácʉ ʉ̃i yávaiyede coyʉcaipõecʉ bácʉre. Yópe arĩ, toivaicõjenejaquemavʉ ʉ̃ mácʉre Jʉ̃menijicʉ:\\n23Nomió ʉ̃mʉcʉbecova jʉed̶oearĩ jʉed̶ocʉvacod̶ome õ. Emanuel ãmicʉcʉyʉme ʉ̃ macʉyʉ́, arejaquemavʉ ñai Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ bácʉ.\\nEmanuel aiyʉrõ, “Jʉ̃menijicʉ majaque cʉbi”, aiyʉrõtamu. 24Que teni José coedarĩ, ángele ʉ̃i aiye báquepe d̶arejamed̶a. Maríare nʉvarejamed̶a ʉ̃i cʉ̃rami. 25Ʉbenita ṍque cʉbedejamed̶a cãreja, pʉ õi mácʉre jʉed̶ocʉvarĩburu yóboita. Aru õi jʉed̶ocʉvaede, “Jesús bájacʉ mʉ” arĩ, ãmidorejamed̶a José.","num_words":587,"character_repetition_ratio":0.191,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.168,"stopwords_ratio":0.019,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Dios oca gotirituti APOCALIPSIS 6\\n1 To ĩna yiro bero, oveja macʉre bajiro rijabosacacʉ, papera tũnariajotire sʉoñiasʉoriajʉre ĩ jãnesere ĩacajʉ yʉ. To ĩ yirone, babaricãrãcʉ ĩaĩañamana rãcagʉ sĩgʉ̃, bʉjo ĩ jaro ti bʉsʉse cõro bʉto ruyugoaro ĩ ñagõsere ajicajʉ:\\n—Adojʉa vayá —yicami, gãjire jigʉ. 2 To ĩ yirone, caballo botigʉ joe jesagʉre ĩacajʉ. Ĩ joe jesagʉ, tẽmubedo cʉocami. Rʉjoa jeoriabedo jeoecocami. Ti bedore jeoecocõari, adi macarʉcʉroanare, ĩre ĩaterãre quẽne ĩ rotijama, ĩna cʉdirotire yigʉ, vacami.\\n3 Ĩ vato bero, papera tũnariajotire sʉoñiariajʉre gajejʉre jãnecami oveja macʉre bajiro rijabosacacʉ. To ĩ yirone, quẽna gãji ĩaĩañamagʉ̃ ado bajise yicami:\\n4 To ĩ yirone, caballo sũagʉ̃re ĩacajʉ yʉ. Ĩ joe jesagʉ jariase jairijãi ĩsiecocami. To yicõari, “Ado bajiro yirʉcʉja mʉ”, yiecocami: Masa quẽnaro ĩna ñabetirotire yigʉ, to yicõari, ĩna gãmerã sĩarotire yigʉ, cũecocami.\\n5 Ĩ vato bero, gajejʉ sʉoñiariajʉre jãnecami oveja macʉre bajiro rijabosacacʉ. To ĩ yirone, ado bajiro yicami quẽna gãji ĩaĩañamagʉ̃:\\nTo ĩ yirone, caballo ñigʉ̃re ĩacajʉ yʉ. Ĩ joe jesagʉ, rʉ̃cʉoĩariaro cʉocami. 6 To ĩ bajirone, ĩaĩañamana vatoajʉ ado bajiro ocaruyucajʉ ti, caballo joe jesagʉre ĩre gotiro:\\n7 Ĩ vato bero, gajejʉ sʉoñiariajʉre jãnecami oveja macʉre bajiro rijabosacacʉ. To ĩ yirone, quẽna gãji tʉsagʉ, ĩaĩañamagʉ̃, ado bajiro yicami:\\n8 To ĩ yirone, caballo sʉriribogʉ ñagʉ̃re ĩacajʉ yʉ. Ĩ joe jesagʉ, Rijare Rotigʉ vãme cʉticami. Ĩ sʉyarojʉa gãji vadicami, Rijariarã Ĩna Ñaro vãme cʉtigʉ. To ĩna bajirone, ado bajiro ĩnare roti ocaruyucami Dios:\\n9 Ĩna vato bero, gajejʉ sʉoñiariajʉre jãnecami oveja macʉre bajiro rijabosacacʉ. To ĩ yirone, Diore rʉ̃cʉbʉorã ĩna soemʉoriajʉ ẽñerocajʉ gãjerã ĩna sĩariarãre ĩacajʉ yʉ. Dios oca quẽnaro ĩna gotimasiojare, to yicõari, “Jesúre ajitirʉ̃nʉaja yʉa” ĩna yitʉjabetijare, ĩnare sĩañuma. 10 Ado bajise ruyugoaro goticama:\\n11 To ĩna yirone, botise sudi yoese ĩnare ĩsicami Dios. To yicõari,\\n12 To ĩ yiro bero, quẽna gajejʉ sʉoñiariajʉre jãnecami oveja macʉre bajiro rijabosacacʉ. To ĩ yirone, sita bʉto ti sabesere ĩacajʉ yʉ. To bajicõari, muiju ʉ̃mʉagʉ busu tʉjacami. To bajiri, nojʉa bususe manicajʉ. To bajicõari, ñamiagʉ muiju, ri'ire bajiro bʉto sũacami. 13 Ñocoa quẽne, sita tũcurojʉare vẽjacoacama ĩna. Higuera vãme cʉtiʉ ti rica burirodo rĩjoro, ti rica busere mino vẽasure vẽjacatore bajiro vẽjacama ĩna. 14 To bajicõari, ʉ̃mʉagasero yayicoacajʉ. Paperajoti tũnariarore bajiro bajiyayicoacajʉ. Jediro gʉ̃taʉrire, yucʉ́yoarire quẽne yivãreocõari, gajerojʉ tire cõacami Dios. 15 To bajiro bajijare, gʉ̃ta gojerijʉ, gʉ̃tayucʉri vatoajʉ rudisãjacoacama masa. Ʉjarã, rotirimasa, ñamasurã, ñamasumena quẽne, gãjerãre moabosarã, gãjerãre moabosamena quẽne, rudisãjacoacama. Gãjoa jairã, ñie mana quẽne, masa jediro rudisãjacoacama. 16-17 To bajiro rudicõari, gʉ̃tayucʉrire, gʉ̃tari jacasere quẽne, ado bajiro yicama ĩna:","num_words":392,"character_repetition_ratio":0.104,"word_repetition_ratio":0.037,"special_characters_ratio":0.191,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 SAMUEL 12\\nNataʌ̃ba Davi quẽãna\\n1 Mãwãnacarea Ãcõrẽba Nataʌ̃da Davimaa wãbisia. Jũẽped̶a Davia nãwã nẽbʌrʌsia:\\n–Puru ab̶aʌd̶e ẽberãda umé panasid̶aa. 2 Ab̶a ne bara b̶asia. Idjia ovejada, paca sid̶a zocãrã erob̶asia. Dewarabemara ne neẽ́ querasia. 3 Idjia nẽdod̶a oveja wẽrã zaqueda ab̶abe erob̶asia. Maʌ̃ oveja zaquera daupẽsia. Ovejara dji ẽberã ume idjab̶a idji warrarã ume ãbaa warisia. Dji ẽberãba coi carea erob̶ʌd̶ebemada ovejaa cobibadjia. Idji tazad̶e baidoda dobibadjia. Idjab̶a ovejara idji caita cãĩbadjia. ¡Maʌ̃ ẽberãba dji oveja zaquera idji cau quĩrãca bio quĩrĩã b̶asia! 4 Ewari ab̶a ẽberãda dji ne bara b̶ʌmaa zesia. Ne bara b̶ʌba maʌ̃ ẽberãa ne cobida crĩchasia baribʌrʌ idji animarãnebemada bea quĩrĩãẽ́ basía. Ãtebʌrʌ ne neẽ́ quiru oveja zaqueda jãrĩped̶a beasia. Maʌ̃be djusia idjimaa zed̶aba comãrẽã.–\\n5 Maʌ̃ ũrĩbʌrʌd̶e ẽberãba oveja zaque jãrĩna carea Davira bio quĩrũped̶a Nataʌ̃a nãwã jarasia:\\n–¡Ãcõrẽ quĩrãpita wãrãneba mʌ̃a jaraya: mãwã od̶a ẽberãra beuida b̶ʌa! 6 Ne neẽ́ quirura quĩrã djuburiad̶aẽ́ bẽrã dji oveja zaque nẽbʌara b̶arima quĩmãrẽ jẽda diaida b̶ʌa.–\\n7 Maʌ̃ne Nataʌ̃ba Davia jarasia:\\n–¡Bʌdrʌ jãʌ̃ ẽberãa! Maʌ̃ carea dadji israelerã Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: “Mʌ̃a bʌra b̶ʌsia israelerã boroda b̶amãrẽã. Idjab̶a Saulba bea quĩrĩã b̶ad̶ad̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌsia. 8 Maʌ̃ awara mʌ̃a Saul israelerã boro bad̶ada jãrĩped̶a bʌ́a diasia. Idji wẽrãrã sid̶a diasia. Mʌ̃a bʌra Judad̶ebemarã, waabema israelerã boroda b̶ʌsia. Mʌ̃a bʌ́a diad̶ada cʌrebaed̶abara aud̶uara diacasia. 9-10 Bʌa ¿cãrẽ cãrẽã mʌ̃ bed̶eara igarasi? ¿Cãrẽ cãrẽã osi mʌ̃a cadjirua unu b̶ʌda? Bʌra mĩã beasia. Bʌa hititad̶ebema Uría abadada amonitarãa beabisia. Maʌ̃be idji quimara edasia. Bʌa mʌ̃ra mãwã igarad̶a bẽrã id̶iba ʌ̃taa bãrã djõbʌdad̶e bʌ warrarãra ãdjid̶eba yõbʌdarã sid̶a ʌ̃cʌrʌ beud̶ia.\\n11 Mʌ̃a nãwã jaraya: bʌ ẽberãrãnebema ab̶aʌba bʌra biẽ́ oya. Bʌ quĩrãpita mʌ̃a bʌ wẽrãrãda jãrĩped̶a ab̶aʌa diaya. Maʌ̃ ẽberãra israelerã quĩrãpita bʌ wẽrãrã ume cãĩya. 12 Bʌa cadjirua od̶ara mẽrã osia baribʌrʌ maʌ̃ ẽberã bʌ wẽrãrã ume cãĩbʌrʌd̶e mʌ̃a jũma israelerãa unubiya.”–\\n13 Daviba Nataʌ̃a jarasia:\\n–Wãrãda mʌ̃a Ãcõrẽ quĩrãpita cadjiruada osia.–\\n–Bʌa cadjirua od̶ara Ãcõrẽba quĩrãdoaya. Maʌ̃ bẽrã bʌra beuẽ́a. 14 Baribʌrʌ bʌa Ãcõrẽ quĩrãpita bio cadjirua od̶a bẽrã bʌ warra zaqueda jaid̶aya.–* Bʌa Ãcõrẽ quĩrãpita bio cadjirua od̶a bẽrã. Hebreo bed̶ea ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌa Ãcõrẽ dji quĩrũa idjid̶ebemada biẽ́ bed̶eabid̶a bẽrã.”\\n15 Nataʌ̃ diguid̶aa wãnacarea Uría quimaba Davia to diad̶a warrara Ãcõrẽba bio cacua biẽ́ b̶ʌsia. 16 Maʌ̃ne Daviba idji warra carea Ãcõrẽa bed̶ea djuburiasia. Ne coẽ́ b̶asia idjab̶a egode cãĩbadjia. 17 Dji dromarã idji ded̶e panabadaba jarabadjid̶aa piradrʌmãrẽã. Mãwãmĩna ĩjãca basía. Idjab̶a ãdjirã ume ne co quĩrĩãca basía.\\n18 Mãwã b̶ʌd̶e siete ewarid̶e dji warrara jaid̶asia. Maʌ̃ne dji dromarãba Davia jarad̶ida waya panasid̶aa. Nãwã crĩcha panasid̶aa:\\n–Idji warra wad̶i zocai b̶asid̶e sobiamãrẽã idji ume bed̶eabadjid̶amĩna dadji bed̶eara ĩjãca basía. Maʌ̃da ¿sãwãbʌrʌ idjía jarad̶i dji warrara jaid̶asida? Sopuaba ara idub̶a biẽ́ oisicada.–\\n19 Daviba unusia dji dromarãra ãdjidub̶a bed̶ea panʌda. Maʌ̃gʌd̶eba cawasia idji warrara jaid̶asida. Maʌ̃ bẽrã iwid̶isia:\\n–¿Mʌ̃ warrara jaid̶asica?–\\n20 Ara maʌ̃da Davira egodeba piradrʌped̶a cuid̶e wãsia. Cuiped̶a querada pãped̶a djioped̶a Ãcõrẽ ded̶e ed̶a wãsia bia bed̶eai carea. Mãwãnacarea diguid̶aa wãped̶a jarasia idjira ne cobid̶amãrẽã. Maʌ̃be ne cosia. 21 Ne co b̶ʌd̶e dji dromarãba iwid̶isid̶aa:\\n–Dai boro, ¿cãrẽã jãwã o b̶ʌ? Bʌ warra wad̶i zocai b̶asid̶e bʌra ne coca basía idjab̶a idji carea jĩã b̶abadjia. Baribʌrʌ bʌ warra jaid̶ad̶acarea ¡bʌra piradrʌped̶a ne co b̶ʌa!–\\n22 Daviba panusia:\\n–Mʌ̃ warra zocai b̶asid̶e mʌ̃ra ne coẽ́ jĩã b̶asia. Mʌ̃a crĩcha b̶asia ãĩbẽrã Ãcõrẽba mʌ̃ra quĩrã djuburiaped̶a mʌ̃ warrara zocai b̶ʌisicada. 23 Baribʌrʌ jaid̶ad̶a bẽrã mʌ̃a idjira poya waya zocai b̶ʌẽ́a. Maʌ̃da ¿cãrẽ cãrẽã ne coẽ́ b̶ai? Mʌ̃a idjira unune wãya baribʌrʌ idjira mʌ̃maa waa zeẽ́a.–\\n24 Idji warra jaid̶ad̶a carea Daviba idji quima Betsabéra sobiabiped̶a idji ume cãĩsia. Betsabéra b̶iogoa b̶eped̶a warrada tosia. Maʌ̃ warrara Daviba trʌ̃ b̶ʌsia Salomoʌ̃.† Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a caiba dji warrara trʌ̃ b̶ʌsida. Ʌ̃cʌrʌmaarã Betsabéba trʌ̃ b̶ʌsia. Ãcõrẽba maʌ̃ warrara bio quĩrĩãsia. 25 Bio quĩrĩãna bẽrã idjid̶eba bed̶eabari Nataʌ̃ra Davimaa diabuesia. Idjia jarabisia maʌ̃ warrara Jedidía trʌ̃ b̶ʌmãrẽã.‡ Hebreo bed̶ead̶e Jedidía trʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ.”\\nDaviba Rabá puru poyad̶a\\n26 Maʌ̃misa Joára idji sordaorã bara amonitarã ume Rabá purud̶e djõ panasid̶aa. Maʌ̃ne purura poyabʌda basía. 27 Maʌ̃ bẽrã idjia ʌ̃cʌrʌ Davimaa nãwã jarad̶e diabuesia: “Mʌ̃ra Rabá puru ume djõped̶a ãdji baido juebadara mʌ̃ jʌwaed̶a erob̶ʌa. 28 Waabema sordaorãda isabe eneped̶a purura jũrã edad̶adua. Mãwã bʌabʌrʌ purura poyaya. Bʌda zeẽ́bʌrʌ, mʌ̃a poyaped̶a purura mʌ̃ trʌ̃da b̶ʌd̶ia.”\\n29 Ara maʌ̃da Daviba idji sordaorãda jũma jʌresia. Maʌ̃be Rabá purud̶aa djõne edeped̶a poyasia. 30 Daviba Rabá purud̶ebema boro nepe oro od̶ada edasia. Dji zʌgʌara 75 libra b̶asia.§ 75 libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “talento ab̶a.” Rabá purud̶ebema boro. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Milcoʌ̃.” Ʌ̃cʌrʌmaarã Milcoʌ̃ra ãdji jʌwaba od̶a ãcõrẽ basía. Mõgara nẽbʌa biya qued̶eada maʌ̃ neped̶aa cara b̶easia. Maʌ̃ra Davi boro ʌ̃rʌ̃ jira b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ awara Daviba Rabá purud̶ebema ne bia qued̶eada zocãrã edasia. 31 Rabád̶ebemarãra Daviba jidaped̶a õgo trajabisia. Ʌ̃cʌrʌa bacuruda ʌrrabisia, ʌ̃cʌrʌa egorod̶e corobisia, ʌ̃cʌrʌa zagaraba bacuruda tutabisia, idjab̶a ʌ̃cʌrʌa de obada mõgarada obisia.* De obada mõgarada obisia. Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a cãrẽda obisida. Amonitarã puruza Daviba mãwã obisia. Mãwãnacarea Davira jũma idji sordaorã ume jẽda Jerusaleʌ̃naa wãsid̶aa.\\n*12:14 Bʌa Ãcõrẽ quĩrãpita bio cadjirua od̶a bẽrã. Hebreo bed̶ea ʌ̃cʌrʌ cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bʌa Ãcõrẽ dji quĩrũa idjid̶ebemada biẽ́ bed̶eabid̶a bẽrã.”\\n†12:24 Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a caiba dji warrara trʌ̃ b̶ʌsida. Ʌ̃cʌrʌmaarã Betsabéba trʌ̃ b̶ʌsia.\\n‡12:25 Hebreo bed̶ead̶e Jedidía trʌ̃ba jara b̶ʌa: “Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ.”\\n§12:30 75 libra. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “talento ab̶a.” Rabá purud̶ebema boro. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Milcoʌ̃.” Ʌ̃cʌrʌmaarã Milcoʌ̃ra ãdji jʌwaba od̶a ãcõrẽ basía.\\n*12:31 De obada mõgarada obisia. Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a cãrẽda obisida.","num_words":864,"character_repetition_ratio":0.063,"word_repetition_ratio":0.068,"special_characters_ratio":0.186,"stopwords_ratio":0.185,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea TITO 3\\nÃcõrẽba idji biad̶eba dadjirã ẽdrʌ edad̶a\\n1 Djabarãa quĩrãnebabidua naʌ̃ ẽjũãnebema bororã jʌwaed̶a pananamãrẽã. Ãdjia jarabʌdara ĩjã od̶ida panʌa idjab̶a ne jũma biada od̶i carea b̶ead̶ida panʌa. 2 Djabarãa jaradua: ni ab̶aʌd̶ebemada biẽ́ bed̶ead̶iẽ́ panʌa, caicaya b̶ead̶iẽ́ panʌa, ãtebʌrʌ sobia b̶ead̶ida panʌa, jũmarã ume aduá b̶ead̶ida panʌa.\\n3 Wãrãda naẽna dadjirã bid̶a crĩcha biada neẽ́ panasid̶aa, Ãcõrẽra ĩjãnaẽ́ panasid̶aa, ãĩ crĩcha panasid̶aa. Dadjia cadjirua o awua b̶eara, b̶ʌsrid̶a o quĩrĩã b̶ea sid̶a nezoca quĩrãca jũma obadjid̶aa. Baridua cadjiruad̶e nĩbabadjid̶aa, djãrãba erob̶ʌ carea sod̶e biẽ́ panebadjid̶aa, djãrãba dadjirãra quĩrãmabadjid̶aa, idjab̶a dadjirãba djãrãda quĩrãmabadjid̶aa. 4 Baribʌrʌ dadjirã Ẽdrʌ Edabari Ãcõrẽba idji biada, idji quĩrĩã sid̶a jũmarãa cawabisia. 5 Maʌ̃ba dadjirãra ẽdrʌ edasia. Dadjia bia oped̶ad̶a carea ẽdrʌ edaẽ́ basía, ãtebʌrʌ idji quĩrã djuburiad̶eba ẽdrʌ edasia. Dadjirã cadjiruara sʌgʌsia djiwid̶i tod̶a quĩrãca b̶ead̶amãrẽã idjab̶a Ãcõrẽ Jaureba dadjirãa zocai b̶ai djiwid̶ida diasia. 6 Dadji Ẽdrʌ Edabari Jesucritod̶eba Ãcõrẽba idji Jaurera dadjirãa wãgaẽ́ diasia. 7 Ãcõrẽba idji biad̶eba dadjirãra jipa unu b̶ʌ bẽrã ewariza idji ume zocai panania. Maʌ̃da jʌ̃ã panʌa.\\n8 Maʌ̃ bed̶eara wãrã araa. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bʌa maʌ̃gʌra bio jaradia b̶aida Ãcõrẽ ĩjã b̶eaba ne jũma biada o wãnamãrẽã. Maʌ̃ bed̶eara bio bia b̶ʌa. Jũmarãda carebabaria. 9 Baribʌrʌ baridua bed̶ea siriẽ́ b̶ʌ carea caicayarãdua. Ãcõrẽba Moisea diad̶a ley carea bid̶a caicayarãdua. Idjab̶a dadji drõã naẽnabemarã trʌ̃ jaradiabadara igaradua. Jũma maʌ̃gʌra biẽ́ b̶ʌ bẽrã carebacaa.\\n10 Ab̶aʌba djabarãda ijarabibʌrʌ, idjira quẽãdua waa mãwã orãmãrẽã. Idjia ĩjãẽ́bʌrʌ, wayacusa quẽãdua. Maʌ̃ne wad̶ibid̶a ĩjãẽ́bʌrʌ, idji ume b̶arãdua. 11 Bʌa bio cawa b̶ʌa maʌ̃ ẽberãba wãrã bed̶eara igaraped̶a biẽ́ o b̶ʌda. Cadjirua o b̶ʌd̶eba unubi b̶ʌa ara idjida Ãcõrẽ quĩrãpita bed̶ead̶e b̶ʌda.\\nNaʌ̃ cartad̶e Pauloba jĩrũare b̶ʌd̶a\\n12 Mʌ̃a djaba Artemada wa djaba Tiquicoda bʌmaa wãbiya. Jãma jũẽnacarea isabe Nicopoli purud̶aa mʌ̃ acʌd̶e zedua. Mʌ̃a za uru cue jara mama b̶aida crĩcha b̶ʌa. 13 Ẽberãare bed̶eabari Zenada, Apolo sid̶a bʌmaʌba wãbʌdad̶e ne jũmaneba carebadua bia wãnamãrẽã. 14 Dadjirã dji Crito ĩjã b̶eaba biada o cawa wãnida panʌa ne neẽ́ qued̶ea carebad̶i carea. Mãwãra ara dadji quĩrĩãbe b̶ead̶aẽ́a.\\n15 Jũma mʌ̃ ume duanʌba quĩrĩã panʌa bʌra bia b̶aida. Dai quĩrĩã panʌ Crito ĩjã b̶eaa jaradua daiba quĩrĩã panʌda ãdjirãra bia duananida. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba jũma bãrãra careba b̶aida.","num_words":350,"character_repetition_ratio":0.059,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.171,"stopwords_ratio":0.214,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Esdra 6 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n15Darío sei poa Persiad̶ebema boroda b̶ed̶acarea Adar jed̶ecod̶e ewari ũbead̶e israelerãba Ãcõrẽ de dromara pãrãsid̶aa.\\n16Pãrãped̶ad̶acarea jũma dji Babilonianeba zeped̶ad̶a israelerãba, sacerdoterãba, levitarã bid̶a Ãcõrẽ de dromara b̶ʌsrid̶a jʌrasid̶aa.\\n17Jʌrasid̶ad̶e paca zaque dji umaquĩrãda cien, oveja dji umaquĩrãda dosciento, idjab̶a oveja zaquerãda cuatrociento Ãcõrẽa babue diasid̶aa. Maʌ̃ awara ãdjia cadjirua oped̶ad̶a carea chiwatu dji umaquĩrãda doce babue diasid̶aa. Israeld̶eba doce puru yõped̶ad̶a carea ab̶a ab̶a babue diasid̶aa.\\n18Maʌ̃be Moise cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌ quĩrãca Jerusaleʌ̃ne sacerdoterãba Ãcõrẽ de dromane trajad̶ida panʌ ewarida ãdjid̶e cawacawa b̶ʌsid̶aa. Levitarã bid̶a trajad̶ida panʌ ewarida ãdjid̶e cawacawa b̶ʌsid̶aa.\\n19Maʌ̃be Babilonianeba jẽda zeped̶ad̶a israelerãba dewarabema poad̶e dji nabema jed̶ecod̶e ewari catorced̶e ãdji Egiptod̶eba ẽdrʌped̶ad̶a quĩrãnebabada ewarida osid̶aa.\\n20Naãrã sacerdoterãba, levitarã bid̶a Ãcõrẽ quĩrãpita bia duanani carea jũma osid̶aa. Maʌ̃ bẽrã levitarãba animarã maʌ̃ ewari dromane bead̶ida panʌra beasid̶aa jũma Babilonianeba jẽda zeped̶ad̶arã itea, ãdji djabarã sacerdoterã itea idjab̶a ara ãdjirã itea bid̶a.\\n21Maʌ̃be jũma Babilonianeba jẽda zeped̶ad̶a israelerãba maʌ̃ ewarid̶e cobadara cosid̶aa. Dewararã bid̶a cosid̶aa, ãdji caita b̶ea puruba cadjirua obadara igarad̶aped̶a israelerã Ãcõrẽda ẽpẽ panena bẽrã.\\n22Siete ewari paʌ̃ ẽsãbari neẽ́ cobada ewarida b̶ʌsrid̶a osid̶aa. Ãcõrẽba ãdjirãra bio b̶ʌsrid̶abisia. Idjia Persiad̶ebema boroa ãdjirãda bia unubid̶a bẽrã dji boroba israelerã Ãcõrẽ de dromada careba osia.","num_words":193,"character_repetition_ratio":0.085,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.149,"stopwords_ratio":0.161,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Genesi 1 EMPNTPO - Naãrãed̶a Ãcõrẽba bajãda idjab̶a - Bible Search\\nGenesi int Genesi 2\\nÃcõrẽba naʌ̃ ẽjũã od̶a\\n1Naãrãed̶a Ãcõrẽba bajãda idjab̶a naʌ̃ ẽjũãda osia. 2Maʌ̃ne naʌ̃ ẽjũãra mĩã cawaiẽ́ b̶asia idjab̶a ne neẽ́ b̶asia. Pusa nãbuada pãĩmaba pãĩsosoa ũmasia. Maʌ̃ne Ãcõrẽ Jaureda pusa ʌ̃rʌ̃ domica b̶abadjia.+\\n3Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\nAra maʌ̃da ʌ̃nasia. 4Maʌ̃ ʌ̃naara Ãcõrẽba bia unusia. Maʌ̃be Ãcõrẽba ʌ̃naara pãĩma umebemada awara b̶ʌsia. 5Ʌ̃naara trʌ̃ b̶ʌsia “ãsa.” Pãĩmara trʌ̃ b̶ʌsia “diamasi.” Ãcõrẽba nabema ewarid̶e mãwã osia.+\\n6Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Baido ẽsi ded̶aada b̶aya baido ab̶a ʌ̃taa wãmãrẽã, ab̶a edre b̶emãrẽã.–\\n7Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba maʌ̃ ded̶aara osia. Maʌ̃ne baidora ab̶a ʌ̃taa wãsia. Ab̶a edre b̶esia. 8Ãcõrẽba maʌ̃ ded̶aara trʌ̃ b̶ʌsia “bajã.” Umébema ewarid̶e mãwã osia.\\n9Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Ded̶aa edrebema baidora jũma ãbaa ũmedua ẽjũã põãsada odjamãrẽã.–\\nAra maʌ̃da ẽjũã põãsada odjasia. 10Maʌ̃ra Ãcõrẽba bia unusia. Ẽjũã põãsara Ãcõrẽba trʌ̃ b̶ʌsia “egoro.” Baido ãbaa ũmenada trʌ̃ b̶ʌsia “pusa.”\\n11-12Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Egorod̶e ne quĩrãtanoa tununadua; chirua ta zaubari b̶eada idjab̶a nejõ bacuru sid̶a. Jũma maʌ̃ra ta zaud̶ia ara ãdji b̶ea quĩrãca tununamãrẽã.–\\nAra maʌ̃da egorod̶e ne quĩrãtanoa tunusid̶aa. Jũma chirua ta diabari b̶eara idjab̶a bacuru nejõ zaubari b̶ea sid̶a ãdji ta bara tunusid̶aa ara ãdji b̶ea quĩrãca tununamãrẽã. Maʌ̃ra Ãcõrẽba bia unusia. 13Ũbeabema ewarid̶e mãwã osia.\\n14-15Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Urua b̶eada bajãne b̶ead̶adua naʌ̃ ẽjũã ʌ̃na b̶amãrẽã idjab̶a ãsara, diamasi ume quĩrã awara b̶amãrẽã. Maʌ̃gʌba cawabi b̶aya ewarida, poada idjab̶a sãʌ̃be ewari dromada od̶ida panʌda.–\\n16Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba ʌ̃mãdauda ãsabema carea osia. Jed̶ecoda diamasibema carea osia. Idjab̶a chĩdau sid̶a ocuasia. 17-18Ãcõrẽba maʌ̃ra jũma bajãne b̶ʌcuasia naʌ̃ ẽjũã ʌ̃na b̶amãrẽã, ãsa beseamãrẽã, diamasi ʌ̃na b̶amãrẽã, idjab̶a ãsara diamasi ume quĩrã awara b̶amãrẽã. Maʌ̃ra idjia bia unusia. 19Quĩmãrẽbema ewarid̶e mãwã osia.\\n20Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Dojãne ne jũma zocai b̶eada baraa baya. Idjab̶a ʌ̃tʌ wãb̶aribada sid̶a baraa baya.–\\n21Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba b̶eda waib̶ʌga b̶eada ocuasia. Dojãne zocai b̶eada quĩrãtanoa ocuasia. Idjab̶a i bara b̶eada quĩrãtanoa ocuasia. Maʌ̃ra idjia bia unusia. 22Maʌ̃be ãdjirãra nãwã bia jarasia:\\n–Zocãrã yõnadua. Pusara, do sid̶a birad̶adua. Idjab̶a ĩbana sid̶a naʌ̃ ẽjũãne zocãrã yõnadua.–\\n23Ãcõrẽba juesumabema ewarid̶e mãwã osia.\\n24-25Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Animarã quĩrãtanoa b̶eada naʌ̃ ẽjũãne baraa baya: daupẽbada animarãda, ãdji jãne wãbada animarãda, mẽãbema animarã sid̶a baraa baya.–\\nAra mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba mẽãbema animarãda, daupẽbada animarãda, animarã ãdji jãne wãbada sid̶a quĩrãtanoa ocuasia. Maʌ̃ra idjia bia unusia.\\n26Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n–Jãʌ̃be ẽberãda od̶adrʌ dadji quĩrãca. Maʌ̃ ẽberãba ĩbana b̶eada, animarã pusad̶e b̶eada, daupẽbada b̶eada, mẽãbema b̶eada, idjab̶a jũma ãdji jãne wãbada sid̶a poya erob̶aya.–\\n27Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba ẽberãda osia idji quĩrãca. Wãrãda idji quĩrãca osia. Dji umaquĩrã, dji wẽrã sid̶a osia. 28Maʌ̃be Ãcõrẽba ãdjira nãwã bia jarasia:\\n–Warra zocãrã ununadua. Naʌ̃ ẽjũãra birad̶adua idjab̶a jũma naʌ̃ ẽjũãne b̶eara bãrã jʌwaed̶a erob̶ead̶adua. B̸eda b̶eara, ĩbana b̶eara, druabema animarã sid̶a jũma poya erob̶ead̶adua.–\\n29Maʌ̃ awara Ãcõrẽba ãdjía jarasia:\\n–Acʌd̶adua, mʌ̃a bãrãa diaya jũma naʌ̃ ẽjũãne chirua ta bara b̶eada, jũma bacuru nejõ ta bara b̶ea sid̶a. Maʌ̃nebemada bãrãba jũma cod̶ida panʌa. 30Idjab̶a animarã druabemaa, ĩbana b̶eaa, jũma animarã ãdji jãne wãbada b̶eaa bid̶a mʌ̃a chiruara diaya cod̶amãrẽã.–\\nAra maʌ̃da mãwã b̶esia. 31Maʌ̃be Ãcõrẽba idjia od̶ara jũma bio bia unusia. Seibema ewarid̶e mãwã osia.","num_words":485,"character_repetition_ratio":0.103,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.189,"stopwords_ratio":0.206,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Akʉra naʉ̃ne abé afrikáans ahanta aimara albanés alemán aluro amárico armenio asamés atié aucano ayá azerí azerí (alfabeto cirílico) bajo alemán bambara bashkir bassa de Camerún bassa de Liberia batak simalunguno batako dairí batako karo batako toba baulé becol bengalí birmano bislama boulou búlgaro cabilé caboverdiano cakchiquel camboyano catalán cebuano chabacano changana (zimbabue) checo chichewa chino mandarín (simplificado) chino mandarín (tradicional) chitonga chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chitumbuka chiyao chokue chol chopi chuabo chuukés chuvash cibemba cingalés comoriano de Ngazidja congo coreano criollo de Reunión criollo de las Seychelles criollo guadalupeño criollo guineano criollo haitiano criollo inglés de Belice criollo mauriciano croata damara dangme danés dehu digor diula duala dusún efik embera katio endebele endebele de Zimbabue endonga endáu enzema eslovaco esloveno español estonio euskera ewé fanti feroés finlandés fiyiano fon frafra francés ga gallego galés garífuna georgiano gitonga gokana griego groenlandés guaraní guaraní boliviano guerzé gueré gujarati gun guna hausa hebreo herero hiligaynon hindi hiri motu hmong (blanco) holandés hunsrik húngaro iban ibanag ibinda ibo ilocano indonesio inglés irlandés ishan islandés isoko italiano japonés javanés kachin kannada kaonde kayin sgaw kazajo kekchí khana khasi kikongo kikuyu kiluba kimbundu kinande kiniaruanda kipende kirguís kiribatiano kirundi kisi kisii kisonge kpelle krío kurdo kurmanyí del Cáucaso kwangalí kwanyama kyangonde lahu lao latgaliano lengua de señas argentina lengua de señas boliviana lengua de señas chilena lengua de señas colombiana lengua de señas costarricense lengua de señas ecuatoriana lengua de señas salvadoreña lengua de señas uruguaya lengua de señas venezolana lengua de signos española lenguaje de señas alemán lenguaje de señas americano lenguaje de señas angoleño lenguaje de señas australiano lenguaje de señas brasileño lenguaje de señas británico lenguaje de señas checo lenguaje de señas chino lenguaje de señas coreano lenguaje de señas cubano lenguaje de señas de Quebec lenguaje de señas eslovaco lenguaje de señas filipino lenguaje de señas finlandés lenguaje de señas francés lenguaje de señas ghanés lenguaje de señas griego lenguaje de señas guatemalteco lenguaje de señas holandés lenguaje de señas hondureño lenguaje de señas húngaro lenguaje de señas indio lenguaje de señas indonesio lenguaje de señas italiano lenguaje de señas japonés lenguaje de señas malasio lenguaje de señas neozelandés lenguaje de señas nicaragüense lenguaje de señas panameño lenguaje de señas paraguayo lenguaje de señas peruano lenguaje de señas rumano lenguaje de señas ruso lenguaje de señas sueco lenguaje de señas tai lenguaje de señas zimbabuense lenie letón lhukonzo lingala lituano lomue luganda lugbara lunda luo luvale macedonio macua malayo malayálam malgache maltés mam mambue-lungu mangareva maninkakan oriental mapudungun maratí marquesiano de Hiva Oa marquesiano de Nuku Hiva marshalés maya mazahua mazateco de Huautla mbukushu mendé meru misquito mixe mixteco de Guerrero mixteco de Huajuapan mizo mongol more nasa yuwe navajo nepalés ngäbere (o guaymí) nias niueano noruego nuer nyaneka nyungwe náhuatl de Guerrero náhuatl de la Huasteca náhuatl del centro náhuatl del norte de Puebla okpe oromo osético otetela otomí del valle del Mezquital pangasinán papiamento de Aruba papiamento de Curazao persa pidgin camerunés pidgin de las islas Salomón pidgin nigeriano pilagá polaco ponapés portugués pular punyabí punyabí (alfabeto shahmukhi) purépecha quechua ancashino quechua ayacuchano quechua boliviano quechua cuzqueño quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Pastaza quichua de Santiago del Estero quichua de Tena quiché rarotongués romaní de Bulgaria romaní de Macedonia romaní de Macedonia (alfabeto cirílico) romaní del este de Eslovaquia romaní del norte de Grecia romaní del sur de Grecia rumano ruso rutoro samoano sango saramacano sarnami sena senufo cebara sepedi serbio serbio (alfabeto latino) sesoto de Lesoto setsuana shona silozi somalí sranangtongo suajili suati sueco sundanés susu tagalo tahitiano tai tai del noreste talian tamil tandroy tankarana tarahumara tayik telugu tetun dili tigriña tivo tlapaneco toabaite tojolabal tok pisin tongano toquelao totonaco tseltal tsonga tsotsil turco turcomano turcomano (alfabeto cirílico) tuvaluano twi tártaro tének de San Luis Potosí ucraniano udmurto uhobo uigur (alfabeto cirílico) urdu uzbeko uzbeko (alfabeto latino) valenciano vendal vezo vietnamita wallisiano waray-waray wayuunaiki wichi wolaita xhosa xitshwa yacouba yoruba zapoteco de Lachiguiri zapoteco del Istmo zulú árabe ñanya ñemba\\nÃbapanʉ Daizeze Bedʼea jaradia wãita\\nDaizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabarideta ara opanʉ\\nDaizeze Bedʼeabara jarabʉ yumakẽrã ũmebʉta kongregasion akʉpanʉta. Maʉ̃rãra «zõrãrã akʉza zõrãrã k’arebabarira» (Filipenses 1:1). Adewara kongregasion bʉmae biobʉ maʉ̃ra mebẽrãra. ¿Kʼãrẽne kʼarebabʉ zõrãrã kʼarebabarirabara dayirãra?\\nKʼarebapanʉ zõrãrãta. Zõrãrã kʼarebabarirãra Daizeze ĩjãbʉ soiduba, daya ĩjãseabʉ, akʉza biʼia kʼawuabʉta, ʉ̃kʉrʉra warrara, ʉ̃kʉrʉra audre zõrãrã. Ãyara kongregasionne nekʼãrẽ oita kʼarebabʉ, akʉza kongregasion daʉcha ãba jʉre erbaita, ãyira nruemaza mejãcha trajabʉ. Mawũã zõrãrã ewari erbʉ jaradiaita akʉza mebẽrã akʉita.\\nTrajapanʉ mejãcha awuru kʼãrẽa. Ʉ̃kʉrʉ zõrãrã kʼarebabarira ẽbẽra ãba daʉcha obarira, akʉza ẽbẽra ãba yi jʉrebarima zebʉrʉde biga jarabari. Ʉ̃kʉrʉra yi zabari akʉbari, akʉza karta dedekabari, ʉ̃kʉrʉra plata juachabari akʉza mebẽrã kongregasionnebema Daizeze Bedʼea jaradia wãimae jaradiabari. Mawũã kʼarebapanʉ Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaride ara oita, akʉza kʼarebabʉ zõrãrã yideta, zõrãrã kongregasionnebemaba jarabʉ kĩrãkʼa. Ãya badu kʼãrẽta omarẽã jarabʉdade opanʉ, ãyira zokeapanʉbaera jõmaʉ̃ba wawia ũdubipanʉ (1 Timoteo 3:13).\\nÃyara Daizeze wãrĩnu ĩjãbʉta ũdubipanʉ. Zõrãrã kʼarebabarira jʉrʉsida Daizeze ode kẽrẽpapanʉbaera. Ãya yeda jaradiabʉdeba kʼarebabʉ dayirãba ĩjãbʉ audre ĩjãita. Akʉza Daizeze Bedʼea jaradiabʉdeba, kʼarebabʉ dayirãbida abʼarika oita, akʉza ãyi zokeabʉdeba ũdubibʉ sobiata, akʉza ãbabaita (Efesios 4:16). Tẽã jʉneãne ãyira kongregasionne zõrãrãbaseabʉ.\\n¿Kʼãrẽta obʉ zõrãrã kʼarebabarirabara?\\n¿Sãwũã kʼãrẽbabʉ zõrãrã kʼarebabarirabara kongregasion bia erbaita?\\nDaizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridema jũẽbʉrʉza ewari jʉrʉda zõrãrãʉ̃me bedʼeaita, mawũãẽbʉrʉ zõrãrã kʼarebabarirabawara, akʉza yi mebẽrãbawara ãyi jõma ũdu kʼawuayeda.","num_words":870,"character_repetition_ratio":0.118,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.154,"stopwords_ratio":0.001,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.806,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Gela Liwai Lotaɡ̶anaɡ̶axi Aneotedoɡ̶oji 1 JOÃO 2\\n☰ 1 JOÃO 2 ◀ ▶\\n1 Ionigipi yemaanigipi. Jiditibigaɡ̶ajitiwaji naɡ̶adi notaɡ̶anaɡ̶axi jaotibige me daɡ̶awii ane beyagi. Pida nigica aneo libeyaceɡ̶egi, ini oko ane niɡ̶iwatoɡ̶odici me dipokotoɡ̶oloco lodoe Aneotedoɡ̶oji Ǥodiodi. Niɡ̶iniwa ane ɡ̶odeleɡ̶e, Jesus Cristo ane iɡ̶enaɡ̶a. 2 Ijaaɡ̶ijoa yeleo eotedibige Aneotedoɡ̶oji me daɡ̶adiaa yelatedoɡ̶odomi leeɡ̶odi ɡ̶obeyaceɡ̶eco. Jesus Cristo ayeleo daɡ̶a leeɡ̶odi okomoka ɡ̶obeyaceɡ̶eco, pida leeɡ̶odi libeyaceɡ̶eco inatawece okotigi niɡ̶ina iiɡ̶o.\\nLeeditibige mejiwaɡ̶ataɡ̶a liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji\\n3 Nigejiwaɡ̶ataɡ̶a liiɡ̶enatakaneɡ̶eco Aneotedoɡ̶oji, odaa aɡ̶ica daɡ̶a jawienatakanaɡ̶a me jowooɡ̶otaɡ̶a Aneotedoɡ̶oji. 4 Niɡ̶ina oko anee me yowooɡ̶odi Aneotedoɡ̶oji, pida aɡ̶eyiwaɡ̶adi liiɡ̶enatakaneɡ̶eco, niɡ̶ini oko awitakegi, codaa niɡ̶ica anewi aɡ̶ica minitaɡ̶a. 5 Pida niɡ̶ina oko aneyiwaɡ̶adi Aneotedoɡ̶oji lotaɡ̶a, ikee mewi me yemaa Aneotedoɡ̶oji manitawece laaleɡ̶ena. Codaa jiɡ̶idaa jowooɡ̶otaɡ̶atece mewi me ɡ̶odexogotege Aneotedoɡ̶oji. 6 Niɡ̶ina oko anee me yexogotege Aneotedoɡ̶oji, leeditibige monowiiɡ̶otalo Jesus Cristo, anodaaɡ̶eeteda maleeɡ̶ijoa me yewiɡ̶atedeloco digoina iiɡ̶o.\\n7 Inioxoadipi yemaanigipi. Ajiditibigaɡ̶aji niiɡ̶enatakaneɡ̶egi gela, pida jiditibigaɡ̶aji jotigide niiɡ̶enatakaneɡ̶egi anidioka limedi majipaata niɡ̶ijo odoejegi noko maleekoka anakatoniteda Cristo. Niɡ̶ijo jotigide niiɡ̶enatakaneɡ̶egi joaniɡ̶idaaɡ̶ida niɡ̶ijo natematigo anidioka limedita majipaata. 8 Pida natigide epaa jiditibigaɡ̶ajitiwaji gela niiɡ̶enatakaneɡ̶egi. Anodaaɡ̶eeteda Cristo maleeɡ̶ijoa me yewiɡ̶a digoina iiɡ̶o ikee mewi niɡ̶ida niiɡ̶enatakaneɡ̶egi. Codaa makaamitiwaji jaɡ̶aɡ̶a ikeeni mewi niɡ̶ida niiɡ̶enatakaneɡ̶egi leeɡ̶odi aneni me ɡ̶adewikitiwaji. Odaa jiditibigaɡ̶aji gela niiɡ̶enatakaneɡ̶egi leeɡ̶odi ja ma nexocaɡ̶a, odaa lokokena anewi jiɡ̶ídi.\\n9 Nigini oko anee me idei manitaɡ̶a lokokena, pida yelatema nioxoa, odaa niɡ̶ini oko idokee me idei nexocaɡ̶a. 10 Pida niɡ̶ina oko ane yemaa nioxoa baɡ̶a idei manitaɡ̶a lokokena, odaa aɡ̶ica ane yakadi meo libatiigi, aliciagi niɡ̶ina oko ane dixipe migotigi nexocaɡ̶a. 11 Pida niɡ̶ina oko ane leleɡ̶edi nioxoa idei miditaɡ̶a nexocaɡ̶a. Idioka limedi migotigi nexocaɡ̶a, codaa ayowooɡ̶odi niɡ̶ica ane diiticogi leeɡ̶odi nexocaɡ̶a eo me daɡ̶a yakadi me yatetibece.\\n12 Ionigipi yemaanigipi. Jidikotibigaɡ̶aji leeɡ̶odi Aneotedoɡ̶oji aɡ̶alee ɡ̶adiloikatititetiwaji leeɡ̶odi ɡ̶abeyaceɡ̶eco, leeɡ̶odi Cristo ja yeleotedoɡ̶odomi. 13 Natigide, akaamitiwaji ane ɡ̶adiciagi eniododipi. Jidikotibigaɡ̶ajitiwaji leeɡ̶odi joɡ̶owooɡ̶oti Niɡ̶ijoa anakaaɡ̶iniwa niɡ̶ijo maleekoka yoeteda Aneotedoɡ̶oji niɡ̶ina iiɡ̶o. Akaamitiwaji ane ɡ̶adiciagi lionekadi. Jidikotibigaɡ̶ajitiwaji leeɡ̶odi naɡ̶aɡ̶ekeni niɡ̶ijo abeyaceɡ̶egi, diaabo. Akaamitiwaji ane ɡ̶adiciagi niɡ̶ina ionigipi yemaanigipi. Jidikotibigaɡ̶ajitiwaji leeɡ̶odi noɡ̶owooɡ̶oti Aneotedoɡ̶oji, Ǥodiodi.\\n14 Akaamitiwaji ane ɡ̶adiciagi eniododipi. Jidikotibigaɡ̶aji leeɡ̶odi mowooɡ̶oti Niɡ̶ijoa anakaaɡ̶iniwa niɡ̶ijo maleekoka yoeteda Aneotedoɡ̶oji niɡ̶ina iiɡ̶o. Akaamitiwaji ane ɡ̶adiciagi lionekadi. Jidikotibigaɡ̶aji leeɡ̶odi me ɡ̶adoniciwatitiwaji me iwaɡ̶atakani. Aneotedoɡ̶oji lotaɡ̶a idioka limedi me ideite catiwedi ɡ̶adaaleɡ̶enali, codaa jaɡ̶aɡ̶ekeni niɡ̶ijo ɡ̶odaxakawa abeyaceɡ̶egi.\\n15 Jinaɡ̶alideetalotiwaji lakataɡ̶a niɡ̶ina oko anida aneetege niɡ̶ina iiɡ̶o, codaa jinaɡ̶a daɡ̶axa memaani niɡ̶inoa aninoa niɡ̶ina iiɡ̶o. Niɡ̶ina oko ane yemaa lakataɡ̶a niɡ̶ina oko anida aneetege niɡ̶ina iiɡ̶o ayemaa Aneotedoɡ̶oji Ǥodiodi. 16 Igaataɡ̶a inoatawece ane lakataɡ̶a niɡ̶ina iiɡ̶o aicoɡ̶oticogi miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji, Ǥodiodi. Niɡ̶inoa ɡ̶odaaleɡ̶ena lemaanaɡ̶a ane beyagi, codaa niɡ̶ina me jemaanaɡ̶a okanicodaaɡ̶ica ane jinataɡ̶a, codaa niɡ̶ina me idinanenaɡ̶atece ɡ̶odakataɡ̶a, inoatawece icoɡ̶otedinigi niɡ̶ina iiɡ̶o, aicoɡ̶otedicogi miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji, Ǥodiodi. 17 Niɡ̶ina iiɡ̶o icota me daa, codaa inoatawece niɡ̶inoa anoyemaa niɡ̶ina oko anelatibige niɡ̶ina iiɡ̶o ixomaɡ̶atedijo. Pida niɡ̶ina oko aneo ane yemaa Aneotedoɡ̶oji, joaniɡ̶iniaa idioka limedi me yewiɡ̶a miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji.\\nNiɡ̶ina oko ane lakapetegi Cristo\\n18 Ionigipi yemaanigipi. Ja nipegi me daa niɡ̶ina iiɡ̶o. Ajipaatatiwaji modi menagi niɡ̶ina eneɡ̶egi lakapetegi Cristo, codaa niɡ̶ina natigide, eliodi lakapetedipi Cristo ja dinikeetibigiwaji. Joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi me jowooɡ̶otaɡ̶a naɡ̶a nipegi me daa niɡ̶ina iiɡ̶o. 19 Niɡ̶ina analee lakapetedi Cristo oika me idei mokotaɡ̶a leeɡ̶odi aɡ̶ica anejinaɡ̶atege. Igaataɡ̶a deɡ̶elatigi mokotaɡ̶a, daɡ̶awini inaaɡ̶ite mokotaɡ̶a. Pida etiɡ̶odaladi owotibige me jowooɡ̶otaɡ̶a me ijotawece aɡ̶ica anejinaɡ̶atege.\\n20 Pida Cristo yajigotedaɡ̶awatiwaji Liwigo, joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi mowooɡ̶otitetiwaji inoatawece anepeɡ̶ewi. 21 Ajidikotibigaɡ̶ajitiwaji daɡ̶a leeɡ̶odi me doɡ̶owooɡ̶oti anewi. Pida jidikotibigaɡ̶ajitiwaji leeɡ̶odi noɡ̶owooɡ̶oti anewi, codaa leeɡ̶odi mowooɡ̶oti niɡ̶ina ane diwitaka, me diɡ̶ica aneetege anewi.\\n22 Niɡ̶ina oko anee Jesus me daɡ̶a Lionigiteda Aneotedoɡ̶oji, codaa anee maleediɡ̶iniaaɡ̶iniwateda Niɡ̶icoa ane niiɡ̶e Aneotedoɡ̶oji meote ɡ̶odewiɡ̶a, niɡ̶ini oko eliodi me diwitaka, codaa lakapetegi Cristo. Ligegitibece ica Aneotedoɡ̶oji me daɡ̶a Ǥodioditeda, codaa Jesus me daɡ̶a Lionigiteda Aneotedoɡ̶oji. 23 Niɡ̶ina oko anee Jesus me daɡ̶a Lionigiteda Aneotedoɡ̶oji, joaniɡ̶iniaaɡ̶ini aɡ̶icoa Aneotedoɡ̶oji ane Ǥodiodi minitaɡ̶a. Pida niɡ̶ina oko anee Jesus me Lionigi Aneotedoɡ̶oji, joaniɡ̶iniaaɡ̶ini biɡ̶iniwa Aneotedoɡ̶oji ane Ǥodiodi minitaɡ̶a.\\n24 Enice oteteni catiwedi ɡ̶adaaleɡ̶enali niɡ̶inoa notaɡ̶a anoditece ɡ̶otiwaɡ̶atakaneɡ̶egi anajipaatalo niɡ̶ijo noko maleekoka anakatoniteda Ǥoniotagodi. Noɡ̶otetenitetiwaji catiwedi ɡ̶adaaleɡ̶enali niɡ̶ijoa notaɡ̶a anajipaatalo niɡ̶ijo noko, odaa idioka limedi me ɡ̶adexocitege Lionigi, codaa me Aneotedoɡ̶oji ane Ǥodiodi. 25 Joaniɡ̶idaa ane ligegi Aneotedoɡ̶oji me najigotedoɡ̶owa. Najigotedoɡ̶owa ɡ̶odewiɡ̶a ane diɡ̶ica liniogo miniwataɡ̶a.\\n26 Jidikotibigaɡ̶ajitiwaji ejitece niɡ̶ina oko anodoletibige metiɡ̶adinaaleni. 27 Pida Liwigo Aneotedoɡ̶oji ane yajigotedaɡ̶awatiwaji idei catiwedi ɡ̶adaaleɡ̶enali, odaa aleeditibige eledi oko daɡ̶a ɡ̶adiiɡ̶axinitiwaji, igaataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji Liwigo ɡ̶adiiɡ̶axinitecetiwaji inoatawece ane leeditibige mowooɡ̶oti. Ǥadiiɡ̶axinitece anewi, codaa aɡ̶odinaale. Enice oleetibige midioka limedi madinexocaɡ̶atitege, niɡ̶ijo anodaaɡ̶ee me ɡ̶adiiɡ̶axinitetiwaji.\\n28 Enice ionigipi yemaanigipi, jemaa midioka limedi madinexocaɡ̶atitege Cristo, amaleeɡ̶aɡ̶a abo ɡ̶adaaleɡ̶ena nige dinikee, me daɡ̶a adoiitalo. Codaa me daɡ̶a ɡ̶odiboliɡ̶a nigejoɡ̶ota lodoe Cristo nigeno. 29 Owooɡ̶otitiwaji Cristo me iɡ̶enaɡ̶a. Odaa ajawienatakanaɡ̶a maɡ̶aɡ̶owooɡ̶oti minatawece niɡ̶ina oko anidioka limedi mowo ane iɡ̶enaɡ̶a, Liwigo Aneotedoɡ̶oji jeɡ̶eo me micataɡ̶a daɡ̶a gela menitaciniwace niɡ̶idi oko.","num_words":735,"character_repetition_ratio":0.117,"word_repetition_ratio":0.008,"special_characters_ratio":0.137,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Josue 20 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Ãcõrẽba Josuéa nãwã jarasia:\\n2–Israelerãa jaradua mĩrũbada puruda b̶ʌcuad̶amãrẽã mʌ̃a Moised̶eba bãrãa jarad̶a quĩrãca.\\n3Mĩã beai crĩchaẽ́ b̶ʌd̶e ab̶aʌba djãrãda beaibʌrʌ, dji beud̶a ẽberãrãba idji bead̶i naẽna maʌ̃ purud̶aa mĩrũ wãida b̶ʌa.\\n4Mama jũẽped̶a ed̶a wãi naẽna purud̶e ed̶a wãbadama dji bororãa jũma nẽbʌrʌida b̶ʌa sãwãsida. Dji bororãba cawasid̶ara maʌ̃ ẽberãba jara b̶ʌra wãrãda, idjira purud̶e idu ed̶a wãbid̶aped̶a jarad̶ida panʌa sãma b̶eida b̶ʌda.\\n5Maʌ̃ne dji beud̶a ẽberãrãba idjida bead̶i carea maʌ̃ purud̶e iwid̶id̶e wãnibʌrʌ, dji bororãba idjira diacara panʌa mĩã beai crĩchaẽ́ b̶ʌd̶e bead̶a bẽrã idjab̶a quĩrũbid̶eba mĩã bead̶aẽ́ bẽrã.\\n6Baribʌrʌ idjira mamaʌba ãyã wãcara b̶ʌa ab̶a dji cawa obadarãba jũmarã quĩrãpita wãrãda bed̶ead̶e b̶ʌẽ́ana abʌdad̶aa. Maʌ̃ awara ãyã wãcara b̶ʌa ab̶a sacerdote dji dromaara b̶ʌda jaid̶abʌrʌd̶aa. Mãwãnacarea wayacusa idji purud̶e b̶ad̶e wãida b̶ʌa.–\\n7Mãwã jarad̶a bẽrã israelerãba mĩrũbada puruda b̶ʌcuasid̶aa. Neptali ẽjũã eyaid̶a b̶ʌd̶e Quedé puruda b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ purura Galilea druad̶e b̶ʌa. Epraiʌ̃ ẽjũã eyaid̶a b̶ʌd̶e Siqueʌ̃ puruda b̶ʌsid̶aa. Juda ẽjũã eyaid̶a b̶ʌd̶e Quiriat-arbá puruda b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ purura idjab̶a Hebroʌ̃ abadaa.\\n8Jordaʌ̃ quĩrãrẽ Jericod̶eba ʌ̃mãdau odjabariare mĩrũbada puruda ũbea b̶ʌsid̶aa. Rubeʌ̃ ẽjũãne eya boro jewed̶ad̶e Beser puruda b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ purura ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e b̶ʌa. Ga ẽjũãne Ramo puruda b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ purura Gala druad̶e b̶ʌa. Manase ẽjũãne Golaʌ̃ puruda b̶ʌsid̶aa. Maʌ̃ purura Basaʌ̃ druad̶e b̶ʌa.\\n9Maʌ̃ mĩrũbada puruda b̶ʌcuasid̶aa israelerã, drua ãĩbema ãdjirã tãẽna panʌ sid̶a poya mĩrũnamãrẽã. Mĩã beai crĩchaẽ́ b̶ʌd̶e ab̶aʌba djãrãda beasira mama mĩrũ b̶aida b̶asia ab̶a dji cawa obadarãba puru quĩrãpita wãrãda bed̶ea neẽ́ b̶ʌad̶a abʌdad̶aa.\\n< Josue 11\\nJosue 22 >","num_words":238,"character_repetition_ratio":0.103,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.165,"stopwords_ratio":0.147,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Sãwũã ibiadepanaita mebẽrãbawara | Bʉ mebẽrãbawarãra sobiabaseabʉ\\nAkʉra naʉ̃ne abui acholi afrikáans ahanta aimara albanés alemán alemán de Pensilvania aluro amárico armenio asamés ateso aucano ayie azerí azerí (alfabeto cirílico) bajo alemán bali bambara bashkir bassa de Camerún bassa de Liberia batak simalunguno batako karo batako toba baulé becol bengalí biak birmano bislama boulou búlgaro cabilé cakchiquel del centro camboyano catalán cebuano chabacano changana (zimbabue) checo chichewa chin tiddim chino mandarín (simplificado) chino mandarín (tradicional) chitonga chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chitumbuka chiyao chokue chol chopi chuabo chuvash cibemba cinamwanga cingalés congo coreano criollo de Reunión criollo de las Seychelles criollo guineano criollo haitiano criollo inglés de Belice criollo mauriciano croata damara dangme danés dayaco engayú dehu digor diula duala dusún edo efik embera katio endebele endebele de Zimbabue endonga endáu enzema eslovaco esloveno español estonio euskera ewé feroés finlandés fiyiano fon frafra francés ga gallego galés garífuna georgiano gitonga griego groenlandés guaraní guaraní boliviano guerzé gujarati gun guna hausa hebreo herero hiligaynon hindi hiri motu hmong (blanco) holandés húngaro iban ibanag ibinda ibo ilocano indonesio inglés irlandés ishan islandés isoko italiano japonés javanés kachin kannada kaonde kayin sgaw kazajo kekchí khana kikamba kikongo kikuyu kiluba kimbundu kinande kiniaruanda kipende kirguís kiribatiano kirundi kisi kisii kpelle krío kurdo kurmanyí (alfabeto cirílico) kurdo kurmanyí del Cáucaso kurdo soraní kwangalí kwanyama kyangonde lamba lengua de señas argentina lengua de señas boliviana lengua de señas chilena lengua de señas colombiana lengua de señas ecuatoriana lengua de señas mexicana lengua de señas venezolana lenguaje de señas alemán lenguaje de señas americano lenguaje de señas angoleño lenguaje de señas australiano lenguaje de señas checo lenguaje de señas chino lenguaje de señas coreano lenguaje de señas cubano lenguaje de señas eslovaco lenguaje de señas finlandés lenguaje de señas francés lenguaje de señas ghanés lenguaje de señas guatemalteco lenguaje de señas húngaro lenguaje de señas indio lenguaje de señas indonesio lenguaje de señas italiano lenguaje de señas japonés lenguaje de señas malauí lenguaje de señas malgache lenguaje de señas neozelandés lenguaje de señas panameño lenguaje de señas paraguayo lenguaje de señas polaco lenguaje de señas portugués lenguaje de señas ruso lenguaje de señas sueco lenguaje de señas zimbabuense lenie letón lhukonzo lingala lituano lomue luganda lugbara lunda luo macedonio macua malayo malayálam malgache maltés mam mambue-lungu maninkakan oriental manyacú mapudungun maratí maya mazahua mazateco de Huautla mbukushu mendé meru mingreliano mixe mixteco de Guerrero mixteco de Huajuapan mizo mongol more motu nambya nasa yuwe navajo nengone nepalés ngäbere (o guaymí) nias niueano noruego nyungwe náhuatl de Guerrero náhuatl de la Huasteca náhuatl del centro náhuatl del norte de Puebla oromo osético otetela otomí del valle del Mezquital pangasinán papiamento de Aruba papiamento de Curazao persa pidgin camerunés pidgin de las islas Salomón polaco portugués pular punyabí punyabí (alfabeto shahmukhi) purépecha quechua ancashino quechua ayacuchano quechua boliviano quechua cuzqueño quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Pastaza quichua de Santiago del Estero quichua de Tena quiché rarotongués romaní de Bulgaria romaní de Macedonia romaní de Macedonia (alfabeto cirílico) romaní del este de Eslovaquia romaní del norte de Grecia romaní del sur de Grecia rumano runyankore ruso rutoro samoano sango sanguir saracu saramacano sarnami sena sepedi serbio serbio (alfabeto latino) serere sesoto de Lesoto sesoto de Sudáfrica setsuana shona shuar sidama silozi somalí sranangtongo suajili suajili del Congo suati sueco sundanés susu tagalo tahitiano tai tamil tandroy tankarana tarahumara tayik telugu tetun dili tigriña tivo tlapaneco tojolabal tok pisin tongano toraja totonaco tseltal tshiluba tsonga tsotsil turco turcomano turcomano (alfabeto cirílico) tuvaluano tuviniano twi tártaro tének de San Luis Potosí ucraniano udmurto uhobo uigur (alfabeto cirílico) uolof urdu uruund uzbeko uzbeko (alfabeto latino) valenciano vendal vezo vietnamita wallisiano waray-waray wayuunaiki wichi wolaita xhosa xitshwa yoruba zandé zapoteco de Lachiguiri zapoteco del Istmo zulú árabe árabe de Túnez ñanya ñemba\\nSãwũã ibiadepanaita mebẽrãbawara\\n«Ẽbẽrã biabara, ʉ̃tabʉta krĩcharãra, apasiblebara, akʉza jũãbara» (Colosenses 3:12)\\nJuwa jidabʉrʉdera mebẽrãbadogo. Ewari jõmaʉ̃nẽ idubʉẽmina bʉ yibarira kãgabʉta akʉza wawiabʉta, mamina atia bʉa ẽbẽra audre krĩchabʉra bʉ kima. Edaʉde bʉ mebẽrãitara maʉ̃ ĩjãira zarebayi. Mamina wãrĩnu Daizeze bed’earadebemaba kʼarebayi ãyibawara nenẽãbaita, mãyi juwa jidada trajapanʉena.\\n1 BIʼIA KRĨCHARA BɄ MEBẼRÃBAWARA BEDʼEABɄRɄDERA\\nDAIZEZE BEDʼEABA JARABɄTA. «Wawiara bʉ zezera akʉza bʉ papara» (Efesios 6:2). Bʉ poaga sõbebʉ krĩchaẽã, bigabayi ewari jõmaʉ̃nẽ bʉ yibarira wawiaita, mamina kĩrãbera bʉ kimabida yi mebẽrã akʉibarata, kãgara jiwaidaẽbaera, mawũãra peraẽbayi bʉ kima yi barirabawara bedʼeaira (1 Corintios 13:4; Gálatas 5:26).\\nJararãra naʉ̃ bedʼeata. Bʉ mebẽrãbara mʉra mejãcha jarapanʉ. Mawũãẽbʉrʉ bʉ papara sobiaẽ mʉa obʉ kʼãrẽara\\nKrĩchara bʉ kima sãwũã sentibʉta\\n2 BɄYA KRĨCHABɄDEBARA\\nDAIZEZE BEDʼEABA JARABɄTA. «Maʉ̃ba yumakẽrãbara idubʉya yi zezera akʉza yi papara, mawũã yi kimaʉ̃me baibaera, adewara kakʉa abapaibaibara» (Génesis 2:24). Bʉ juwa jidada tẽã, edaʉde bʉ yibarirabara krĩchadayi waidide ãya akʉibarata akʉza bʉ juwa jidadade eda bedʼea kĩrãnañi.\\nMara ũmebʉrʉ kʼawua jaraseapanʉ kʼãrẽ ewaride eda bedʼeaseabʉta mara yi barirãra, mamina ibiade jaraibara. Wãrĩnuta jarada mamina kĩrʉ bedʼeaẽã (Proverbios 15:1). Ʉ̃tabʉta krĩchaẽãba akʉza apasibleba, akʉza jũãbaiba karebayi bʉ mebẽrãbawara biabaita akʉza «awuantaidua mãyirainʉ kãgaba» (Efesios 4:2).\\nBʉta krĩcha obʉbʉrʉ bʉ mebẽrã marane eda bedʼea bʉ kʼãrẽa, bedʼeara bʉ kimaʉ̃me maʉ̃ ʉ̃rʉ, mamina mara kʼãrẽ krĩchaẽpanʉne\\nBedʼea abʼarika zeidua maʉ̃ sãwũã ara oita\\nKRĨCHAIDUA ÃYI SÃWŨà SENTIBɄTA\\nBiga kʼawuaita bʉ yi barira sãwũã sentibʉta akʉza ãya sãwũã akʉbʉta. Ãyara mara zʉbʉria oya mawũã oẽ, awuarabʉrʉ marata krĩchabʉ soiduba. Mamina edaʉde ãyitara zarebayi ãyi wũãwũã juwa jidada karãpe aĩwaira, mawũãẽbʉrʉ krĩchaseabʉ doba amaesidata. Mamina ũrĩbʉbʉrʉ wãrĩnu Daizeze bed’earadebemaba jarabʉta akʉza ãyime bia bedʼeabʉbʉrʉ, mawũãra bia wañi bʉ juwa jidadara.\\n¿Kʼãrẽa zãwureba pakõreba ewari jõmaʉ̃nẽ kʼawua kĩrãbʉ ãyi wũãwũã juwa jidada ʉ̃rʉra?\\n¿Sãwũã wawia ũdubibara mʉara mʉ yibarirãra akʉza mʉ kimatrʉ audre krĩchabʉta?","num_words":907,"character_repetition_ratio":0.091,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.159,"stopwords_ratio":0.002,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.968,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 CRONICA 1\\nUMÉBEMA CARTA CRONICA\\nSalomoʌ̃ba necawaa Ãcõrẽa iwid̶id̶a\\n1 Davi warra Salomoʌ̃ba israelerãra bia pe erob̶esia Ãcõrẽra idji ume b̶ʌ bẽrã idjab̶a bio dji dromada b̶ʌd̶a bẽrã. 2 Ewari ab̶a Salomoʌ̃ba israelerãra jũma trʌ̃cuasia: idji sordaorã bororãda, nẽbʌra cawa obadarãda, dji dromarãda, dji drõãrã sid̶a.* Idji sordaorã bororãda. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mil sordaorã bororãda idjab̶a cien sordaorã bororãda.” 3 Jũẽped̶ad̶acarea Salomoʌ̃ra jũma ãdjirã sid̶a Gabaoʌ̃ puru caita b̶ʌ eyad̶aa wãsid̶aa Ãcõrẽ wua deda mama b̶ʌ bẽrã. Maʌ̃ wua dera Ãcõrẽ nezoca Moiseba ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e obid̶a basía. 4 Baribʌrʌ Salomoʌ̃ ewarid̶e Ãcõrẽ baurudera maʌ̃ ded̶e b̶aẽ́ basía, Daviba Quiriat-jeariʌ̃ purud̶eba Jerusaleʌ̃ purud̶aa eded̶a bẽrã. Mama idjia obid̶a wua ded̶e ed̶a waga b̶ʌsia. 5 Baribʌrʌ animarã babue diabada bronce od̶ada wad̶ibid̶a Ãcõrẽ wua de quĩrãpe b̶asia Gabaoʌ̃ puru caita. Maʌ̃ra Uri warra Bezaleelba od̶a basía.† Exodo 38:1-7. Bezaleelera Hur wiuzaque basía. Salomoʌ̃ra, idjia trʌ̃cuad̶a ẽberãrã sid̶a mamaa wãsid̶aa Ãcõrẽa iwid̶id̶i carea. 6 Mama Ãcõrẽ wua de quĩrãpe Salomoʌ̃ra animarã babue diabada bronce od̶a caita wãped̶a Ãcõrẽa animarãda mil babue diacuasia.\\n7 Maʌ̃ diamasi Ãcõrẽra Salomoʌ̃ma odjaped̶a nãwã jarasia:\\n–Bʌa quĩrĩã b̶ʌda mʌ̃́a iwid̶idua.–\\n8 Salomoʌ̃ba panusia:\\n–Bʌa mʌ̃ zeza Davira quĩrĩãneba bio carebabadjia. Maʌ̃be bʌa mʌ̃ra idji cacuabari israelerã boroda b̶ʌsia. 9 Mʌ̃ Boro Ãcõrẽ, bʌa mʌ̃ zeza Davia jarad̶a quĩrãca odua. Bʌa mʌ̃ra israelerã boroda b̶ʌsia. Baribʌrʌ ãdjirãra zocãrã panʌa ĩbʌ quĩrãca. 10 Maʌ̃ bẽrã necawaada, crĩcha cawaa sid̶a mʌ̃́a diadua israelerãra bia pe erob̶ai carea. Bʌa carebaẽ́bʌrʌ ni ab̶aʌba bʌ ẽberãrã zocãrã panʌra poya bia pe erob̶aẽ́a.–\\n11-12 Maʌ̃ne Ãcõrẽba jarasia:\\n–Mʌ̃a bʌra mʌ̃ ẽberãrã boroda b̶ʌsia. Maʌ̃ne bʌa ab̶abe necawaada, crĩcha cawaa sid̶a iwid̶isia ãdjirã bia pe erob̶ai carea. Sod̶eba maʌ̃da quĩrĩã b̶ʌ bẽrã mʌ̃a necawaada, crĩcha cawaa sid̶a bʌ́a diaya. Maʌ̃ awara bʌa parata waib̶ʌada, ne jũma erob̶aida, bio dji droma baida, dãrã zocai b̶ai sid̶a iwid̶id̶aẽ́mĩna mʌ̃a diaya. Maʌ̃ awara bʌ dji quĩrũda beud̶amãrẽã iwid̶id̶aẽ́mĩna mʌ̃a bʌra ãdjid̶ebemada wagaya. Bʌa erob̶ai quĩrãca ni ab̶aʌ boro bʌ naẽna b̶ad̶aba neẽ́ b̶asia idjab̶a ni ab̶aʌ boro bʌare zebʌrʌ bid̶a erob̶aẽ́a.–\\n13 Maʌ̃be Gabaoʌ̃ puru caita b̶ʌ eyad̶eba Ãcõrẽ wua de b̶ʌmaʌba Salomoʌ̃ra Jerusaleʌ̃naa jẽda wãped̶a jũma israelerãra pe erob̶esia.\\nSalomoʌ̃ba cawayo, carreta sid̶a jʌrʌ ped̶a\\n14 Salomoʌ̃ba djõbada carretada, cawayo sid̶a zocãrã edasia.‡ Cawayo. Ʌ̃cʌrʌmaarã idjia cawayod̶eba djõbadarãda jʌrʌ pesia. Carretara 1,400 edasia idjab̶a cawayoda doce mil edasia. Maʌ̃gʌra idji sordaorã panabada puruza idjab̶a Jerusaleʌ̃ne idji b̶abarimaa bid̶a b̶ʌcuasia. 15 Salomoʌ̃ dji boro basid̶e oroda, parata sid̶a Jerusaleʌ̃ne ad̶uba erob̶asia mõgara quĩrãca. Idjab̶a dji biara b̶ʌ bacuru Libanonebema enenada ad̶uba erob̶asia mẽãbema higojõ eya carrad̶e bara quĩrãca.§ Dji biara b̶ʌ bacuru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “cedro” baribʌrʌ ogoẽ́a. 16 Salomoʌ̃ itea ne nẽdobadarãba Egiptod̶e idjab̶a Ciliciad̶e cawayoda nẽdobadjid̶aa.* Egiptod̶e. Ʌ̃cʌrʌmaarã Musrid̶e nẽdobadjid̶aa. Musri druara Cilicia drua caita b̶ʌa. 17 Cawayo ab̶a cuatro libra paratabari nẽdobadjid̶aa. Egiptod̶e carreta ab̶a quince libra paratabari nẽdobadjid̶aa. Maʌ̃be ãdjirãba hititarã bororãa, Siriad̶ebema bororãa bid̶a cawayoda, carreta sid̶a nẽdobuebadjid̶aa.\\n*1:2 Idji sordaorã bororãda. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mil sordaorã bororãda idjab̶a cien sordaorã bororãda.”\\n†1:5 Exodo 38:1-7.\\n‡1:14 Cawayo. Ʌ̃cʌrʌmaarã idjia cawayod̶eba djõbadarãda jʌrʌ pesia.\\n§1:15 Dji biara b̶ʌ bacuru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “cedro” baribʌrʌ ogoẽ́a.\\n*1:16 Egiptod̶e. Ʌ̃cʌrʌmaarã Musrid̶e nẽdobadjid̶aa. Musri druara Cilicia drua caita b̶ʌa.","num_words":502,"character_repetition_ratio":0.068,"word_repetition_ratio":0.028,"special_characters_ratio":0.182,"stopwords_ratio":0.157,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Numero 24 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Baribʌrʌ Balaaʌ̃ba cawasia idjia israelerã bia jara b̶ʌra Ãcõrẽba bia unu b̶ʌda. Maʌ̃ bẽrã idjia naãrã o b̶ad̶a quĩrãca ãyã wãẽ́ basía Ãcõrẽba cãrẽda jarabi cawaya. Ãtebʌrʌ ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶aa acʌ nũmesia.\\n2Maʌ̃ne unusia Israeld̶eba yõped̶ad̶a doce puruda duanʌda. Ãdjirã acʌ nũmʌne Ãcõrẽ Jaured̶eba b̶esia.\\n3Maʌ̃ne nãwã bed̶easia: Mʌ̃ra Beor warra Balaaʌ̃a. Mʌ̃a ẽsã unu b̶ʌa. Mʌ̃ra nãwã bed̶ea b̶ʌa.\\n4Mʌ̃a ũrĩ b̶ʌa Ãcõrẽba jara b̶ʌda. Mʌ̃a ẽsã unu b̶ʌa Ãcõrẽ jũma poya b̶ʌba unubi b̶ʌda. Idji quĩrãpita chĩrãborod̶e cob̶ʌd̶e mʌ̃ dauba ẽsã unu b̶ʌa.\\n5Israelerã, bãrã wua dera bio biya qued̶eaa. Jacobod̶eba yõped̶ad̶arã, bãrã purura bio biya quirua.\\n6Israel purura waib̶ʌa b̶ʌa do zaque drasoa b̶ʌ quĩrãca. Bio wari b̶ʌa néu do icawa u tab̶ʌ quĩrãca. Bio biya b̶ʌa áloe bacuru Ãcõrẽba ud̶a quĩrãca idjab̶a ogo do icawa nũmea quĩrãca.\\n7Ãdjirãneba yõbʌdarãba baidoda ad̶uba eropanania. Ãdji zocod̶eba baidoda wewezoaya. Ãdji boroba amalecitarã boro Agáda poyaya. Ãdji boroba puruda zocãrã idji jʌwaed̶a erob̶aya.\\n8Ãcõrẽba israelerãra Egiptod̶eba ẽdrʌ enesia. Idjid̶eba ãdjirãra bio ʌb̶ʌa b̶eaa, paca mẽã warid̶a quĩrãca. Ãdji dji quĩrũra jũma poyad̶ia imamaba animarã beaped̶a dji b̶ʌwʌrʌra b̶ʌagaped̶a jũma cobari quĩrãca. Ãdji dji quĩrũra chaba drʌ quenania.\\n9Imamara egode chũmeped̶a ʌ̃nãũbaria. ¿Caiba idjira mĩã sẽi? Ara maʌ̃ quĩrãca Israel puruba ẽberãrãra poyaped̶a ʌ̃nãũya, dewararãba wayad̶i bẽrã. Jũma israelerã bia jara panʌ ẽberãrãra Ãcõrẽba carebaya. Baribʌrʌ jũma ãdji biẽ́ jara panʌra Ãcõrẽba biẽ́ b̶ʌya.\\n10Balaaʌ̃ mãwã bed̶eabʌrʌ carea Balára idji ume bio quĩrũsia. Quĩrũbid̶eba jʌwa taweped̶a jarasia: –¡Mʌ̃a bʌra zebisia mʌ̃ dji quĩrũra biẽ́ jara b̶ʌmãrẽã! ¡Mãwãmĩna b̶arima ũbea ãdjirãra bia jara b̶ʌsia!\\n11¡Bʌdji druad̶aa jẽda wãdua! Ãcõrẽba bʌ́a israelerãra idu biẽ́ jarabiẽ́ bẽrã parata waib̶ʌa diayad̶a ad̶ara mʌ̃a diaẽ́a.\\n12Balaaʌ̃ba panusia: –Bʌa mʌ̃maa diabued̶a ẽberãrãa mʌ̃a ebud̶a nãwã jarasia: “Balába idji de parataba idjab̶a oroba bira cob̶ʌda diabʌrʌ sid̶a mʌ̃a ni cãrẽ sid̶a oẽ́a Ãcõrẽba mãwã obiẽ́bʌrʌ.” Ab̶abe Ãcõrẽba jarabi b̶ʌdrʌ jaraida b̶ʌad̶a asia.\\n14Mʌ̃ druad̶aa jẽda wãya. Baribʌrʌ wãi naẽna mʌ̃a jaraya israelerãba jĩrũarebema ewarid̶e bʌ purura sãwã od̶ida.–\\n15Ara maʌ̃da Balaaʌ̃ra nãwã bed̶easia: Mʌ̃ra Beor warra Balaaʌ̃a. Mʌ̃a ẽsã unu b̶ʌa. Mʌ̃ra nãwã bed̶ea b̶ʌa.\\n16Ãcõrẽba jara b̶ʌra mʌ̃a ũrĩ b̶ʌa. Ãcõrẽ dji Dromaara b̶ʌ necawaada mʌ̃a erob̶ʌa. Ãcõrẽ jũma poya o b̶ʌba unubi b̶ʌra mʌ̃a ẽsã unu b̶ʌa. Idji quĩrãpita chĩrãborod̶e cob̶ʌd̶e mʌ̃ dauba ẽsã unu b̶ʌa.\\n17Jĩrũarebema ewarid̶e cãrẽda sãwãida mʌ̃a ẽsã unu b̶ʌa. Mʌ̃a unu b̶ʌra ara nawenabemaẽ́a. Jacobod̶eba dji dromada zeya chĩdau ebud̶a odjabari quĩrãca. Israeld̶eba dji boroda zeya. Maʌ̃ba moabitarã borora jũma berradʌgaya. Séd̶eba yõped̶ad̶arã sid̶a jũma quenaya.\\n18Idji dji quĩrũ Edoʌ̃nebemarãda poyaya. Ãdji drua Seír abadara idji jʌwaed̶a erob̶aya. Maʌ̃ne Israel purura ʌb̶ʌara wariya.\\n19Jacobod̶eba yõna dji dromaba naʌ̃ Ar purud̶e panenara jũma quenaya.\\n20Mãwã bed̶ead̶acarea Balaaʌ̃ba Amale purura ẽsã unuped̶a nãwã bed̶easia: Amale purura dji dromaara b̶ʌa. Baribʌrʌ ewari ab̶a nẽbaya.\\n21Mãwã bed̶ead̶acarea Balaaʌ̃ba quenitarãda ẽsã unuped̶a nãwã bed̶easia: Quenitarã, bãrã dera bio o eropanʌa nejõbʌba idji de mõgara eya ʌ̃tʌ b̶ʌd̶e o erob̶ʌ quĩrãca.\\n22Mãwãmĩna bãrãra nẽbad̶ia asiriarãba jũma ãyã jida edebʌdad̶e.\\n23Maʌ̃ awara Balaaʌ̃ra nãwã bed̶easia: Ay, ¿caida zocai b̶ei Ãcõrẽba jũma nãwã obʌrʌd̶e?\\n24Chipred̶eba barcoda zed̶ia. Maʌ̃ barcod̶e zebʌdaba Asiria druara, Hebere ẽberãrã sid̶a jũma poyad̶ia. Baribʌrʌ jĩrũare maʌ̃ barcod̶e zeped̶ad̶a sid̶a nẽbad̶ia.\\n25Mãwã jarad̶acarea Balaaʌ̃ra idji druad̶aa jẽda wãsia. Balá sid̶a idji od̶e jẽda wãsia.\\n< Numero 23\\nNumero 25 >","num_words":510,"character_repetition_ratio":0.065,"word_repetition_ratio":0.016,"special_characters_ratio":0.18,"stopwords_ratio":0.194,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"¿Sãwũã dayirãba audre jʉrʉseabʉ libro kĩrãtana wagabaride Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabarideda bʉra?\\nAkʉra naʉ̃ne abé afrikáans ahanta aimara albanés alemán altaico aluro amárico armenio asamés atié aucano ayá azerí azerí (alfabeto cirílico) bajo alemán bambara bashkir bassa de Camerún bassa de Liberia batak simalunguno batako dairí batako karo batako toba baulé becol bengalí bete birmano bislama boulou búlgaro cabilé caboverdiano camboyano caribe catalán cebuano chabacano changana (zimbabue) checo chichewa chin haka chin tiddim chino mandarín (simplificado) chino mandarín (tradicional) chitonga chitonga de Malaui chitonga de Zimbabue chitumbuka chiyao chokue chol chopi chuabo chuukés chuvash cibemba cinamwanga cingalés comoriano de Ngazidja congo coreano criollo de Reunión criollo de las Seychelles criollo guadalupeño criollo guineano criollo haitiano criollo inglés de Belice criollo mauriciano croata damara dangme danés dehu digor diula duala dusún efik embera katio endebele endebele de Zimbabue endonga endáu enguiembón enzema eslovaco esloveno español estonio euskera ewé fanti feroés finlandés fiyiano fon frafra francés ga gallego galés garífuna georgiano gitonga gokana gomala griego groenlandés guaraní guaraní boliviano guerzé gueré gujarati gun guna hausa hebreo herero hiligaynon hindi hiri motu hmong (blanco) holandés huichol hunsrik húngaro iban ibanag ibinda ibo ilocano indonesio inglés irlandés ishan islandés isoko italiano itavito japonés javanés kachin kannada kaonde kayin sgaw kazajo kazajo (alfabeto árabe) kekchí khana khasi kikongo kikuyu kiluba kimbundu kinande kiniaruanda kipende kirguís kiribatiano kirundi kisi kisii kisonge kituba kpelle krío kurdo kurmanyí kurdo kurmanyí del Cáucaso kwangalí kwanyama kyangonde lahu lambya lao lari latgaliano lengua de señas argentina lengua de señas boliviana lengua de señas chilena lengua de señas colombiana lengua de señas costarricense lengua de señas ecuatoriana lengua de señas salvadoreña lengua de señas uruguaya lengua de señas venezolana lengua de signos española lenguaje de señas alemán lenguaje de señas americano lenguaje de señas angoleño lenguaje de señas australiano lenguaje de señas birmano lenguaje de señas brasileño lenguaje de señas búlgaro lenguaje de señas checo lenguaje de señas chino lenguaje de señas coreano lenguaje de señas de Quebec lenguaje de señas eslovaco lenguaje de señas filipino lenguaje de señas finlandés lenguaje de señas francés lenguaje de señas ghanés lenguaje de señas griego lenguaje de señas guatemalteco lenguaje de señas holandés lenguaje de señas hondureño lenguaje de señas húngaro lenguaje de señas indio lenguaje de señas indonesio lenguaje de señas italiano lenguaje de señas japonés lenguaje de señas malasio lenguaje de señas mozambiqueño lenguaje de señas neozelandés lenguaje de señas nepalés lenguaje de señas nicaragüense lenguaje de señas panameño lenguaje de señas paraguayo lenguaje de señas peruano lenguaje de señas rumano lenguaje de señas ruso lenguaje de señas sueco lenguaje de señas tai lenguaje de señas taiwanés lenguaje de señas zimbabuense lenie letón lhukonzo lingala lituano lolo lomue luganda lugbara lunda luo luvale macedonio macua makua-meeto malayo malayálam malgache maltés mam mambue-lungu mangareva maninkakan oriental mano mapudungun maratí marquesiano de Hiva Oa marquesiano de Nuku Hiva marshalés maya mayo mazahua mazateco de Huautla mbukushu medumba mendé meru misquito mixe mixteco de Guerrero mixteco de Huajuapan mizo mongol more motu nasa yuwe navajo nepalés ngäbere (o guaymí) nias niueano noruego nuer nyaneka nyungwe náhuatl de Guerrero náhuatl de Veracruz náhuatl de la Huasteca náhuatl del centro náhuatl del norte de Puebla okpe oriyá oromo osético otetela otomí del valle del Mezquital pangasinán papiamento de Aruba papiamento de Curazao persa pidgin camerunés pidgin de las islas Salomón pidgin nigeriano pilagá polaco pomeranio ponapés portugués portugués de Portugal pular punyabí punyabí (alfabeto shahmukhi) purépecha quechua ancashino quechua ayacuchano quechua boliviano quechua cuzqueño quichua de Chimborazo quichua de Imbabura quichua de Pastaza quichua de Santiago del Estero quichua de Tena quiché rarotongués romaní de Bulgaria romaní de Macedonia romaní de Macedonia (alfabeto cirílico) romaní de Serbia romaní del este de Eslovaquia romaní del norte de Grecia romaní del sur de Grecia ronga rumano ruso rutoro samoano sango saramacano sarnami savante sena senufo cebara sepedi serbio (alfabeto cirílico) serbio (alfabeto latino) sesoto de Lesoto setsuana shona shuar sidama silozi somalí sranangtongo suajili suati sueco sundanés susu taabua tagalo tahitiano tai tai del noreste talian tamil tandroy tankarana tarahumara tayik telugu tetun dili tigriña tivo tlapaneco toabaite tojolabal tok pisin tongano toquelao totonaco tseltal tsonga tsotsil turco turcomano turcomano (alfabeto cirílico) tuvaluano twi tyrewuju tártaro tének de San Luis Potosí ucraniano udmurto uhobo uigur (alfabeto cirílico) uolof urdu uzbeko uzbeko (alfabeto latino) valenciano vendal vezo vietnamita wallisiano waray-waray wayuunaiki wichi wolaita xhosa xitshwa yacouba yapés yemba yoruba zandé zapoteco de Lachiguiri zapoteco del Istmo zulú árabe ñanya ñemba\\n¿Kʼawuakirãbʉka Daizeze Bedʼea ʉ̃rʉ? ¿audre kʼawuakĩrãbʉka Daizeze Bedʼeade eda kʼãrẽ jarabʉta, akʉza ẽbẽrarã ʉ̃rʉ, akʉza sãwũã berabaridata? ¿bʉara krĩchabarika Daizeze Bedʼeabara kʼarebaseabʉta bedʼea zroma erbʉ ara oira? bʉa mawũã krĩchabʉbʉrʉ, akʉde jũẽseabʉ libro kĩrãtana wagabarideta, Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridemae.\\nLibro kĩrãtana wagabaridedara jʉrʉseabʉ audre kʼawuaita. Bʉara jõma erbʉẽbaibara Jeowa ʉ̃rʉ Kʼawuabipanʉrãba kartara ʉ̃tʉzebibʉra bʉ bedʼeade. Mamina Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridedara bʉ libro kĩrãtana wagabarita mamara jõmabʉ kartara akʉza yiwidita zebʉ. Akʉza ũduseabʉ Daizeze Bedʼea awuru bedʼeade tradusibʉta, akʉza disionariota. Mamara jʉrʉseabʉ ãba yi jʉreina akʉza ãba yi jʉreda tẽã. Adewara computadortabʉbʉrʉ maʉ̃bara erbʉbaibara Watchtower library, maʉ̃nera daiba karta mejãcha erbʉta edabʉ, akʉza kʼarebaseabʉ daya audre mesera jʉrʉita, bedʼeata, akʉza bersikulota.\\nKristianoraba Obʉ Kĩrãkʼa akʉza Daizezeita Trajapanʉ. Jʉrʉseabʉ libro kĩrãtana wagabarideda karta bʉa omarẽã jaradapeadata oita. Yi nejaradiabaride akʉbʉra yi audre kʼawuabʉba akʉbʉ, maʉ̃bara jõma daʉcha ara oerbʉ, akʉza kartara yiwidi zebʉta edabʉebʉ. Mawũãẽbʉrʉ bʉa Daizeze Bedʼea jaradiabʉba jaradiayi sãwũã ũduita bedʼea bʉa jʉrʉbʉra. Kĩrãbera Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabaridemaebara edebeẽãta librora, adewara jʉra kʼawua akʉibara arĩẽbaita akʉza eruẽbaibara.\\nDaizeze Bedʼeabara jarabʉ dayirãba jʉrʉbʉbʉrʉ «oro wagabʉ kĩrãk’a», «mawũã ũduk’awuayi Daizeze ʉ̃rʉ» (Proverbios 2:1-5). Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabarideda libro kĩrãtana wagabari bʉra maʉ̃ kʼawuaita yibia.\\n¿Kʼãrẽ kʼarebata ũdudai libro kĩrãtana wagabarideda Daizeze Nokʼo ʉ̃rʉ bedʼeabarideda bʉbara?\\n¿Kʼaiba kʼarebaseabʉ audre jʉrʉ kʼawuaita libro kĩrãtana wagabaridedara?\\nBʉa libro kĩrãtana wagabarideta okĩrãbʉbʉrʉ, akʉra kʼãrẽ kartata bʉta. Bʉa Daizeze Bedʼea jaradiabʉba, jaradiayi saʉ̃ta naara bʉeita.","num_words":959,"character_repetition_ratio":0.128,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.154,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.845,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 REYE 22\\n1 Siriad̶ebemarãra israelerã ume djõnaẽ́ panʌda poa ũbea babʌrʌ basía. 2 Maʌ̃ne Juda druad̶ebema boro Josapada Israeld̶ebema boro Acabo acʌd̶e wãsia.\\n3 Mãwã b̶ʌd̶e Israeld̶ebema boro Acaboba idjiare b̶eaa nãwã jarasia:\\n–Bãrãba cawa panʌa Gala druad̶e Ramo purura dadjirãne basida. Baribʌrʌ Siriad̶ebemarãba jãrĩped̶ad̶ad̶eba ʌ̃taa dadjirãba ni cãrẽ sid̶a od̶aẽ́ panʌa ãdji boro jʌwaed̶abemada ẽdrʌ edad̶i carea.–\\n4 Maʌ̃ bẽrã Acaboba Josapaa nãwã iwid̶isia:\\n–¿Bʌra mʌ̃are Gala druad̶e djõne wãica Ramo ẽdrʌ edad̶i carea?–\\n–Mʌ̃da, mʌ̃ sordaorãda, mʌ̃ cawayod̶eba djõbadarã sid̶a bʌ ume wãnia.–\\n29 Maʌ̃be Israeld̶ebema boro Acaboda, Juda druad̶ebema boro Josapa sid̶a Gala druad̶e Ramo purud̶aa djõne wãsid̶aa. 30 Wãbʌdad̶e Acaboba Josapaa nãwã jarasia:\\n–Djõbʌdad̶e mʌ̃ra quĩrã awara djio b̶aya ni ab̶aʌba cawarãnamãrẽã mʌ̃ra dji boroda. Baribʌrʌ bʌa bʌdji djiora jʌ̃ b̶adua.–\\nAra maʌ̃da Israeld̶ebema boro Acabora quĩrã awara djioped̶a djõne wãsia. 31 Siriad̶ebema boroba carretad̶eba djõbada bororãda 32 erob̶asia. Djõbʌdad̶e ãdjirãa jarasia baridua ume djõrãnamãrẽã, ãtebʌrʌ ab̶abe Israeld̶ebema boro Acabo ume djõnamãrẽã. 32 Carretad̶eba djõbada bororãba Josapa unusid̶ad̶e idji djio carea crĩchasid̶aa idjira Israeld̶ebema boro Acaboda. Maʌ̃ carea idjimaa djõne wãsid̶aa. Baribʌrʌ Josapara b̶iasia idji sordaorãba carebad̶amãrẽã. 33 Mãwã b̶iabʌrʌd̶e Siriad̶ebema carretad̶eba djõbada bororãba cawasid̶aa idjira Israeld̶ebema boro Acaboẽ́da. Maʌ̃ bẽrã idu b̶ʌsid̶aa. 34 Maʌ̃ne Siriad̶ebema sordaoba chada baridua drʌsia. Maʌ̃ chaba Acaboda sud̶e wãsia idji jãare jʌ̃ b̶ʌ jũãtrʌbari ewara b̶ʌmaa. Ara maʌ̃da Israeld̶ebema boro Acaboba idji carreta edebʌrʌ́a nãwã jarasia:\\n–Jẽda ededua. Naʌ̃ djõ panʌnebemada mʌ̃ra ãyã ededua. Chaba mʌ̃ra drʌ ataubisid̶aa.–\\n35 Maʌ̃ ewarid̶e israelerãra Siriad̶ebemarã ume dãrã djõsid̶aa. Djõ panʌne Israeld̶ebema boro Acaboba idji carretad̶e ʌ̃ta acʌ nũmasia. Acabora dji cãbãyã oa ze nũmʌ bẽrã idji carreta jãra oaba purega nũmesia. Quewara Acabora beusia. 36 Ʌ̃mãdau b̶aebʌrʌd̶e israelerãba nãwã b̶iasid̶aa:\\n–¡Waa djõnaẽ́a! ¡Dadji druaza, puruza bid̶a wãnia!–\\n37 Mãwã Israeld̶ebema boro Acabora beusia. Idjira Samariad̶aa eded̶aped̶a tʌb̶arisid̶aa. 38 Maʌ̃be Samaria caita baido ũmʌmaa idji carretara sʌgʌd̶e edesid̶aa. Mama wẽrãrã aud̶uada cuibadjid̶aa. Maʌ̃ne usaba Acabo oara sene duanesid̶aa Ãcõrẽba Elíad̶eba jarad̶a quĩrãca.* 1 Reye 21:19.\\n39 Jũma Acaboba od̶a naʌ̃ cartad̶e b̶ʌẽ́ b̶ʌra, idjia israelerã pe erob̶ad̶ad̶ebemada, idji de droma elepante quid̶aba bio djio b̶ʌd̶ada, puru b̶ea idjia od̶a sid̶a dewara cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa. Maʌ̃ carta trʌ̃ra “Israeld̶ebema bororãba oped̶ad̶a” abadaa. 40 Acabo beud̶acarea idji warra Ocozíada idji cacuabari Israeld̶ebema boroda b̶esia.\\n*22:38 1 Reye 21:19.","num_words":347,"character_repetition_ratio":0.112,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.178,"stopwords_ratio":0.118,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 SAMUEL 5\\nUMÉBEMA CARTA SAMUEL\\n2 Samueld̶eba ab̶a Nehemianaa ʌ̃cʌrʌ b̶ʌped̶ad̶a\\nNaʌ̃gʌrã cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa israelerã mãwãped̶ad̶ada Davi ãdji boro b̶ed̶ad̶eba ab̶a Nehemiaba Jerusaleʌ̃ aud̶u jũrã ca b̶ad̶ara wayacusa obʌrʌd̶aa. Davira dji boroda b̶esia 1010 poa Jesucrito toi naẽna. Nehemiaba dji jũrã ca b̶ad̶ara waya osia 445 poa Jesucrito toi naẽna. Dadji ẽberã bed̶ead̶e naʌ̃da b̶ʌ́ eropanʌa:\\nUmébema carta Samueld̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Davi Israeld̶ebema boroda b̶ed̶ada, David̶eba yõbʌdarã ewariza israelerã bororãda b̶ead̶i Ãcõrẽba jarad̶ada, Daviba Betsabé ume cadjirua od̶ada, idjab̶a Davi warra Salomoʌ̃ tod̶ada.\\nNabema carta Cronicad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Davia cawabid̶ada sãma idji de dromara oida b̶ʌda idjab̶a Davi jaid̶ad̶ada. Umébema carta Cronicad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Salomoʌ̃ Israeld̶ebema boroda b̶eped̶a Ãcõrẽ de droma od̶ada.\\nNabema carta Reyed̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Salomoʌ̃ ne bara b̶ed̶ada, idji necawaad̶ebemada, idjab̶a wẽrã awua b̶ʌd̶eba Ãcõrẽ igarad̶ada. Maʌ̃ awara b̶ʌ́ b̶ʌa israelerã drua ab̶a b̶ad̶ada umé b̶ed̶ada: Juda druada idjab̶a Israel druada. Maʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa Israel druad̶ebema boro Jeroboaʌ̃ba israelerãa jʌwaba od̶a ãcõrẽ ẽpẽbid̶ada. Maʌ̃ awara b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽneba bed̶eabari Elíaba od̶ad̶ebemada.\\nUmébema carta Reyed̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Elía bajãnaa wãnada, idji cacuabari Eliseo Ãcõrẽneba bed̶eabarida b̶ed̶ada, idjab̶a israelerãba dewara ãcõrẽ b̶ea ẽpẽ panʌ carea Ãcõrẽba dji quĩrũrãa ãdjirã jida edebid̶ada.\\nEsdra cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Persia druad̶ebema boro Ciroba idu israelerãa ãdji druad̶aa jẽda wabid̶ada idjab̶a Ãcõrẽ de droma waya oped̶ad̶ada. Nehemia cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Nehemiaba Jerusaleʌ̃ aud̶u jũrã ca b̶ad̶ara waya obid̶ada.\\nDavi israelerã boroda b̶ed̶a\\n1 Saul jaid̶ad̶acarea Israeld̶eba doce puru yõped̶ad̶ada Hebroʌ̃ purud̶aa Davimaa wãnaped̶a nãwã jarasid̶aa:\\n–Dadjirãra ab̶ari ẽberãrãa. 2 Saulora dadjirã boro bad̶amĩna djõne wãbʌdaza bʌabʌrʌ dadji israelerãra edeped̶a bia enebadjia. Maʌ̃ awara Ãcõrẽba jarasia bʌdrʌ idji puru Israel boroda b̶eida. Bʌabʌrʌ oveja waga b̶ʌ quĩrãca idji ẽberãrãra pe erob̶ayad̶a asia.–\\n3 Maʌ̃ne Hebroʌ̃ne Ãcõrẽ quĩrãpita Israeld̶ebema dji dromarãda Davi ume bed̶ea b̶ʌd̶aped̶a nedragada idji borod̶e weasid̶aa israelerã boroda b̶ʌd̶i carea. 4 Davi israelerã boroda b̶ʌsid̶ad̶e treinta poa b̶asia. Maʌ̃be cuarenta poa ãdjirã boroda b̶esia. 5 Naãrã Hebroʌ̃ne idjira siete poa aud̶u ẽsidra Judad̶eba yõped̶ad̶arã boro basía.* Judad̶eba yõped̶ad̶arãba naãrã Davira ãdjirã boroda b̶ʌsid̶aa. 2 Samuel 2:1-11. Mãwãnacarea 33 poa Jerusaleʌ̃ne jũma israelerã boroda b̶asia.\\nDaviba Jerusaleʌ̃ puru poyad̶a\\n6 Israelerã boro Davira idji sordaorã ume Jerusaleʌ̃naa djõne wãsid̶aa. Maʌ̃ ewarid̶e jebuseorãda jãma panabadjid̶aa. Ãdjirãba crĩchasid̶aa Davira poya ãdji purud̶e ed̶a zeẽ́da. Maʌ̃ carea idjía jarasid̶aa:\\n–Bʌra nama ed̶a poya zeẽ́a. Daub̶errea b̶eaba, jĩrũ biẽ́ b̶ea bid̶a naʌ̃ puruda poya wagad̶ia bãrã ed̶a zerãnamãrẽã.–\\n7 Baribʌrʌ Daviba Jerusaleʌ̃ra poyaped̶a maʌ̃ purud̶e sordaorã panabada Sioʌ̃ abada sid̶a poyasia. Id̶ira Sioʌ̃ra Davi puru abadaa.\\n8 Israelerãba jebuseorã poyad̶i naẽna Daviba jarasia:\\n–Jebuseorãda poya quĩrĩã b̶ʌbʌrʌ, Sioʌ̃ purud̶e ed̶a baido weamãrẽã oped̶ad̶a uriad̶eba wãida b̶ʌa.† Sioʌ̃ purud̶e ed̶a baido ed̶a weamãrẽã oped̶ad̶a uriad̶eba. Maʌ̃ra hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ãdjirãra mʌ̃a quĩrãma b̶ʌa. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃gʌba jara b̶ʌa: “Ãdjirãba mʌ̃ra quĩrãma panʌa.” Mãwãbʌrʌ jãʌ̃ daub̶errea b̶eamanada, jĩrũ biẽ́ b̶eamana sid̶a bead̶ia. Ãdjirãra mʌ̃a quĩrãma b̶ʌa.–\\nDaviba mãwã jarad̶a bẽrã id̶ira ab̶aʌba djãrãda quĩrãma b̶ʌbʌrʌ nãwã jarabaria: “Daub̶errea b̶eada, jĩrũ biẽ́ b̶ea sid̶a dadji boro de dromane ed̶a wãnacara panʌa.”‡ De droma. Maʌ̃ba jara b̶ʌa Ãcõrẽ de dromada wa israelerã boro de dromada.\\n9 Maʌ̃be Davira Sioʌ̃ne b̶esia. Sioʌ̃ra trʌ̃ b̶ʌsid̶aa Davi puru. Dji puru mõgaraba aud̶u jũrã ca b̶ʌra Daviba waib̶ʌara osia idjab̶a Milo abadad̶eba ed̶a dji jogoa b̶eara egoroba daucha pãrĩ wãsia.§ Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a cãrẽda o panasid̶ada. 10 Ãcõrẽ ne jũma poya b̶ʌda idji ume b̶ʌ bẽrã Davira ewariza dji dromaara b̶esia.\\n11 Maʌ̃ ewarid̶e Tiro druad̶ebema boro Hiraʌ̃ abadaba ʌ̃cʌrʌ Davimaa diabuesia idji ume dji bia bai carea. Maʌ̃ awara bacuru de obadarãda, mõgara de obadarãda, dji biara b̶ʌ bacuru sid̶a diabuesia. Ãdjirãba Davi itea de dromada osid̶aa. 12 Maʌ̃neba Daviba cawasia Ãcõrẽba idjira wãrãda israelerã boroda b̶ʌsida. Maʌ̃ awara cawasia Ãcõrẽba idji puru Israelda quĩrĩã b̶ʌ bẽrã idjira careba b̶ʌda israelerã bia pe erob̶amãrẽã.\\nDavi warrarã Jerusaleʌ̃ne toped̶ad̶a\\n13 Hebroʌ̃neba wãnacarea Jerusaleʌ̃ne Daviba quimada zocãrã edasia. Dewara wẽrãrã sid̶a zocãrã erob̶asia. Ãdjirãba warrarãda, caurã sid̶a Davia to diasid̶aa. 14 Daviba naʌ̃ warrarãda Jerusaleʌ̃ne unusia: Samúa, Sobab, Nataʌ̃, Salomoʌ̃, 15 Ibhar, Elisua, Nepeg, Japia, 16 Elisamá, Eliadá, idjab̶a Elipelet.\\n*5:5 Judad̶eba yõped̶ad̶arãba naãrã Davira ãdjirã boroda b̶ʌsid̶aa. 2 Samuel 2:1-11.\\n†5:8 Sioʌ̃ purud̶e ed̶a baido ed̶a weamãrẽã oped̶ad̶a uriad̶eba. Maʌ̃ra hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a. Ãdjirãra mʌ̃a quĩrãma b̶ʌa. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃gʌba jara b̶ʌa: “Ãdjirãba mʌ̃ra quĩrãma panʌa.”\\n‡5:8 De droma. Maʌ̃ba jara b̶ʌa Ãcõrẽ de dromada wa israelerã boro de dromada.\\n§5:9 Hebreo bed̶ead̶e ebud̶a b̶ʌẽ́a cãrẽda o panasid̶ada.","num_words":686,"character_repetition_ratio":0.072,"word_repetition_ratio":0.056,"special_characters_ratio":0.172,"stopwords_ratio":0.14,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea SANTIAGO 1\\nCARTA SANTIAGOBA B̸ɅD̸A\\nJesu djaba Santiagoba naʌ̃ cartada b̶ʌsica b̶ʌa. Maʌ̃ Santiagoba naãrã Jesura ĩjãẽ́ b̶asia (Juaʌ̃ 7:1-9). Baribʌrʌ idjira Jesu ĩjã b̶earã tãẽna dji dromada b̶esia. Hecho cartad̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌa (12:17; 15:12-21; 21:17-19). Santiagora Jerusaleʌ̃ne b̶abadjia. Poa 62d̶e idjira Jesu ĩjã b̶ʌ carea beasid̶aa.\\nSantiagoba naʌ̃ cartara Israel doce warrarãneba yõped̶ad̶arã druaza b̶ea itea b̶ʌsia. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ba jara b̶ʌa djabarã judiorã itea b̶ʌsida. Dewararãmaarã jara b̶ʌa jũma Jesu ĩjã b̶ea itea b̶ʌsida.\\nSantiagoba naʌ̃ cartara b̶ʌsia cawabi carea sãwã naʌ̃ ẽjũãne nĩbad̶ida panʌda. 1:1-18d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽ necawaada, jũma droa b̶ai sid̶a iwid̶ida panʌda. Maʌ̃are Ãcõrẽ wãrãda ĩjã b̶aid̶ebemada b̶ʌ́ b̶ʌa (1:19d̶eba ab̶a 2:26d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa dadji quĩrãme quĩrãcuitad̶id̶ebemada idjab̶a naʌ̃ ẽjũã awuad̶iẽ́ panʌnebemada (3:1neba ab̶a 5:6d̶aa). Jĩrũare b̶ʌ́ b̶ʌa dadjia jũma droa panʌne djãrã bia od̶id̶ebemada (5:7-20).\\nDji crĩcha dromada 2:8d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Bãrãba Ãcõrẽ leyd̶ebema dji dromaara b̶ʌda wãrãda ĩjã o panʌbʌrʌ, bia o panʌa. Ãcõrẽ Bed̶ead̶e maʌ̃ leyba nãwã jara b̶ʌa: djãrãra quĩrĩãdua ara bʌdji quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca.”\\nBia mĩga b̶ʌd̶e droa b̶aid̶ebema\\n1 Mʌ̃ra Santiagoa, Ãcõrẽ nezocaa idjab̶a dadjirã Boro Jesucrito nezocaa. Naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Israel doce warrarãneba yõped̶ad̶arã druaza b̶ea itea. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa bãrãra bia pananida.\\n2 Djabarã, bariduad̶eba bia mĩga panʌne b̶ʌsrid̶a b̶ead̶adua. 3 Bãrãba cawa panʌa mãwã bia mĩga panʌne Ãcõrẽda ĩjã pananibʌrʌ, biara droa cawad̶ida. 4 Maʌ̃ bẽrã jũma bia droa pananadua. Mãwã ne jũmane biya, jipa b̶ead̶ia. Ni maãrĩ bid̶a biẽ́ b̶ead̶aẽ́a.\\n5 Bãrãnebemaba crĩcha cawaada neẽ́ b̶ʌbʌrʌ, Ãcõrẽa iwid̶ida b̶ʌa. Maʌ̃ne Ãcõrẽba diaya. Idjía iwid̶isid̶ara quẽãẽ́ne jũmarãa ad̶uba diabaria. 6 Baribʌrʌ wãrãda ĩjã b̶ʌd̶eba iwid̶ida b̶ʌa. Ni maãrĩ bid̶a crĩchaiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽba diaẽ́da. Mãwã crĩcha b̶ʌra nãũrãba pusa bogozoa ãyã edebari quĩrãca b̶ʌa. 7 Mãwã b̶ʌba crĩchaiẽ́ b̶ʌa dadjirã Borod̶eba ne edaida. 8 Idjira crĩcha umé b̶ʌ bẽrã ab̶ari crĩchad̶e b̶acaa.\\n9 Djaba mĩã djuburi b̶ʌra b̶ʌsrid̶a b̶aida b̶ʌa Ãcõrẽ quĩrãpita dji droma bẽrã. 10 Baribʌrʌ parata bara b̶ʌra b̶ʌsrid̶a b̶aida b̶ʌa Ãcõrẽba idjira mĩã djuburi unu b̶ʌ bẽrã. Parata bara b̶ʌra dãrã b̶aẽ́a nepõnõ dãrã b̶aca quĩrãca. 11 Ʌ̃mãdau odjad̶acarea jʌ̃wʌ̃rʌ̃ãba chiruara põpõnozoabaria. Maʌ̃be dji põnõ jurruped̶a idji biya quirura jõbaria. Ara maʌ̃ quĩrãca ne bara b̶ʌra ewariza parata edai carea b̶ʌd̶e beuya.\\n12 Ab̶aʌba bia mĩga b̶ʌd̶e jũma droa b̶ʌbʌrʌ, Ãcõrẽ quĩrãpita bio bia b̶ʌa.* Bia mĩga b̶ʌd̶e. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Cadjirua oi crĩcha zebʌrʌd̶e.” Jũma droad̶acarea Ãcõrẽba borob̶ari diabʌrʌ quĩrãca idjira ewariza zocai b̶ʌya. Ãcõrẽba jũma idji quĩrĩã b̶earãa wãrãneba mãwã zocai b̶ʌyad̶a asia.\\n13 Cadjirua oi crĩcha zebʌrʌd̶e ni ab̶aʌba jaraiẽ́ b̶ʌa Ãcõrẽba maʌ̃ra dia b̶ʌda. Cadjirua oi crĩchara Ãcõrẽmaa zeca bẽrã idjia ni ab̶aʌa maʌ̃ra diacaa. 14 Ãtebʌrʌ cadjirua oi crĩchara zebaria ara dadjia mãwã o quĩrĩã b̶ʌ bẽrã. 15 Cadjirua oi crĩchara zeped̶a maʌ̃da o b̶ebaria. Mãwã o b̶ed̶a bẽrã beud̶acarea Ãcõrẽnebemada ewariza jĩga b̶aya.\\n16 Djabarã, ara bãdub̶a cũrũgarãnadua. 17 Ʌ̃taareba dadjirã Zeza Ãcõrẽba ne jũma bio biya qued̶eadrʌ dadjirãa diabaria. Idjiabʌrʌ ne jũma bajãne uruabadara ocuasia. Maʌ̃ra ewariza ab̶arica uruad̶acaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽra quĩrã awara b̶acaa idjab̶a quĩrã awara ocaa. 18 Idjia quĩrĩãna bẽrã idji wãrã bed̶ead̶eba dadjirãra zocai b̶ʌsia. Mãwã néud̶ebema naãrã ewad̶a idjía diad̶a quĩrãca dadjirãra jũma idjia od̶ad̶ebemada idji itea biara panʌa.\\n19 Maʌ̃ bẽrã djabarã, jũmarãba quĩrãcuita ũrĩni carea b̶ead̶ida panʌa, quĩrãcuita bed̶ead̶ida panʌa, idjab̶a baridua carea isabe quĩrũniẽ́ panʌa. 20 Dadji quĩrũbʌdad̶e Ãcõrẽba jipa obi b̶ʌra od̶acaa. 21 Maʌ̃ bẽrã ne jũma cadjiruara, ne jũma jipaẽ́ b̶ʌ sid̶a igarad̶adua. Maʌ̃be Ãcõrẽba idji bed̶ea bãrã sod̶e b̶ʌd̶ada crĩcha biad̶eba ĩjãnadua. Ara maʌ̃ bed̶eaba bãrãra Ãcõrẽba cawa oid̶ebemada poya ẽdrʌ edaya.\\n22 Ãcõrẽ bed̶eara ĩjã o pananadua. Ab̶abe ũrĩbadada b̶earãnadua. Mãwã b̶ead̶ibʌrʌ, ara bãdub̶a cũrũga b̶ead̶ia. 23 Ãcõrẽ bed̶ea ũrĩ b̶ʌba ĩjã oẽ́bʌrʌ, ẽberãba quĩrã acʌbadad̶e idji quĩrã acʌbʌrʌ quĩrãca b̶ʌa. 24 Acʌbʌrʌd̶e idjira sãwã b̶ʌda unubarimĩna, ãyã wãsira ab̶ed̶a quĩrãdoabaria. 25 Baribʌrʌ bariduaba Ãcõrẽ bed̶eada ũrĩped̶a quĩrãdoaẽ́bʌrʌ, bio bia b̶aya. Maʌ̃ bed̶ea jipa b̶ʌ dadji ẽdrʌ b̶ʌbarida ewariza quĩrãcuita crĩchaped̶a ĩjã o b̶aibʌrʌ, idjia o b̶ʌd̶eba bio bia b̶aya.\\n26 Ab̶aʌba Ãcõrẽda ĩjã b̶ʌda crĩcha b̶ʌbʌrʌ, baribʌrʌ idji quĩrãmeda quĩrãcuita wagaẽ́bʌrʌ, ara idjidub̶a cũrũga b̶ʌa. Wãrãda ĩjãẽ́ b̶ʌa. 27 Wãrãda ĩjã b̶ʌba nãwã oida b̶ʌa dadji Zeza Ãcõrẽba idjia o b̶ʌra bia unumãrẽã idjab̶a jipa unumãrẽã: jẽrãmãrãda, pẽdra wẽrãrã sid̶a bia mĩga panʌne carebaida b̶ʌa, idjab̶a naʌ̃ ẽjũãne b̶ea cadjiruada oiẽ́ b̶ʌa.\\n*1:12 Bia mĩga b̶ʌd̶e. Griego bed̶ead̶e maʌ̃ba idjab̶a jara b̶ʌa: “Cadjirua oi crĩcha zebʌrʌd̶e.”","num_words":680,"character_repetition_ratio":0.053,"word_repetition_ratio":0.012,"special_characters_ratio":0.19,"stopwords_ratio":0.222,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea PILEMOɅ̃ 1\\nCARTA PAULOBA PILEMOɅ̃ ITEA B̸ɅD̸A\\nPauloba naʌ̃ cartada Pilemoʌ̃ itea b̶ʌsia. Poa 60are Romane preso b̶asid̶e b̶ʌsia. Carta djabarã Colosad̶ebema itea diabuesid̶e naʌ̃ carta sid̶a diabuesica b̶ʌa (Colosa 4:11).\\nMaʌ̃ Pilemoʌ̃ra Colosad̶e b̶abadjia idjab̶a ne bara b̶asia. Paulod̶eba Jesucritoda ĩjãsia (v. 19). Djabarãda idji ded̶e dji jʌrebadjid̶aa (v. 2). Idjia nezoca Onesimo abadada erob̶asia. Baribʌrʌ maʌ̃ Onesimora ne drʌasica b̶ʌ bẽrã mĩrũ wãsia (vv. 18-19). Paulo preso b̶ʌmaa wãped̶a careba b̶esia.\\nOnesimoba Crito ĩjãnacarea Pauloba naʌ̃ cartara b̶ʌsia. Critod̶eba djabarã bẽrã Pauloba Pilemoʌ̃a bed̶ea djuburiasia Onesimora wayacusa bia edamãrẽã (vv. 10-12, 15-20). Pauloba b̶ʌsia Onesimoba drʌad̶ara idjiabʌrʌ jẽda diaida.\\nNaʌ̃ carta b̶ʌsid̶e Pauloba ẽdrʌida crĩcha b̶asia. Ara ẽdrʌped̶a Pilemoʌ̃maa wãida crĩcha b̶asia (v. 22).\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Jesucrito carea preso b̶ʌa. Dadji djaba Timoteoda nama b̶ʌa. Djaba Pilemoʌ̃, daiba bʌra quĩrĩã panʌa. Bʌa dai quĩrãca Ãcõrẽ trajura o b̶ʌ bẽrã mʌ̃a naʌ̃ cartara bʌ itea b̶ʌbʌrʌa. 2 Idjab̶a b̶ʌbʌrʌa jũma djabarã bʌ ded̶e ãbaa dji jʌrebadarã itea, dadji djabawẽrã Apia itea, dadji djaba Arquipo itea bid̶a. Arquipoba Ãcõrẽ bed̶eara dai careba jaradiabaria. 3 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a bãrãa dia pananida.\\nDjaba Onesimo carea Pauloba bed̶ea djuburiad̶a\\n4 Mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶ibʌrʌza bʌ carea bia b̶ʌad̶a abaria. 5 Mʌ̃a ũrĩsia bʌa dadjir�� Boro Jesura bio ĩjã b̶ʌda idjab̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrãra quĩrĩã b̶ʌda. 6 Mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶i b̶ʌa Crito ĩjã b̶ea ume bʌra bio bia b̶amãrẽã.* Crito ĩjã b̶ea ume bʌra bio bia b̶amãrẽã. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Crito ĩjã b̶ʌd̶eba bʌra idji ẽberãrã ume bio bia b̶amãrẽã.” Mãwã jũma ne bia dadjia Jesucritod̶eba eropanʌda bʌa bio cawaya. 7 Djaba, bʌa Ãcõrẽ ẽberãrãra quĩrĩãneba sobiabid̶a bẽrã mʌ̃ sid̶a sobiabisia idjab̶a bio b̶ʌsrid̶abisia.\\n8 Maʌ̃ carea bʌ́a iwid̶iya mʌ̃a jarabʌrʌ quĩrãca omãrẽã. Critod̶eba mʌ̃a obida b̶ʌmĩna obiẽ́a. 9 Ãtebʌrʌ mʌ̃a bed̶ea djuburiaya quĩrĩãneba mãwã omãrẽã. Mʌ̃ra drõã Pauloa. Jesucrito carea preso b̶ʌa. 10 Bʌ nezoca Onesimo carea mʌ̃a bed̶ea djuburiaya. Idjira mʌ̃ warra quĩrãca b̶ʌa. Mʌ̃ nama preso b̶ʌd̶e idjia mʌ̃neba Critora ĩjãna bẽrã mʌ̃ warra quĩrãca b̶esia. 11 Naẽna bʌ nezoca dji biaẽ́ basía, baribʌrʌ id̶ira nezoca biada b̶esia. Mãwã idjia bʌ itea bia trajaya idjab̶a mʌ̃ra bia carebaya.\\n12 Idjira bʌmaa jẽda diabuebʌrʌa. Mʌ̃a idjira bio quĩrĩã b̶ʌa. Mʌ̃ quĩrã djuburia idjira bia edadua mʌ̃ edabʌrʌ quĩrãca.† Griego bed̶ead̶e maʌ̃ versículora ebud̶a b̶ʌẽ́a. 13 Bed̶ea bia Critod̶ebema carea mʌ̃ preso b̶ʌd̶e idjira mʌ̃ ume erob̶a quĩrĩã b̶asia jũma bʌa mʌ̃ carea jãmaʌba poya oẽ́ b̶ʌda omãrẽã. 14 Baribʌrʌ bʌa bia b̶ʌad̶a aẽ́ne mãwã o quĩrĩãẽ́ basía. Mʌ̃a quĩrã djuburia iwid̶i b̶ʌra bʌ́a õgo obiẽ́a ãtebʌrʌ quĩrĩã b̶ʌa bʌabʌrʌ mãwã o quĩrĩã b̶aida.\\n15 Dãrãẽ́ b̶ʌa bʌ nezoca Onesimora bʌ ume b̶ad̶ada mĩrũ wãnada. Ãĩbẽrã mãwãsia idji jẽda wãbʌrʌd̶e bʌa ewariza erob̶amãrẽã. 16 Baribʌrʌ idjira nezoca quĩrãca erob̶aiẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ nezoca cãyãbara biara erob̶aida b̶ʌa. Critod̶eba bʌ djaba bẽrã quĩrĩãneba erob̶aida b̶ʌa. Mʌ̃a idjira bio quĩrĩã b̶ʌa, baribʌrʌ maʌ̃ cãyãbara bʌa idjira biara quĩrĩãida b̶ʌa, bʌ nezoca bẽrã idjab̶a dadjirã Borod̶eba bʌ djaba bẽrã.\\n17 Bʌmaarã dadjia Ãcõrẽ itea ab̶arida o panʌbʌrʌ, Onesimora bia edadua mʌ̃ edabʌrʌ quĩrãca. 18 Idjia bariduad̶eba bʌda biẽ́ osibʌrʌ wa bʌ́a jẽda diai bara b̶ʌbʌrʌ, mʌ̃́a iwid̶idua. 19 Ara mʌ̃ jʌwaba nãwã b̶ʌbʌrʌa: idjia jẽda diaida b̶ʌra mʌ̃a diaya. Quĩrãnebadua mʌ̃neba Crito ĩjãna bẽrã bʌa mʌ̃́a diai bara b̶ʌda. 20 Djaba, dadji Boro carea mʌ̃ quĩrã djuburia iwid̶i b̶ʌra odua. Dadjira Critod̶eba djabarã bẽrã mʌ̃ sora b̶ʌsrid̶abidua.\\n21 Mʌ̃a mãwã b̶ʌbʌrʌa cawa b̶ʌ bẽrã bʌa mʌ̃ bed̶eara ĩjãida. Cawa b̶ʌa mʌ̃a jara b̶ʌ cãyãbara bʌa biara oida. 22 Maʌ̃ awara mʌ̃a crĩcha b̶ʌa bãrãba Ãcõrẽa iwid̶i panʌneba mʌ̃ra ẽdrʌida. Mãwã mʌ̃ra bãrãmaa poya wãya. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃ cãĩ sid̶a waga erob̶adua.\\n23 Djaba Epaproda Jesucrito carea mʌ̃ ume preso b̶ʌa. Idjia quĩrĩã b̶ʌa bʌra bia b̶aida. 24 Marcoba, Aristarcoba, Demába, Luca bid̶a quĩrĩã panʌa bʌra bia b̶aida. Ãdjirãba mʌ̃ ume Ãcõrẽ trajura o panʌa.\\n25 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Boro Jesucritoba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida.‡ Bãrãra. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “bãrã jaurera.”\\n*1:6 Crito ĩjã b̶ea ume bʌra bio bia b̶amãrẽã. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ba jara b̶ʌa: “Crito ĩjã b̶ʌd̶eba bʌra idji ẽberãrã ume bio bia b̶amãrẽã.”\\n†1:12 Griego bed̶ead̶e maʌ̃ versículora ebud̶a b̶ʌẽ́a.\\n‡1:25 Bãrãra. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “bãrã jaurera.”","num_words":664,"character_repetition_ratio":0.059,"word_repetition_ratio":0.037,"special_characters_ratio":0.195,"stopwords_ratio":0.218,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 TIMOTEO 1\\nUMÉBEMA CARTA PAULOBA TIMOTEO ITEA B̸ɅD̸A\\nPauloba umébema carta Timoteo itea b̶ʌsid̶e wayacusa preso b̶asia. Poa 67d̶e b̶ʌsica b̶ʌa. Idji preso b̶ʌd̶ebemada ẽdrʌẽ́da crĩcha b̶ʌ bẽrã naʌ̃ cartara b̶ʌsia Timoteoba idji isabe acʌd̶e zemãrẽã (4:6-13; 4:21).\\nPauloba naãrã b̶ʌsia Timoteo carea Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a abarida (1:1-7). Maʌ̃are b̶ʌsia Timoteora peraiẽ́ b̶ʌda Jesucrito carea ni idji preso b̶ʌ carea (1:8-18). Maʌ̃are b̶ʌsia Jesucrito ĩjã b̶ʌd̶eba zarea b̶amãrẽã idjab̶a ne jũmane Ãcõrẽ itea bia b̶amãrẽã (2:1-26). Maʌ̃are b̶ʌsia jĩrũarebema ewarid̶e minijĩchiada zeimĩna Timoteoba Ãcõrẽ bed̶eada jipa jaradia b̶aida b̶ʌda (3:1neba ab̶a 4:5d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia idji cawa obʌdad̶ebemada idjab̶a jarasia Timoteora isabe zemãrẽã (4:6-22).\\nDji crĩcha dromada naʌ̃gʌa: “Ãcõrẽ bed̶eara jaradia b̶adua. Ẽberãrãba ũrĩ quĩrĩã panʌne, ũrĩ quĩrĩãẽ́ panʌne bid̶a jaradiai carea b̶adua.” (2 Timoteo 4:2).\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra Jesucritoba diabued̶aa. Idjia mʌ̃ra diabuesia Ãcõrẽba diai jarad̶a zocai b̶aid̶ebemada jarad̶e wãmãrẽã. Maʌ̃ zocai b̶aira Jesucritod̶eba b̶ʌa. 2 Timoteo, naʌ̃ cartara bʌ itea b̶ʌbʌrʌa. Mʌ̃a bʌra bio quĩrĩã b̶ʌa mʌ̃ warra quĩrãca. Quĩrĩã b̶ʌa dadji Zeza Ãcõrẽba, dadji Boro Jesucrito bid̶a bʌra quĩrã djuburia pananida, ãdji biad̶eba careba pananida, necai b̶ai sid̶a dia pananida.\\nTimoteo carea Pauloba Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶a\\n3 Ãsa, diamasi bid̶a mʌ̃a Ãcõrẽa iwid̶ibʌrʌd̶e bʌ carea bia b̶ʌad̶a abaria. Ãcõrẽba jara b̶ʌra crĩcha biad̶eba obaria mʌ̃ drõã naẽnabemarãba oped̶ad̶a quĩrãca. 4 Mʌ̃ wãbʌrʌ carea bʌra jĩãsia. Maʌ̃ crĩchabʌrʌd̶e acʌd̶e wã quĩrĩã b̶abaria bio b̶ʌsrid̶a b̶ai carea. 5 Mʌ̃a quĩrãneba b̶abaria bʌa Critora wãrãda ĩjã b̶ʌda bʌ papadjora Loidaba, bʌ papa Eunice bid̶a bʌ naẽna ĩjã panana quĩrãca. Mʌ̃a cawa b̶ʌa bʌa bid̶a ab̶ari quĩrãca Critora ĩjã b̶ʌda. 6 Mʌ̃ jʌwara bʌ ʌ̃rʌ̃ b̶ʌsid̶e Ãcõrẽba bʌ́a diasia idji itea ne omãrẽã. Maʌ̃ carea mʌ̃a jaraya: Ãcõrẽba diad̶ara biara ẽpẽ odua. 7 Ãcõrẽba dadjía ne waya b̶ai soda diaẽ́ basía, ãtebʌrʌ dadji sod̶e diasia jũma poya od̶amãrẽã, quĩrĩãda erob̶ead̶amãrẽã, idjab̶a dadji cacuara jipa erob̶ea cawad̶amãrẽã.\\n8 Maʌ̃ bẽrã dadji Boro Jesucritod̶ebemada jarai carea perarãdua. Mʌ̃ra Jesucrito carea preso b̶ʌmĩna perarãdua. Ãtebʌrʌ bed̶ea bia Jesucritod̶ebema jaradiabʌrʌd̶e Ãcõrẽ ʌb̶ʌad̶eba bʌ sid̶a bia mĩgai carea b̶adua. 9 Ãcõrẽba dadjirãra ẽdrʌ edasia idjab̶a trʌ̃sia idji itea bia b̶ead̶amãrẽã. Dadjia bia o panʌ carea mãwã oẽ́ basía, ãtebʌrʌ idji biad̶eba oida crĩcha b̶ad̶a bẽrã mãwã osia. Wãrãda naʌ̃ ẽjũã b̶ai naẽna Ãcõrẽba idji biad̶eba crĩchasia Jesucritod̶eba dadjirãra carebaida. 10 Maʌ̃be Jesucrito dadji Ẽdrʌ Edabari zesid̶e unubisia sãwã idji biad̶eba carebabarida. Dadji beuida b̶ad̶ara Jesucritoba jõbiped̶a ewariza zocai b̶aida diasia. Bed̶ea bia idjid̶ebemaba maʌ̃ra ebud̶a cawabi b̶ʌa.\\n11 Ãcõrẽba mʌ̃ra b̶ʌsia maʌ̃ bed̶ea bia jarabarida b̶amãrẽã, Jesucritoba diabued̶ada b̶amãrẽã, idjab̶a judiorãẽ́a jaradiabarida b̶amãrẽã.* Judiorãẽ́a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. 12 Maʌ̃ carea mʌ̃ra bia mĩga b̶ʌa. Baribʌrʌ peraẽ́ b̶ʌa. Mʌ̃a cawa b̶ʌa caida ĩjã b̶ʌda. Idjab̶a cawa b̶ʌa mʌ̃a idji jʌwad̶e wagamãrẽã b̶ʌd̶ada idjia poya wagaida ab̶a idjia cawa oi ewarid̶aa.† Idji jʌwad̶e wagamãrẽã b̶ʌd̶ada. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa: “Idjia mʌ̃ jʌwad̶e b̶ʌd̶ada.”\\n13 Mʌ̃a jipa jaradia b̶ad̶a quĩrãca jaradia b̶adua. Jesucrito ĩjã b̶ʌd̶eba, quĩrĩãneba nĩbadua. 14 Ãcõrẽ Jaure dadji sod̶e b̶ʌba wãrã bed̶ea Ãcõrẽba bʌ́a diad̶ara bio waga b̶adua.\\n15 Bʌa cawa b̶ʌa berara jũma djabarã Asia druad̶ebemaba mʌ̃ra igarasid̶ada. Djaba Pigeloba, Hermogene bid̶a mãwã osid̶aa. 16 Baribʌrʌ mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadji Boroba djaba Onesiporo ẽberãrãra quĩrã djuburia b̶aida. Idjia mʌ̃ra b̶arima zocãrã carebasia. Mʌ̃ra carenaba jʌ̃ b̶ʌmĩna mʌ̃ carea quĩrã peraẽ́ basía. 17 Ãtebʌrʌ Roma purud̶e jũẽped̶a mʌ̃ra quĩrãcuita jʌrʌ nĩne unusia. 18 Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadji Boroba cawa oi ewarid̶e idjira quĩrã djuburiaida. Bʌa cawa b̶ʌa Onesiporoba Epesod̶e bio carebasida.\\n*1:11 Judiorãẽ́a. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a.\\n†1:12 Idji jʌwad̶e wagamãrẽã b̶ʌd̶ada. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa: “Idjia mʌ̃ jʌwad̶e b̶ʌd̶ada.”","num_words":567,"character_repetition_ratio":0.056,"word_repetition_ratio":0.011,"special_characters_ratio":0.187,"stopwords_ratio":0.199,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 JUAɅ̃ 1\\nUMÉBEMA CARTA JUAɅ̃BA B̸ɅD̸A\\nJesu ume nĩbad̶a Juaʌ̃ba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Poa 90are Epeso purud̶e b̶asid̶e b̶ʌsia. Naʌ̃ cartad̶e ara idjida djabarã wagabari drõãana asia. Cartara b̶ʌsia “wẽrã Ãcõrẽba ẽdrʌ edad̶a itea, idji warrarã itea bid̶a.” Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ba jara b̶ʌa djabarã ab̶aʌ purud̶ebemada.\\nNaʌ̃ cartad̶e Juaʌ̃ba naãrã b̶ʌsia idjira b̶ʌsrid̶a b̶ʌda wãrã bed̶eada ĩjã panʌ bẽrã idjab̶a wãrã quĩrĩãra eropanʌ bẽrã (vv. 1-6). Maʌ̃be ãdjirãa jarasia sewa jaradiabadarãda bia edarãnamãrẽã (vv. 7-11). Juaʌ̃ drõã b̶asid̶e ʌ̃cʌrʌba jara panasid̶aa Jesu naʌ̃ ẽjũãne b̶asid̶e ẽberãrãba ab̶abe idji jaureda unubadjid̶ada. Juaʌ̃ba jarasia ãdjida bia edarãnamãrẽã (v. 7). Jĩrũare b̶ʌsia dãrãẽ́ne dji ununida idjab̶a ʌ̃cʌrʌ djabarãba quĩrĩã panʌda ãdjira bia pananida (vv. 12-13).\\n1 Mʌ̃ra djabarã wagabari drõãa.* Djabarã wagabari drõã. Maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa djabarã boroda. Cãpũrĩã bed̶ead̶e jara b̶ʌa “anciano” wa “pastor.” Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa wẽrã Ãcõrẽba ẽdrʌ edad̶a itea, idji warrarã itea bid̶a. Mʌ̃a bãrãra wãrãda quĩrĩã b̶ʌa. Baribʌrʌ ab̶abe mʌ̃abʌrʌ bãrãra quĩrĩã b̶ʌẽ́a, ãtebʌrʌ jũma wãrã bed̶ea cawa b̶eaba bãrãra quĩrĩã panʌa. 2 Mʌ̃a bãrãra quĩrĩã b̶ʌa, wãrã bed̶eara dadjirã sod̶e b̶ʌ bẽrã. Wãrã bed̶eara dadjirã sod̶e ewariza b̶aya. 3 Dadjirãba wãrã bed̶eada ẽpẽ panʌ bẽrã idjab̶a dji quĩrĩã panʌ bẽrã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Zeza Warra Jesucrito ume ãdji biad̶eba bãrãra careba pananida, quĩrã djuburia pananida, ãdji necai b̶ai sid̶a bãrã sod̶e b̶aida.† Juaʌ̃ 1:14-18.\\nWãrã bed̶ea idjab̶a quĩrĩã\\n4 Mʌ̃a ʌ̃cʌrʌ bʌ warrarãnebemada ũrĩsia. Mʌ̃ra b̶ʌsrid̶asia ãdjirãra wãrãneba nĩna bẽrã dadjirã Zeza Ãcõrẽba jara b̶ʌ quĩrãca. 5 Djabawẽrã, mʌ̃a bed̶ea djuburiaya dadjirãra dji quĩrĩãnamãrẽã. Maʌ̃gʌra Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶ea djiwid̶iẽ́a, ãtebʌrʌ maʌ̃ bed̶eara dadjirãba naãrãed̶a ũrĩsid̶aa.‡ Juaʌ̃ 13:34. 6 Maʌ̃ wãrã quĩrĩãra naʌ̃gʌa: Ãcõrẽba obi b̶ʌ bed̶eara ĩjã o pananida. Maʌ̃ obi b̶ʌ bed̶eara bãrãba naãrãed̶a ũrĩsid̶aa. Maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa quĩrĩãneba nĩbad̶ida panʌda.\\n7 Djãrã cũrũgabadara naʌ̃ ẽjũãne zocãrã nĩnaa. Ãdjirãba ĩjãnacaa Jesucritora naʌ̃ djarad̶e dadjirã quĩrãca zesida. Dji mãwã b̶ʌra djãrã cũrũgabaria idjab̶a Crito ume dji quĩrũa. 8 Quĩrãcuita b̶ead̶adua maʌ̃gʌrãba cũrũgarãnamãrẽã. Mãwã bãrãba Ãcõrẽ itea o panʌbari idjia diaira aduad̶aẽ́a, ãtebʌrʌ jũma daucha edad̶ia.§ Bãrãba Ãcõrẽ itea o panʌbari. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Daiba Ãcõrẽ itea o panʌbari.”\\n9 Bariduaba idji crĩchada Critoba jaradiad̶a aud̶u jaradia nĩbaibʌrʌ, idjab̶a Critoba jaradiad̶ada ĩjã ama b̶aibʌrʌ, maʌ̃ba Ãcõrẽra neẽ́ b̶ʌa. Baribʌrʌ bariduaba Critoba jaradiad̶ada ĩjã b̶aibʌrʌ, dji Zezara, dji Warra sid̶a erob̶ʌa. 10 Bariduada bãrãmaa wãbʌrʌd̶e Critoba jaradiad̶a quĩrãca jaradiaẽ́bʌrʌ, maʌ̃gʌra bãrã ded̶e edarãnadua idjab̶a “bia b̶ʌa bʌra zesida” arãnadua. 11 “Bia b̶ʌa bʌra zesida” a b̶ʌba maʌ̃ ẽberãba cadjirua o b̶ʌra idji ume ãbaa o b̶ʌa.\\nJuaʌ̃ba naʌ̃ cartad̶e jĩrũare b̶ʌd̶a\\n12 Mʌ̃a ne quĩrãtanoa bãrãa jara quĩrĩã b̶ʌa. Baribʌrʌ naʌ̃ cartad̶e jũma b̶ʌẽ́a. Mʌ̃a bãrãra acʌd̶e wã quĩrĩã b̶ʌa. Maʌ̃ne bãrã ume ãbaa bed̶ead̶ia bio b̶ʌsrid̶ad̶i carea.\\n13 Bʌ djabawẽrã warrarã Ãcõrẽba ẽdrʌ edad̶aba quĩrĩã panʌa bãrãra bia duananida.* Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e idjab̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.” Maʌ̃ba jara b̶ʌa “bia b̶ʌa mãwã b̶aida.”\\n*1:1 Djabarã wagabari drõã. Maʌ̃ bed̶eaba jara b̶ʌa djabarã boroda. Cãpũrĩã bed̶ead̶e jara b̶ʌa “anciano” wa “pastor.”\\n†1:3 Juaʌ̃ 1:14-18.\\n‡1:5 Juaʌ̃ 13:34.\\n§1:8 Bãrãba Ãcõrẽ itea o panʌbari. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Daiba Ãcõrẽ itea o panʌbari.”\\n*1:13 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e idjab̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Amén.” Maʌ̃ba jara b̶ʌa “bia b̶ʌa mãwã b̶aida.”","num_words":507,"character_repetition_ratio":0.07,"word_repetition_ratio":0.072,"special_characters_ratio":0.197,"stopwords_ratio":0.209,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea TITO 1\\nCARTA PAULOBA TITO ITEA B̸ɅD̸A\\nPauloba naʌ̃ cartada Tito itea b̶ʌsia. Maʌ̃ Titoba Paulod̶eba Jesucritora ĩjãsia (1:4). Mamaʌba ʌ̃taa Paulo ume nĩbabadjia. Paulo naãrã Jerusaleʌ̃naa djabarã bororã ume bed̶ead̶e wãsid̶e Titora edesia (Galata 2:1-3). 2 Corintod̶e 2:12-13d̶e, 7:5-6d̶e bid̶a jara b̶ʌa Titoba djabarã Corintod̶ebemarãa jaradia b̶abadjida. 2 Timoteo 4:10d̶e jara b̶ʌa Titora Dalmacia druad̶aa wãsida.\\nRomane preso b̶ad̶a ẽdrʌd̶acarea Pauloba wayacusa puruza djabarã acʌd̶e wãsia. Tito ume bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada Creta morro dromanaa jarad̶e wãsid̶aa (1:5). Ʌ̃cʌrʌba ĩjãped̶ad̶acarea Pauloba Titora mama amesia jaradia b̶amãrẽã. Mãwãnacarea Pauloba naʌ̃ cartara diabuesia Titora idji ume Nicopoli purud̶aa wãmãrẽã (3:12). Tiquicoda wa Artemada diabuesia Tito cacuabari djabarãa jaradia b̶amãrẽã. Poa 63d̶e Pauloba naʌ̃ cartara Corintod̶eba diabuesica b̶ʌa. Djaba Zenaba, Apolo bid̶a Titomaa edesid̶aa (3:13).\\nPauloba Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a aped̶a b̶ʌsia djabarã wagabadarãda sãwã b̶ead̶ida panʌda (1:1-9) idjab̶a Titoba sewa jaradia b̶ea carea quĩrãcuitaida b̶ʌda (1:10-16). Maʌ̃are b̶ʌsia drõãrãda, djorarãda, cũdrarãda, nezocarã sid̶a sãwã b̶ead̶ida panʌda (2:1-10). Maʌ̃are b̶ʌsia Ãcõrẽba ãdjirã ẽdrʌ edad̶a bẽrã jipa nĩbad̶ida panʌda (2:11d̶eba ab̶a 3:10d̶aa). Jĩrũare b̶ʌsia Titora zemãrẽã (3:12-15).\\nDji crĩcha dromada 2:15d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jũma maʌ̃gʌra jaradia b̶adua. Carebadua djabarãba maʌ̃ bed̶eara ĩjã od̶amãrẽã. Ãĩ o b̶eara quẽãdua, Ãcõrẽba bʌra b̶ʌd̶a bẽrã mãwã omãrẽã. Djabarãa bʌra idu igarabirãdua.”\\nPauloba naʌ̃ cartad̶e naãrã b̶ʌd̶a\\n1 Mʌ̃ra Pauloa, Ãcõrẽ nezocaa idjab̶a Jesucritoba diabued̶aa. Mʌ̃ra diabuesia Ãcõrẽba edad̶arãba idjida ĩjãnamãrẽã idjab̶a wãrã bed̶ea cawad̶aped̶a Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca b̶ead̶amãrẽã. 2 Ãdjirãba ewariza Ãcõrẽ ume zocai panani carea jʌ̃ã panʌa. Naʌ̃ ẽjũã oi naẽna Ãcõrẽ sewa ocaba maʌ̃ zocai b̶aira diaida jarasia. 3 Maʌ̃be idjia b̶ʌd̶a ewarid̶e mʌ̃a jaradia b̶ʌd̶eba idji bed̶ea Critod̶ebemada ebud̶a cawabisia. Maʌ̃ bed̶eara Ãcõrẽ dadji Ẽdrʌ Edabariba mʌ̃́a jaradiabisia.\\n4 Tito, mʌ̃a naʌ̃ cartara bʌ itea b̶ʌbʌrʌa. Dadjia ab̶ari quĩrãca Critora ĩjã panʌ bẽrã bʌra wãrãda mʌ̃ warra quĩrãca b̶ʌa. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa dadji Zeza Ãcõrẽba, dadji Boro Jesucrito bid̶a ãdji biad̶eba bʌra careba pananida, necai b̶ai sid̶a dia pananida.\\nPauloba Titoa obi jarad̶a\\n5 Mʌ̃a bʌra Creta morro dromane amesia ota o b̶ed̶ara jũma omãrẽã. Mʌ̃a jarad̶a quĩrãca djabarã wagabadada puruza b̶ʌcuadua.* Djabarã wagabada. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “drõãrã.” Cãpũrĩã bed̶ead̶e maʌ̃ba jara b̶ʌa “pastores” o “ancianos.” 6 Djabarã wagabarira biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶aida b̶ʌa. Quima ab̶a erob̶aida b̶ʌa. Idji warrarãba Critora ĩjã b̶ead̶ida panʌa idjab̶a jipa nĩbad̶ida panʌa. Mãwãra ẽberãrãba jarad̶aẽ́a cadjirua o panʌda wa cʌwʌrʌ zarea panʌda. 7 Djabarã wagabariba Ãcõrẽ trajura obari bẽrã biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶aida b̶ʌa. Idjira cawaara b̶ʌ quĩrãca b̶aiẽ́ b̶ʌa, caicaya b̶aiẽ́ b̶ʌa, beu nĩbaiẽ́ b̶ʌa, jʌwaichia b̶aiẽ́ b̶ʌa idjab̶a parata awua b̶aiẽ́ b̶ʌa. 8 Ãtebʌrʌ idji ded̶e jũẽbʌdara jũma bia edaida b̶ʌa, ne jũma biada o quĩrĩã b̶aida b̶ʌa, crĩcha biad̶eba b̶aida b̶ʌa, jipa b̶aida b̶ʌa, Ãcõrẽ itea b̶aida b̶ʌa, idjab̶a idji cacuara jipa erob̶aida b̶ʌa. 9 Wãrã bed̶ea idjía jaradiaped̶ad̶ara bio ĩjã b̶aida b̶ʌa. Mãwã idjia wãrã bed̶ea jipa jaradia b̶ʌd̶eba ẽberãrãra poya carebaya biara ĩjãnamãrẽã, idjab̶a wãrã bed̶ea biẽ́ tab̶ʌad̶a abadarãa poya cawabiya ãĩ crĩcha panʌda.\\n10 Mʌ̃a mãwã jara b̶ʌa wãrã bed̶ea quĩrĩãnacada, dadji carebaca bed̶ea jaradiabadada, djãrã cũrũgabada sid̶a bara bẽrã. Dadji umaquĩrã cacua wẽãgod̶ida panʌana abadara maʌ̃ ẽberãrãnebemaa. 11 Ãdjia jaradiaiẽ́ b̶eada jaradia panʌneba deza ẽberãrã crĩchara jũma ãrĩbadaa. Ab̶abe parata carea jaradiabadaa. Maʌ̃gʌrãa idu jaradiabirãdua.\\n12 Cretad̶ebema drõã naẽnabema dji dromaba nãwã jarasia: “Cretad̶ebemarãra sewaid̶a b̶eaa, animarã cadrʌa quĩrãca b̶eaa, ne coya b̶eaa, djuburia b̶eaa.”† Drõã naẽnabema dji droma. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Ãcõrẽneba bed̶eabari.” 13-14 Maʌ̃ba jarad̶ara wãrãa. Maʌ̃ carea maʌ̃ ẽberãrãra quẽã b̶adua wãrã bed̶eada ĩjãnamãrẽã, judiorãba drõã naẽna nẽbʌrʌbadara igarad̶amãrẽã, idjab̶a wãrã bed̶ea ĩjãnacaba jaradia panʌda ĩjãrãnamãrẽã.\\n15 Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶eamaarã ne jũmada Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶ʌa. Baribʌrʌ Ãcõrẽ ĩjãẽ́ b̶eamaarã ni cãrẽ sid̶a bia b̶ʌẽ́a. Ãdji crĩchara, ãdji so sid̶a cadjiruaba jũma ãrĩ b̶eaa. 16 Ãdjia jarabadaa Ãcõrẽra cawa panʌda, baribʌrʌ ãdjia o panʌneba unubibadaa idjira igara panʌda. Ãdjirãra cʌwʌrʌ zarea b̶eaa idjab̶a ne bia od̶i carea b̶ead̶acaa. Ãdjia obadara Ãcõrẽba quĩrĩãcaa.\\n*1:5 Djabarã wagabada. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “drõãrã.” Cãpũrĩã bed̶ead̶e maʌ̃ba jara b̶ʌa “pastores” o “ancianos.”\\n†1:12 Drõã naẽnabema dji droma. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “Ãcõrẽneba bed̶eabari.”","num_words":632,"character_repetition_ratio":0.066,"word_repetition_ratio":0.019,"special_characters_ratio":0.19,"stopwords_ratio":0.191,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Gela Liwai Lotaɡ̶anaɡ̶axi Aneotedoɡ̶oji APOCALIPSE 7\\n☰ APOCALIPSE 7 ◀ ▶\\nIcoa 144 miili oko loiigi Israel\\n1 Niɡ̶idiaaɡ̶idi naɡ̶a inoletibige, odaa ja jinadi cwaatolo aanjotedi dabiditiniwace onidatecibeci idiwa cwaatolo liniocidi iiɡ̶o. Onolitedini niɡ̶icoa cwaatolo latopaco niocodi digoina iiɡ̶o owotibige me diɡ̶icata niocodi ane yawe niɡ̶ina iiɡ̶o, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a akiidi-eliodi, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a nialeli. 2 Odaa ja jinadi eledi aanjo ditibigimece ane icoɡ̶oticogi aligeɡ̶e menodi. Ada libikotanaɡ̶anaɡ̶ate lajo meo nibikotaxete niɡ̶ijo oko ane nepilidi Aneotedoɡ̶oji ewikegi. Naɡ̶a dapaawetiogi niɡ̶ijoa cwaatolo aanjotedi anodibatege loniciwaɡ̶a miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji mowo lawikodigi oko digoina iiɡ̶o, codaa me miditaɡ̶a akiidi-eliodi. 3 Odaa mee niɡ̶ijo aanjo, “Jinaɡ̶awii ane beyagitema niɡ̶ina iiɡ̶o, idiaa akiidi-eliodi, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a niɡ̶inoa nialeli, nigepaa jigodi me inibikota latocolodi niɡ̶ina liotagipi Aneotedoɡ̶oji.” 4 Odaa ja jajipata ane liwokodi oko anadi nibikotaxete Aneotedoɡ̶oji latocolodi. Ijo 144 miili oko, anida aneetege loiigi Israel.\\n5-8 Ijoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Judá,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Rúben,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Gade,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Aser,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Naftali,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Manassés,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Simeão,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Levi,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Issacar,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Zebulom,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi José,\\nIjoa 12 miili oko ida aneetege licoɡ̶egi loiigi Benjamim.\\n9 Naɡ̶a ixomaɡ̶atice me jinaditiogi loiigi Israel, odaa digawini! Ja jinadi noiigi-nelegi, daɡ̶axa meliodi aɡ̶ica ane yakadi me nilaɡ̶aditibigiwaji. Oicoɡ̶oticogi minoataɡ̶a inoatawece ane noiika, inoatawece ane iolatedi, inoatawece ane iiɡ̶otedi, codaa inoatawece ane latopaco oko. Iditawece niɡ̶idi noiigi dabiditiniwace lodoe baanco ane nicote Aneotedoɡ̶oji, codaa me lodoe Waxacoco. Iditawece odinixotinigilo nijayogoli ocaɡ̶atedi, lapacoɡ̶ogoli. Oilokaditalo laamotiidi “palmeira”. (Oikee moiweniɡ̶ide Aneotedoɡ̶oji). 10 Odaa napaawaɡ̶ateloco, modi,\\n“Ǥoniotagodi Aneotedoɡ̶oji ane nicotedeloco epaa nibaanco,\\njoaniɡ̶idiaa owo ɡ̶odewiɡ̶a.”\\n11 Idiwatawece aanjotedi idi me dabiditiniwace oyawiile ane nicote Aneotedoɡ̶oji, ijaaɡ̶ijoa 24 lacilodi, ijaaɡ̶ijoa cwaatolo ewikaɡ̶a. Odaa idiwatawece aanjotedi dakagitiniwace lodoe nibaanco Aneotedoɡ̶oji. Dakagitiniwace neɡ̶epaa icotinigi latobi iiɡ̶o. Odaa iditawece odoɡ̶etetalo Aneotedoɡ̶oji. 12 Iditawece modi,\\nJiweniɡ̶idenaɡ̶a codaa joɡ̶eeɡ̶atalo Ǥoniotagodi Aneotedoɡ̶oji.\\ncodaa me jiweniɡ̶idenaɡ̶a leeɡ̶odi minoa lixaketedi,\\ncodaa minoa nimaweneɡ̶eco,\\nIdioka limedi me daɡ̶a diniigiteda.\\n13 Onijoteci niɡ̶ijoa lacilodi naɡ̶a idige, meetiwa, “Amiidiwa idiwa lapacoɡ̶ogomaɡ̶a? Igame oicoɡ̶oticogi?”\\n14 Naɡ̶a jigidi, mejita, “Ajowooɡ̶odi. Akaami boɡ̶owooɡ̶oti, iniotagodi.” Odaa jeɡ̶eetiwa, “Niɡ̶idi oko niɡ̶ijo aneliodi me nawikodeeɡ̶a leeɡ̶odi Liboonaɡ̶adi Ǥoniotagodi. Oiwilegi lowoodi, oyatitalo lawodi Waxacoco, odaa ja yapacaɡ̶a. 15 Odaa joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi midi lodoe nibaanco Aneotedoɡ̶oji. Odaa noko codaa menoale idi me nibaaɡ̶a mini liɡ̶eladi Aneotedoɡ̶oji. Aneotedoɡ̶oji ane nicotedeloco nibaanco doweditedeloco niɡ̶idi oko igaataɡ̶a iniwa miditaɡ̶a. 16 Odaa aɡ̶aleeɡ̶ica daɡ̶a nigodi nigigi, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a ecibi, oteɡ̶exaaɡ̶aɡ̶a aligeɡ̶e, migetaɡ̶a niláɡ̶a yakadi me yalegitibigiwaji. 17 Igaataɡ̶a niɡ̶iniwa Waxacoco ane itedeloco liwigotigi nibaanco Aneotedoɡ̶oji jeɡ̶epaaɡ̶eote anoyeligo, codaa micataɡ̶a nowienoɡ̶odi Waxacoco ilaajotedibece, yadeegitedinece ninyokotiidi anowo ɡ̶odewiɡ̶a. Odaa Aneotedoɡ̶oji iwilegitetema inoatawece latiidi ligecooɡ̶eli.”","num_words":426,"character_repetition_ratio":0.163,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.163,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Gela Liwai Lotaɡ̶anaɡ̶axi Aneotedoɡ̶oji APOCALIPSE 8\\n☰ APOCALIPSE 8 ◀ ▶\\nOwidijegi lapadijegi ane noxoco naɡ̶ajo notaɡ̶anaɡ̶axi\\n1 Odaa niɡ̶ijoa Waxacoco naɡ̶a yaaɡ̶adi niɡ̶ijo owidijegi lapadijegi ane noxoco naɡ̶ajo notaɡ̶anaɡ̶axi, odaa ja daxixe digoida ditibigimedi, ejime meya-oora me daxixe. 2 Odaa ja jinadi ijoa seete aanjotedi ane dabiditiniwace lodoe Aneotedoɡ̶oji. Odaa joɡ̶odibatege ijoa seete goloneetatedi.\\n3 Odaa niɡ̶ijo eledi aanjo jeɡ̶enagi, odaa ja dabiditi ipegitege ajo nameeja oolo nolitini ijo baxiawaanigi oolo lajo moyetigi edokojegi. Eliodi edokojegi oyajigota me ipeketeloco nameeja oolo, liboonigitalo Aneotedoɡ̶oji. Niɡ̶ida edokojegi ikee niɡ̶ijoa lotaɡ̶a niɡ̶ina noiigi ane nebi Aneotedoɡ̶oji niɡ̶ina moyotaɡ̶aneɡ̶etedibece. 4 Odaa naɡ̶a yabidi niɡ̶ijo edokojegi, odaa loɡ̶ocilaɡ̶adi joɡ̶opitedibigimece miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji icoɡ̶otedicogi midataɡ̶a niɡ̶ijo baxiawaanigi ane nolitini niɡ̶ijo aanjo, liciagi lotaɡ̶a niɡ̶ina noiigi anida aneetege Aneotedoɡ̶oji me icotibigimece miniwataɡ̶a Aneotedoɡ̶oji niɡ̶ina moyotaɡ̶aneɡ̶etedibece. 5 Odaa niɡ̶ijo aanjo naɡ̶a dibata niɡ̶ijo baxiawaanigi, odaa ja yetigi noledi ane idei ditibigimedi nameeja. Odaa ja nokoletinicogi digoina iiɡ̶o. Odaa jeɡ̶eo me dayaagetiogi oko, codaa eliodi niximaɡ̶aɡ̶a, nalebepakatedi, codaa me datalale iiɡ̶o.\\n6 Niɡ̶idiaaɡ̶idi niɡ̶ijoa seete aanjotedi anodibatege niɡ̶ijoa seete goloneetatedi ja dinilakidetiniwace moyatetigilo nigoloneetatedi.\\n7 Igaanaɡ̶a datenaɡ̶a niɡ̶ijo odoejegi aanjo, odaa ja jinadi noledi, inaa ɡ̶alatili-eloodoli awatege ɡ̶odawodi, onokoletedinicogi digoina iiɡ̶o. Odaa ja yabidi oniniteci niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi niɡ̶ina iiɡ̶o, yabidi nialeli, codaa me inatawece nipodigi ane dione.\\n8 Naɡ̶a yatetigi niɡ̶ijo eledi aanjo nigoloneeta, ini ijo ane liciagi naɡ̶ana wetiɡ̶a ane leegitibigimece ane yabidi, analee oyokoletinigi akiidi-eliodi, odaa oniniteci niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi niɡ̶idi ninyoɡ̶odi ja ɡ̶odawodi. 9 Odaa ja nigo oniniteci liwai, niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi niɡ̶inoa ane itinigi akiidi-eliodi, codaa oniniteci liwai niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi niɡ̶icoa etogoli ja daa.\\n10 Odaa niɡ̶ijo eledi aanjo naɡ̶a yatetigi nigoloneeta, odaa naɡ̶ajo yotedi nelegi ane ídi macataɡ̶a naɡ̶ana noledaɡ̶axi jeɡ̶eniteloco oniniteci liwai niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi akiititedi codaa me niɡ̶inoa eletidi ninyokotiidi. 11 Naɡ̶ajo yotedi liboonaɡ̶adi “Nibayodaɡ̶a”. Odaa oniniteci liwai niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi ninyokotiidi ja bayodi. Joaniɡ̶idaa leeɡ̶odi eliodi oko nigo leeɡ̶odi mowacipeta niɡ̶idiwa ninyokotiidi ane bayodi.\\n12 Odaa niɡ̶ijo eledi aanjo ja yatetigi nigoloneeta. Odaa jeɡ̶eo anigota oniniteci liwai niɡ̶idiwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi aligeɡ̶e, epenai, codaa me yotetitedi. Odaa ja nexocaɡ̶a oniniteci liwai niɡ̶iniwa iniwatadiɡ̶ini liwailidi aligeɡ̶e, epenai, codaa me yotetitedi, Odaa ja nexocaɡ̶a oniniteci liwai niɡ̶idiwa itoatadiɡ̶ida laɡ̶aagetedi noko codaa menoale.\\n13 Niɡ̶idiaaɡ̶idi naɡ̶a inoletacibige, odaa ja jinadi ijo nitaanigo ane wayotibece digoida ditibigimedi, dapaawe me dotaɡ̶a, mee, “Nagoodi iditawece oko ane niɡ̶eladimigipitigi digoida iiɡ̶o leeɡ̶odi niɡ̶inoa baaniɡ̶icotalo me ninyaco, nigicota niɡ̶ijoa eletidi itoatadiɡ̶ida aanjotedi nigaaɡ̶a oyatetigilo nigoloneetatedi.”","num_words":380,"character_repetition_ratio":0.11,"word_repetition_ratio":0.016,"special_characters_ratio":0.145,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 SAMUEL 7\\nDaviba Ãcõrẽ de droma oi crĩcha b̶ad̶a\\n1 Ãcõrẽba israelerã boro Davira dji quĩrũ ume necai b̶ʌsia. Maʌ̃ awara Davira idji de dromane b̶esia. 2 Ewari ab̶a Daviba Ãcõrẽneba bed̶eabari Nataʌ̃a nãwã jarasia:\\n–Acʌdua. Mʌ̃ de dromara dji biara b̶ʌ bacuru od̶aa baribʌrʌ Ãcõrẽ baurudera wua ded̶e b̶ʌa.* Dji biara b̶ʌ bacuru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “cedro” baribʌrʌ ogoẽ́a. Maʌ̃ carea mʌ̃a Ãcõrẽ itea de dromada o quĩrĩã b̶ʌa.–\\n3 Nataʌ̃ba panusia:\\n–Ãcõrẽra bʌ ume b̶ʌ bẽrã bʌa crĩcha b̶ʌra jũma odua.–\\n4 Baribʌrʌ maʌ̃ diamasi Ãcõrẽba Nataʌ̃a nãwã jarasia:\\n5 –Mʌ̃ nezoca Davia nãwã jarad̶e wãdua: “Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: bʌa mʌ̃ itea de dromada oiẽ́ b̶ʌa. 6 Mʌ̃a bãrã israelerã Egiptod̶eba ẽdrʌ enena ewarid̶eba mʌ̃ra de arad̶e b̶acaa. Ãtebʌrʌ bãrã wãbʌdaza mʌ̃ wua deda eded̶aped̶a maʌ̃ne ed̶a b̶abaria. 7 Mʌ̃ bãrã drõã naẽnabemarã ume nĩbasid̶e mʌ̃ puru Israel pe eronĩbaped̶ad̶arãa jaraca basía mʌ̃ itea dji biara b̶ʌ bacuru deda od̶amãrẽã.”\\n8 Maʌ̃ carea Nataʌ̃, mʌ̃ nezoca Davia nãwã jaradua: “Ãcõrẽ jũma poya b̶ʌba nãwã jara b̶ʌa: mʌ̃a bʌra oveja wagabari bad̶ada edasia mʌ̃ puru Israel boroda b̶amãrẽã. 9 Bʌ wãbʌrʌza mʌ̃ra bʌ ume b̶asia. Mʌ̃a bʌ dji quĩrũda poyabisia, idjab̶a mʌ̃a bʌra trʌ̃ b̶ʌga b̶ʌsia naʌ̃ ẽjũãne dewara trʌ̃ b̶ʌga b̶ea quĩrãca. 10-11 Maʌ̃ awara mʌ̃a ẽjũãda mʌ̃ puru Israel itea edasia ewariza mama b̶ead̶amãrẽã. Ni ab̶aʌba ãdjirãra mamaʌba ãyã b̶ʌd̶aẽ́a.† Mamaʌba ãyã b̶ʌd̶aẽ́a. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mama waa ure duananaẽ́a.” Ẽberã cadjiruarãba ãdjirãra waa biẽ́ od̶aẽ́a mʌ̃a ãdji ẽdrʌ b̶ʌbadarã diabuesi ewarid̶e biẽ́ o panana quĩrãca. Id̶ira mʌ̃a bʌra dji quĩrũ ume necai b̶ʌya.\\nMaʌ̃ awara mʌ̃a jaraya id̶iba ʌ̃taa bʌd̶eba yõbʌdara israelerã boroda b̶ʌya. 12 Maʌ̃ bẽrã bʌ jaid̶ad̶acarea mʌ̃a bʌ warrada ab̶a b̶ʌya dji boroda b̶amãrẽã. Mʌ̃a idjira carebaya mʌ̃ purura bia pe erob̶amãrẽã. 13 Idjiabʌrʌ mʌ̃ itea de dromada oya. Idjid̶eba mʌ̃a israelerã boroda jũma yõbigaya. 14 Mʌ̃ra idji zeza baya maʌ̃ne idjira mʌ̃ warra baya. Idjia cadjiruada osira mʌ̃a uya dji zezaba idji warra soaba ubari quĩrãca. 15 Baribʌrʌ mʌ̃a idjira quĩrĩã b̶aya. Idjira igaraẽ́a Saul igarad̶a quĩrãca. Mʌ̃a Saulora igarasia bʌda dji boroda b̶ʌi carea. 16 Mʌ̃a bʌd̶eba yõbʌdara idu jõbiẽ́a. Id̶iba ʌ̃taa mʌ̃a ãdjirãra israelerã boroda b̶ʌya.”–\\n17 Ãcõrẽba cawabid̶ara Nataʌ̃ba Davia jũma nẽbʌrʌsia.\\n18 Maʌ̃be Daviba Ãcõrẽ quĩrãpita nãwã jarasia:\\n–Mʌ̃ Boro Ãcõrẽ, mʌ̃ra dji dromaẽ́a. Mʌ̃ ẽberãrã sid̶a dji dromarãẽ́a. ¿Cãrẽ cãrẽã mʌ̃ra israelerã boroda b̶ʌsi? 19 Maʌ̃ awara bʌa jara b̶ʌa mʌ̃, bʌ nezocad̶eba yõbʌdara ewariza israelerã boroda b̶ead̶ida. ¿Caiba bʌ quĩrãca bia obari?‡ ¿Caiba bʌ quĩrãca bia obari? Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a. 20 Mʌ̃ Boro Ãcõrẽ, bʌa mʌ̃ crĩchara cawa b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã za quiru nezocaba ¿cãrẽda poya jarai? 21 Bʌa maʌ̃ biara oyad̶a ad̶a bẽrã idjab̶a o quĩrĩãna bẽrã wãrãda jũma oped̶a za quirúa cawabisia. 22 Mʌ̃ Boro Ãcõrẽ, bʌra dji dromaara b̶ʌa. Bʌ quĩrãca dewara neẽ́a. Dairãba ũrĩbadjid̶aa wãrã ãcõrẽda bʌ awara neẽ́da. 23 Maʌ̃ awara bʌ puru Israel quĩrãca naʌ̃ ẽjũãne dewara puruda neẽ́a. Ãcõrẽ, bʌa dairãra Egiptod̶ebemada ẽdrʌ edasia bʌ puruda b̶amãrẽã. Mãwã bʌra trʌ̃ b̶ʌgasia. Ne ununaca waib̶ʌa b̶ea o b̶ʌd̶eba bʌa dewara ẽberãrãda, ãdji ãcõrẽ b̶ea sid̶a dairã quĩrãpita ãyã jʌrecuasia. 24 Bʌa dai israelerãra b̶ʌsia ewariza bʌ puruda b̶amãrẽã. Maʌ̃ne bʌra dai Ãcõrẽda b̶esia.\\n25 Ãcõrẽ, bʌa za quiru nezoca itea idjab̶a mʌ̃ warrarã itea id̶iba ʌ̃taa oi jarad̶ara wãrãda odua. 26 Mãwã ewariza bʌra dji dromaana ad̶ia. Maʌ̃ awara nãwã jarad̶ia: “Ãcõrẽ jũma poya b̶ʌra dai israelerã Ãcõrẽa.” Maʌ̃ne bʌa mʌ̃ra, mʌ̃ warrarã sid̶a waga erob̶adua ewariza israelerã boroda b̶ead̶amãrẽã. 27 Ãcõrẽ ne jũma poya b̶ʌ, dai israelerã Ãcõrẽ, bʌabʌrʌ cawabisia mʌ̃ra, mʌ̃ warrarã sid̶a ewariza israelerã boroda b̶ead̶ida. Maʌ̃ carea mʌ̃ra bʌ nezocamĩna ne wayaa neẽ́ nãwã bed̶ea b̶ʌa.\\n28 Mʌ̃ Boro Ãcõrẽ, bʌra wãrãda Ãcõrẽa. Bʌra bed̶ea ab̶a b̶ʌa. Bʌa za quiru nezocaa maʌ̃ ne biara oi jarasia. 29 Maʌ̃ carea mʌ̃ra, mʌ̃ warrarã sid̶a careba b̶adua ewariza bʌ quĩrãpita bia panani carea. Bʌa jarad̶a quĩrãca oya. Bʌa carebayad̶a ad̶a bẽrã wãrãda ewariza bia panania.–\\n*7:2 Dji biara b̶ʌ bacuru. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “cedro” baribʌrʌ ogoẽ́a.\\n†7:10-11 Mamaʌba ãyã b̶ʌd̶aẽ́a. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mama waa ure duananaẽ́a.”\\n‡7:19 ¿Caiba bʌ quĩrãca bia obari? Hebreo bed̶ead̶e maʌ̃ra ebud̶a b̶ʌẽ́a.","num_words":653,"character_repetition_ratio":0.073,"word_repetition_ratio":0.009,"special_characters_ratio":0.201,"stopwords_ratio":0.205,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 SAMUEL 11\\n1 Poad̶e naʌ̃ ẽjũãnebema bororãba ãdji sordaorãda djõne edebadjid̶aa. Maʌ̃ne Daviba jũma idji sordaorãda, ãdji boro Joáda, idjiare b̶ea sid̶a amonitarã ume djõne diabuesia. Amonitarãda zocãrã quenanaped̶a ãdji puru Rabáda jũrã edasid̶aa. Mãwã djõ panʌmisa Davira Jerusaleʌ̃ne b̶asia.\\n2-4 Ewari ab̶a quewara Davira cãĩ edaped̶a piradrʌsia. Maʌ̃be idji de ʌ̃rʌ̃ wãsia. Mamaʌba ed̶aa acʌbʌrʌd̶e wẽrã biya quiruda unusia. Maʌ̃ wẽrãra idji jed̶eco ununa carea cui b̶asia Ãcõrẽ quĩrãpita bia b̶ai carea.* Levitico 15:19-24. Daviba ʌ̃cʌrʌ diabuesia idjira caida cawai carea. Jẽda zed̶aped̶a Davia jarasid̶aa Eliaʌ̃ cau Betsabéda mãwã b̶ʌda. Idji quimara Uría abadjid̶aa. Maʌ̃ Uríara hititarãnebema basía. Maʌ̃be Daviba ʌ̃cʌrʌ diabuesia Betsabéra idjimaa enenamãrẽã. Betsabéra idjimaa zeped̶a ãbaa cãĩsid̶aa. Mãwãnacarea diguid̶aa wãsia.\\n5 Betsabéra b̶iogoa b̶ed̶a bẽrã Davia cawabisia. 6 Maʌ̃ carea Daviba idji sordaorã boro Joámaa bed̶eada diabuesia hititad̶ebema Uría abadara idjimaa zebimãrẽã. Ara maʌ̃da Joába Uríara diabuesia. 7 Uría jũẽsid̶e Daviba idjía iwid̶isia Joára, idji sordaorã sid̶a sãwã panʌ cawaya. Idjab̶a iwid̶isia ãdjirã djõ panʌne sãwã wãnada. 8 Mãwã nẽbʌrʌd̶aped̶a Daviba Uríaa jarasia diguid̶aa ʌ̃nãũne wãmãrẽã.† Ʌ̃nãũne wãmãrẽã. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jĩrũ sʌgʌd̶e wãmãrẽã.” Uría Davi ded̶eba wãnacarea Daviba djico dji biara b̶ʌda Uríamaa diabuesia comãrẽã. 9 Baribʌrʌ Uríara idji diguid̶aa wãẽ́ basía. Ãtebʌrʌ Davi wagabada sordaorã cãĩbadama Davi ded̶e ed̶a wãbada caita cãĩsia. 10 Daviba ũrĩsia Uríara diguid̶aa wãẽ́ basida. Maʌ̃ carea trʌ̃ped̶a nãwã iwid̶isia:\\n–Bʌ tʌmʌba zed̶ada ¿sãwãẽrã diguid̶aa wãẽ́ basi?–\\n11 Maʌ̃ne Uríaba panusia:\\n–Ãcõrẽ baurudera, Judad̶ebema sordaorãra, waabema israelerã sordaorã sid̶a ãdji wua de zaqued̶e cãĩ panʌa. Mʌ̃ boro Joára, idjiare b̶ea sid̶a puru tʌmʌ cãĩ panʌa. Maʌ̃ bẽrã biẽ́ b̶ʌa mʌ̃ra diguid̶aa wãped̶a ne coida idjab̶a mʌ̃ quima ume cãĩda. Mʌ̃ boro, wãrãneba mʌ̃a jaraya: mãwã oẽ́a.–\\n12 Maʌ̃ne Daviba idjía jarasia:\\n–Id̶i bid̶a nama b̶edua. Nubʌrʌ jẽda djõne wãbiya.–\\nDaviba mãwã jarad̶a bẽrã Uríara Jerusaleʌ̃ne b̶esia. 13 Maʌ̃ne Daviba idjira ne cod̶e trʌ̃bisia. Ne co panʌne Daviba itua dawaped̶a Uríara beu nũmesia. Queud̶acarea Uríara dajadaa Davi wagabada sordaorãmaa cãĩne wãsia. Diguid̶aa wãẽ́ basía.\\n14 Uríara idji quima ume cãĩnaẽ́ bẽrã nurẽma Daviba cartada Joá itea b̶ʌsia. Maʌ̃ cartara Uría ume diabuesia. 15 Dji cartad̶e nãwã b̶ʌ́ b̶asia: “Dadjirã dji quĩrũ mẽsrãara b̶ea djõ panʌma Uríara djõbidua. Maʌ̃be idub̶a ametad̶adua bead̶amãrẽã.”\\n16 Joába idji sordaorã ume amonitarã purura jũrã eropanasid̶aa uracad̶i carea. Maʌ̃ bẽrã idjia cawa b̶asia sãma amonitarã dji mẽsrãara b̶eara djõ panʌda. Uríara mama djõbisia. 17 Mãwã b̶ʌd̶e amonitarãra Joá sordaorã ume djõni carea ãdji purud̶eba dajadaa zed̶aped̶a Davi sordaorãda ʌ̃cʌrʌ beasid̶aa. Hititad̶ebema Uría abada sid̶a beasid̶aa.\\n18 Maʌ̃be Joába ãdji djõ panʌnebemada ab̶a Davia jũma jarad̶e diabuesia. 19 Wãi naẽna nãwã jarasia:\\n–Dadji djõ panʌnebemara dadjirã boro Davia jũma nẽbʌrʌdua. 20 Dadjid̶ebemada ʌ̃cʌrʌ beasid̶ada ũrĩbʌrʌd̶e idjira quĩrũped̶a ãĩbẽrã nãwã jaraisicada: “Bãrã djõ panʌne ¿cãrẽ cãrẽã dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌ caita wãsid̶a? ¿Mamaʌba ãdjirãba ne bariduaba tab̶aribadada adua panasid̶aca? 21 ¿Quĩrãdoasid̶aca sãwã wẽrãba Jerobaal warra Abimelera Tebé purud̶e beasida? Dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌd̶eba yu waib̶ʌada Abimele ʌ̃rʌ̃ b̶aebisia.‡ Juece 9:50-54. Maʌ̃da bãrãra ¿cãrẽ cãrẽã dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌ caita wãsid̶a?” Dadji boro Davida mãwã quĩrũibʌrʌ nãwã jaradua: “Mʌ̃ boro, bʌ sordao hititad̶ebema Uría sid̶a beasid̶aa.”–\\n22 Ara maʌ̃da Joába diabued̶aba jarad̶e wãsia. Davima jũẽped̶a Joába jarabid̶ada jũma nẽbʌrʌsia.§ Griego bed̶ead̶e idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃ne Davira Joá ume quĩrũped̶a dji jarad̶e wãnaa nãwã jarasia: Bãrã djõsid̶ad̶e ¿cãrẽ cãrẽã dji puru jũrã ca b̶ʌ caita wãsid̶a? ¿Mamaʌba ãdjirãba ne bariduaba tab̶aribadada adua panasid̶aca? ¿Quĩrãdoasid̶aca sãwã wẽrãba Jerobaal warra Abimelera Tebé purud̶e beasida? Dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌd̶eba yu waib̶ʌada Abimele ʌ̃rʌ̃ b̶aebisia. Maʌ̃da bãrãra ¿cãrẽ cãrẽã dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌ caita wãsid̶a?” 23 Nãwã jarasia:\\n–Amonitarãra ãdji purud̶eba dajadaa djõne zed̶aped̶a daira poyabʌda basía. Baribʌrʌ daiba ãdjirãra jẽda ãdji purud̶e ed̶a wãbadamaa mĩrũ wãbisid̶aa. 24 Maʌ̃ne cha drʌbadaba dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌd̶eba daimaa drʌ panesid̶aa. Maʌ̃ba bʌ sordaorãra ʌ̃cʌrʌ beasid̶aa. Hititad̶ebema Uría abada sid̶a beasid̶aa.–\\n25 Maʌ̃ ũrĩped̶a Daviba dji jarad̶e zed̶aa nãwã jarasia:\\n–Joáa jaradua jũmawãyã crĩcharãmãrẽã. Djõ panʌne ʌ̃cʌrʌ beubadaa. Baribʌrʌ jaradua jãʌ̃ puru ume wetara djõnamãrẽã ab̶a poyabʌdad̶aa. Maʌ̃ bed̶eaba idjira sobiaya.–\\n26 Uría beaped̶ad̶a cawasid̶e dji quimaba sopua ewarida wagasia. 27 Idji sopua ewari jõnacarea Daviba idji ded̶aa enebiped̶a edasia. Maʌ̃be wẽrãba Davi warrada tosia. Baribʌrʌ Daviba od̶ara Ãcõrẽba biẽ́ unusia.\\n*11:2-4 Levitico 15:19-24.\\n†11:8 Ʌ̃nãũne wãmãrẽã. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jĩrũ sʌgʌd̶e wãmãrẽã.”\\n‡11:21 Juece 9:50-54.\\n§11:22 Griego bed̶ead̶e idjab̶a nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Maʌ̃ne Davira Joá ume quĩrũped̶a dji jarad̶e wãnaa nãwã jarasia: Bãrã djõsid̶ad̶e ¿cãrẽ cãrẽã dji puru jũrã ca b̶ʌ caita wãsid̶a? ¿Mamaʌba ãdjirãba ne bariduaba tab̶aribadada adua panasid̶aca? ¿Quĩrãdoasid̶aca sãwã wẽrãba Jerobaal warra Abimelera Tebé purud̶e beasida? Dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌd̶eba yu waib̶ʌada Abimele ʌ̃rʌ̃ b̶aebisia. Maʌ̃da bãrãra ¿cãrẽ cãrẽã dji puru aud̶u jũrã ca b̶ʌ caita wãsid̶a?”","num_words":744,"character_repetition_ratio":0.074,"word_repetition_ratio":0.19,"special_characters_ratio":0.188,"stopwords_ratio":0.129,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 1 PEDRO 1\\nNABEMA CARTA PEDROBA B̸ɅD̸A\\nPedroba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Jesuba idji trʌ̃sid̶e b̶eda beabari basía (Marco 1:16-18). Baribʌrʌ Jesuba diabued̶ad̶ebemada Pedrora dji dromaara b̶asia. Idjiabʌrʌ Jerusaleʌ̃ne Ãcõrẽ de dromane judiorãa Jesucritod̶ebemada ebud̶a jaradiasia (Hecho 2:14-41) idjab̶a judiorãẽ́maa bid̶a Jesud̶ebemada jarad̶e wãsia (Hecho 10:1-48). Poa 67are romanorãba idjira quĩrã ed̶aa crud̶e cachi beasid̶aa.\\nPoa 64d̶e Roma puruda bá wãsia. Zocãrãmaarã dji boro Neroʌ̃ abadaba bábisia de djiwid̶ida ocuai carea. Baribʌrʌ nẽbʌrad̶e b̶a amaaba Neroʌ̃ba jarasia Crito ĩjã b̶eadrʌ bed̶ead̶e panʌda. Maʌ̃ bẽrã romanorãba drua b̶eaza djabarãra biẽ́ od̶i carea ẽpẽ panesid̶aa. Maʌ̃ carea Pedroba naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Romaneba djabarã drua b̶eaza diabuesia bia mĩga panʌmĩna Critoda ĩjã pananamãrẽã (2:18-25; 3:8-18; 4:12-19; 5:8-11).\\nDji crĩcha dromada 2:21ne nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Critora bãrã carea bia mĩgad̶a bẽrã Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia bia mĩgad̶amãrẽã. Crito bia mĩgasid̶e unubisia bãrã mĩgabʌdad̶e sãwã nĩbad̶ida panʌda.”\\nNaʌ̃ cartad̶e Pedroba b̶ʌsia Ãcõrẽba Jesucritod̶eba dadjirãra edasida idji puruda b̶amãrẽã (1:1-11; 2:1-10). Maʌ̃ bẽrã dadjirãra ne jũmane jipa nĩbad̶ida panʌa (1:1neba ab̶a 3:7d̶aa, 4:1-11; 5:1-11). Dadji druad̶ebema leyda, dji bororã sid̶a ĩjãnida panʌa (2:13-17). Baribʌrʌ ne jũma cãyãbara Jesucritoda ĩjãnida panʌa (3:13-16).\\nPedroba naʌ̃ cartad̶e naãrã b̶ʌd̶a\\n1 Mʌ̃ra Pedroa, Jesucritoba diabued̶aa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽba edad̶arã Ponto druad̶e, Galacia druad̶e, Capadocia druad̶e, Asia druad̶e, Bitinia druad̶e bid̶a ãĩbemarã quĩrãca panabada itea. 2 Dadjirã Zeza Ãcõrẽba bãrãra edasia idjia naẽnaed̶a crĩcha b̶ad̶a quĩrãca. Ãcõrẽ Jaureba bãrãra idji itea b̶ʌsia Jesucritoda ĩjãnamãrẽã idjab̶a idji oad̶eba Ãcõrẽ quĩrãpita cadjirua neẽ́ b̶ead̶amãrẽã. Mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida, necai b̶ai sid̶a bãrãa dia b̶aida.\\nPedroba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶a\\n3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa bia bed̶ead̶ida panʌa. Idjia dadjirãra bio quĩrã djuburiad̶a bẽrã Jesucrito beu b̶ad̶a ʌ̃rẽbad̶ad̶eba zocai b̶ai djiwid̶ida diasia. Maʌ̃ bẽrã idji ume bajãne pananida jʌ̃ã panʌa. 4 Ãcõrẽba zocai b̶ai djiwid̶ida diad̶a bẽrã idjia dadjirã itea bajãne waga erob̶ʌra jũma edad̶ia. Maʌ̃gʌra ãrĩcaa, jõcaa, idjab̶a cadjirua neẽ́ b̶ʌa. 5 Jesucritoda ĩjã panʌ bẽrã Ãcõrẽba idji ʌb̶ʌad̶eba bãrãra waga erob̶aya ab̶a jĩrũarebema ewarid̶e ẽdrʌ edabʌrʌd̶aa.\\n6 Maʌ̃ carea ara nawena ne quĩrãtanoaneba bãrãra bia mĩga panʌmĩna bio b̶ʌsrid̶a panʌa. 7 Mãwã bia mĩgad̶ida panʌa maʌ̃ droa panʌneba unubid̶i carea Jesucritora wãrãda ĩjã panʌda. Bãrãba ĩjã panʌra oro quĩrãca b̶ʌa. Orora jʌ̃wʌ̃rʌ̃ãba dorrab̶aribibadaa idji awa b̶emãrẽã. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã bia mĩga panʌ droa panʌneba unubi panʌa Jesucritora wãrãda ĩjã panʌda. Maʌ̃gʌra oro cãyãbara biara b̶ʌa orora ãrĩbari bẽrã. Bãrãba Jesucritora wãrãda ĩjã panʌda unubi panʌ bẽrã, idji unubʌdad̶e Ãcõrẽba bãrãra bia unuya, bia jaraya idjab̶a dji dromarãda b̶ʌya.\\n8 Bãrãba ununacamĩna Jesucritora quĩrĩã panʌa. Nawena ununaẽ́ panʌmĩna idjida ĩjã panʌa. Idji carea bio b̶ʌsrid̶a panʌa. Jãcua b̶ʌsrid̶a panʌ bẽrã maʌ̃ b̶ʌsrid̶ara sãwãbʌrʌ b̶ʌda poya cawa jarad̶aẽ́a. 9 Mãwã b̶ʌsrid̶a panʌa Jesucrito ĩjã panʌneba Ãcõrẽba ẽdrʌ edai bẽrã.\\n10 Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba naẽnaed̶a jarabadjid̶aa Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrã ẽdrʌ edaida. Maʌ̃gʌd̶ebema cawad̶i carea ãdjirãba quĩrãcuita crĩchabadjid̶aa idjab̶a iwid̶ibadjid̶aa. 11 Crito Jaure ãdji sod̶e b̶ʌba bed̶eabibadjia Crito bia mĩgaped̶a Ãcõrẽba bia b̶ʌid̶ebemada. Bed̶eaped̶ad̶acarea cawa quĩrĩã panasid̶aa caid̶ebemada Crito Jaureba ãdjirãa bed̶eabisida idjab̶a sãʌ̃be jũma maʌ̃gʌra mãwãida. 12 Baribʌrʌ Ãcõrẽba cawabisia ãdjia bed̶eaped̶ad̶ara ãdji ewarid̶e mãwãẽ́da, ãtebʌrʌ nocoarebema ewarid̶e mãwãida jũma dadjirã carebai carea. Ãdjia bed̶eaped̶ad̶ara id̶ira bed̶ea bia Critod̶ebema jaradia panʌba dadjirãa ebud̶a cawabi panʌa Ãcõrẽ Jaure bajãneba diabued̶ad̶eba. Maʌ̃gʌra bajãnebema nezocarã bid̶a cawa quĩrĩã panʌa.\\nÃcõrẽ itea bia b̶ead̶adua\\n13 Maʌ̃ bẽrã bia od̶i carea crĩcha cawaad̶eba b̶ead̶adua. Quĩrãipa b̶ead̶adua. Sẽnaẽ́ jʌ̃ã pananadua Jesucrito unubʌda ewarid̶e Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra bia edamãrẽã. 14 Warra cʌwʌrʌ ĩjã b̶ʌ quĩrãca b̶ead̶adua. Naʌ̃ cacuaba cadjirua o quĩrĩã b̶ʌra waa orãnadua Ãcõrẽ adua b̶easid̶e obadaped̶ad̶a quĩrãca. 15 Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃sia. Idjira ne jũmane jipa b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã bãdjia obʌdaza jipa b̶ead̶adua. 16 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Jipa b̶ead̶adua mʌ̃ra jipa b̶ʌ bẽrã.”* Levitico 11:45; 19:2.\\n17 Bãrãba Ãcõrẽa bed̶eabʌdad̶e bãrã Zeza abadaa. Dadjia oped̶ad̶a quĩrãca idjia jũmarãda cawa oya. Maʌ̃ bẽrã wad̶i naʌ̃ ẽjũãne ãĩbemarã quĩrãca panʌmisa ewariza idji waya panʌneba jipa nĩbad̶adua. 18-19 Bãrãra naẽna siriẽ́ b̶ea crĩchad̶eba nĩbabadjid̶aa bãrã drõã naẽnabemarãba mãwã jaradiabadjid̶a bẽrã. Baribʌrʌ cawa panʌa Ãcõrẽba bãrãra maʌ̃nebemada ẽdrʌ edasida. Idjia bãrãra nẽdoẽ́ basía oro ãrĩda b̶ʌba wa parata ãrĩda b̶ʌba, ãtebʌrʌ Crito oaba nẽbʌa nẽdosia. Critora dji biara b̶ʌ oveja zaque Ãcõrẽa babue diad̶a quĩrãca b̶asia. 20 Naʌ̃ ẽjũã oi naẽna Ãcõrẽba Critora edaped̶a naʌ̃ jĩrũarebema ewarid̶e diabuesia bãrãra bia b̶ead̶amãrẽã. 21 Critod̶eba bãrãba Ãcõrẽra ĩjã panʌa. Ãcõrẽba idjira beu b̶ad̶ada ʌ̃rẽbabiped̶a dji dromada b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã bãrãba Ãcõrẽra wãrãda ĩjã panʌa idjab̶a jʌ̃ã panʌa Ãcõrẽba jarad̶ara jũma omãrẽã.\\n22 Wãrã bed̶eada ĩjã o panʌ bẽrã bãrãra cadjirua neẽ́ panesid̶aa. Maʌ̃ bẽrã djabarãra wãrãda quĩrĩã panʌa. Sod̶eba wãrãda bio dji quĩrĩã b̶ead̶adua. 23 Naʌ̃ djara beuida b̶ʌd̶eba bãrãra djiwid̶ida tod̶aẽ́ basía, ãtebʌrʌ Ãcõrẽ beucad̶eba djiwid̶ida tosid̶aa. Ãcõrẽ bed̶ea jõcaba zocai b̶aida diabaria. Maʌ̃ bed̶ead̶eba bãrãra djiwid̶ida tosid̶aa. 24 Ãcõrẽ Bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa:\\nJũmarãda chirua quĩrãca b̶eaa. Ãdji quĩrãwãrẽãra nepõnõ quĩrãca b̶ʌa.\\nChiruara purrubaped̶a dji põnõra jurrubaria. 25 Baribʌrʌ dadjirã Boro bed̶eara jõcaa.† Isaía 40:6-8.\\nMaʌ̃ bed̶ea jõcara bed̶ea bia Critod̶ebemaa. Maʌ̃gʌra djabarãba bãrãa jarasid̶aa.\\n*1:16 Levitico 11:45; 19:2.\\n†1:25 Isaía 40:6-8.","num_words":776,"character_repetition_ratio":0.063,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.188,"stopwords_ratio":0.226,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Joná 3 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n1Ãcõrẽra wayacusa Joná ume bed̶easia. Nãwã jarasia:\\n2–Ninive puru dromanaa wãdua. Mʌ̃a bʌ́a jarabʌrʌda ãdjirãa jaradua.–\\n3Ara maʌ̃da Jonára Ninived̶aa wãsia Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca. Maʌ̃ Ninivera puru droma basía. Maʌ̃ bẽrã puru jũma pʌrrʌai carea ewari ũbea edebadjia.\\n4Jonára purud̶e ed̶aa wãped̶a nabema ewarid̶e pʌrrʌa nĩbasia. Nãwã jĩgua jara nĩbasia: –¡Cuarenta ewari babʌrʌd̶e Ãcõrẽba naʌ̃ Ninive purura jũma ãrĩya!–\\n5Mãwã b̶ʌd̶e Ninived̶ebemarãba, drõãrãba, warrarã bid̶a Ãcõrẽ bed̶eara ĩjãsid̶aa. Maʌ̃ carea ne cod̶aca ewarida osid̶aa. Idjab̶a sopua careabema jʌ̃badara jʌ̃sid̶aa.\\n6Ninived̶ebema boroba maʌ̃ra cawasia. Maʌ̃ carea idji bugue biya quirud̶ebemada pirab̶ariped̶a idji djio biya qued̶eara ẽrãped̶a sopua careabema jʌ̃barida jʌ̃sia. Maʌ̃be ne babued̶a pora ʌ̃rʌ̃ chũmesia idji cadjirua od̶a carea sopua b̶ʌda acʌbi carea.\\n7Maʌ̃ne dji boroba, idjiare dji droma b̶earã bid̶a nãwã jarasid̶aa jũma idji purud̶ebemarãba ĩjã od̶amãrẽã: –Jũmarãba ne cod̶aca ewarida od̶adua. Idjab̶a ni cãrẽ sid̶a dorãnadua. Maʌ̃ awara bãrã pacada, bãrã oveja sid̶a ne cobirãnadua. Baido sid̶a dawarãnadua.\\n8Maʌ̃ awara sopua careabema jʌ̃badada jʌ̃nadua. Idjab̶a sopua careabema wuada bãdji animarã ʌ̃rʌ̃ b̶ʌcuad̶adua. Maʌ̃be Ãcõrẽa wãrã arada sod̶eba quĩrã djuburia iwid̶id̶adua. Maʌ̃ awara bãrãba cadjirua obadara igarad̶adua. Idjab̶a bãrãba djãrã biẽ́ obadara idu b̶ʌd̶adua.\\n9Mãwã o panʌneba Ãcõrẽba dadjirãra cawa oẽ́sicada ãtebʌrʌ idji quĩrũbira tumabid̶isicada. Mãwãra dadjirãra quininaẽ́sicada.–\\n10Ninived̶ebemarãba mãwã o panʌra Ãcõrẽba unusia. Idjab̶a sãwã ãdji cadjiruara idu b̶ʌsid̶ada unusia. Maʌ̃ carea idjia cawa oi jarad̶ara oẽ́ basía.\\n< Joná 2\\nJoná 4 >","num_words":215,"character_repetition_ratio":0.075,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.17,"stopwords_ratio":0.195,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Hebreos 11 BSNNT - “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore - Bible Search\\nDiore mani ajitirʉ̃nʉ tʉjabetiroti queti\\n1“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre mani yitʉoĩajama, ado bajiro bajiaja: “Mʉare ĩsirʉcʉja yʉ” manire ĩ yijama, “Bʉjarʉarãja mani”, yitʉoĩaroti ñaja. “To bajiro masu bajiaja” Dios ĩ yijama, maji tire ĩabetiboarine, “To bajirone bajiroja”, yitʉoĩaja mani. 2Mani ñicʉa to bajiro Diore ĩna tʉoĩajare, ĩnare ĩavariquẽnamasiñumi Dios.\\n3“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre yitʉoĩarã ñari, ado bajise yimasiaja mani: “‘Ruyuaya’ Dios ĩ yirore bajirone bajimasiñuju, adi macarʉcʉroaye, õ vecaye quẽne”, yimasiaja mani. To bajiro ĩ yire ti ñajare, ĩ rujeoroto rĩjorojʉma, manirũgũmasirere ĩarũgũaja mani, adi macarʉcʉro ñasere.\\n4“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju mani ñicʉ Abel ñamasir'i. To bajiro Diore tʉoĩagʉ̃ ñari, ĩre rʉ̃cʉbʉogʉ, Dios ĩ bojarore bajiro yigʉ, vaibʉcʉre soemʉomasiñuju. To bajiro ĩ yijama, ĩ gagʉ Ca'in rẽtoro quẽnaro Diore rʉ̃cʉbʉogʉ yimasiñuju. To bajiri, Diojʉama, “Rojose magʉ̃ ñaami”, ĩre yiĩamasiñuju Dios. Abel ñamasir'i tirʉ̃mʉjʉ ĩ bajirocare ti ñaboajaquẽne, ĩ yimasiriarore bajiro mani quẽne Diore mani rʉ̃cʉbʉorʉajama, Dios ĩ bojarore bajiro yirʉ̃cʉbʉoroti ñaja manire.\\n5“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju Enoc ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tʉoĩagʉ̃ ĩ ñajare, “Yʉ bojarore bajiro yigʉ ñaami” ĩre yiĩavariquẽnagʉ̃ ñari, ĩ bajirocabetone, ĩre ãmicoamasiñuju Dios. To bajiri, ĩre bʉjabetimasiñujarã masa. To bajirone gotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire. 6Ado bajiro tʉoĩarã ñari, Diore sẽniaja mani: “Dios ñagʉ̃mi” yimasicõari, “‘Yʉre ejarẽmoña’ ĩre yisẽnirãre quẽnaro yami” yitʉoĩarã ñari, sẽniaja mani. To bajiro mani yijama, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore yirã yaja. “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre mani yitʉoĩabetijama, manire ĩavariquẽnabecʉmi Dios.\\n7“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju Noé ñamasir'i quẽne. Ado bajiro ĩre yimasiñuju Dios: “Masa ñajedirore ruureajeocõarʉcʉja yʉ. To bajiri, cũmua jairica quẽnoña mʉ, ‘Rujarobe’ yigʉ”, ĩre yimasiñuju Dios. To bajiro ĩ yijare, bajirotire masibetiboarine, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñari, ĩ gotirore bajirone yigʉ, cũmua jairicare quẽnomasiñuju Noé. To bajiri ĩ yarã rãca Noé ĩ rujaborotire ĩnare yirẽtobosamasiñuju Dios. To bajiboarine, gãjerãrema ĩ rãcana ñaboariarãre, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩamena ĩna ñajare, ĩnare yirẽtobosabetimasiñuju Dios. Noéjʉarema, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” yʉre yitʉoĩagʉ̃ ĩ ñajare, “Yʉ ĩavariquẽnarã rãcagʉ ñaami, ĩ quẽne”, Noére ĩre yimasiñuju Dios.\\n8“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju Abraham quẽne. To bajiri, “Mʉ ñarimacare to cõrone vaveoya mʉ. Mʉ ñaroti sitare mʉre ʉjorʉcʉja yʉ”, ĩre yimasiñuju Dios. “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñari, Dios ĩ rotisere ajicõari, vacoamasiñuju ĩ, ĩ ñarotire masibetiboarine. 9Gãjerã ye sita ti ñaboajaquẽne, “Adi sita mʉre ʉjorʉcʉja” Dios ĩre ĩ yire ñajare, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñari, cojojʉ me viriaca bʉacõari, ñacudirũgũmasiñuju Abraham. Ĩ bajimasiriarore bajirone ñacudimasiñujarã ĩ macʉ Isaac, ĩ jãnami Jacob quẽne “Adi sita mʉare ʉjorʉcʉja yʉ” Dios ĩnare ĩ yire ñajare. 10To bajiboarine, variquẽnagʉ̃ ñacudimasiñuju Abraham, “Õ vecajʉ Dios ĩ quẽnoria macare quẽnaro ñacõa ñarũgũrʉcʉja yʉ” yitʉoĩagʉ̃ ñari.\\n11To bajicõari, Abraham manajo Sara, bʉcʉo rĩa magõ ñamasiñuju so. Ĩ quẽne bʉcʉ ñamasiñuju. To bajiboarine, “Ĩ goticatore bajirone yirʉcʉmi Dios” yitʉoĩagʉ̃ ñari, Dios ĩ ejarẽmojare, macʉ cʉtimasiñujarã ĩna. 12To bajiri, “Bʉcʉacoar'i ñaboarine, macʉ cʉticõari, jãjarã jãnerabatia cʉtirocʉ ñamasiñumi. Jãjarã ñocoa ñarãre, mani cõĩajeobetore bajiro, to yicõari, jare mani cõĩajeobetore bajiro jãjarã jãnerabatia cʉtirocʉ ñamasiñumi Abraham”, yimasiaja mani.\\n13Abraham, Isaac, Jacob quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩariarã ñamasiñujarã ĩna, ĩna catiñaro cõrone. Dios ĩ gotiriarore bajiro ĩnare ĩ yibetiboajaquẽne, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, ĩre yitʉoĩacõa ñamasiñujarã ĩna. “Yʉ bajirocaro berojʉ yʉre ĩ goticatore bajirone yʉre yirʉcʉmi”, yitʉoĩarã ñamasiñujarã ĩna. To bajiro bajirã ñari, “Mʉare ʉjorʉcʉja yʉ” Dios ĩ yire sitajʉ ñacudiñarã, ti sitanare ado bajise ĩnare gotimasiñujarã ĩna: “Adi sitajʉre yoaro ñabetirʉarãja yʉa”, ĩnare yigotimasiñujarã ĩna. 14To bajise ĩna yijama, “Gajeye sita ĩna ñacõa ñarotire tʉoĩarã yiriarãma ĩna”, yimasiaja mani. 15Ĩna vadiveoria sitare tʉoĩarã ĩna yijama, quẽna ti sitajʉre ñarã, tudicoaboriarãma ĩna. 16To bajiro ĩna tʉoĩajama, ĩna vadiveoria sita tʉoĩarã me yiyuma. Ĩna vadiveoria sita rẽtoro quẽnari sita õ vecajʉ Dios ĩ ñarojʉ varʉa tʉoĩarã yimasiñujarã ĩna. To bajiro tʉoĩarã ĩna ñajare, “Yʉne ñaja ĩna rʉ̃cʉbʉogʉ; yʉ yarã ñaama ĩna”, yivariquẽnamasiñuju Dios. To bajiro yigʉ ñari, ĩna ñaroti macare ĩnare quẽnobosayumi.\\n17-18“¿‘Socʉ mene ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi’ yʉre yitʉoĩagʉ̃ ñati?” yimasirʉ, ĩre rʉ̃cʉbʉorã, vaibʉcʉre ĩna soemʉoriarore bajiro yigʉ, ĩ macʉ sĩgʉ̃ ñagʉ̃re sĩarotimasiñuju Dios. “Isaac sʉori jãjarã jãnerabatia cʉtirʉcʉja mʉ” Dios ĩ yire ti ñaboajaquẽne, “Mʉ rotisere yibetirʉcʉja”, yitʉoĩabetimasiñuju. 19“Bajireariarãre ĩnare tudicatiomasigʉ̃ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩagʉ̃ ñari, “Yʉ macʉre yʉ sĩacõajaquẽne, catiocõarʉcʉmi” yitʉoĩagʉ̃ ñari, ĩre ĩ sĩagʉadijʉne, “Ĩre sĩabeticõaña” Dios ĩ yijare, ĩre sĩabetimasiñuju. To bajiro ĩ yire ti ñajare, “Rijacoaboarine, tudicatigʉre bajiro ĩre ĩamasiñuju Abraham”, yimasiaja mani.\\n20“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju Isaac ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tʉoĩagʉ̃ ñari, ĩ rĩare ado bajiro ĩnare gotimasiñuju, Jacob, Esaúre quẽne: “Ĩ gotiriarore bajirone quẽnaro mʉare yirʉcʉmi Dios”, yimasiñuju.\\n21“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju Jacob ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tʉoĩagʉ̃ ñari, ĩ bajirocaroto rĩjoro, ĩ macʉ José rĩare, “Quẽnaro mʉare yirʉcʉmi Dios”, ĩnare yimasiñuju ĩ. Bʉcʉ ñari, rʉ̃gõtĩmabetiar'i ñaboarine, ĩ tueriʉ sʉorine vʉ̃mʉrʉ̃gõcõari, Diore rʉ̃cʉbʉomasiñuju ĩ.\\n22“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju José ñamasir'i quẽne. To bajiro Diore tʉoĩagʉ̃ ñari, ĩ bajirocaroto rĩjoro, ĩ yarãre Israel ñamasir'i jãnerabatiare ado bajiro ĩnare gotimasiñuju: “Adi sita Egipto sitare vaveorʉarãma ĩna, mʉa jãnerabatia. Ĩna vajama, yʉ gõare juacõari, Canaán vãme cʉti sitajʉ yujerʉarãma ĩna”, yimasiñuju.\\n23“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩarã ñamasiñujarã Moisés ñamasir'i jacʉ, ĩ jaco quẽne. To bajiro Diore tʉoĩarã ñari, Moisés ĩ ruyuaro bero, idiarã muijua ĩre yayiocʉomasiñujarã ĩna, “Quẽnagʉ̃aca sũcare manire ĩsiami Dios” yirã. To bajiri egipcio masa ʉjʉ, Israel ñamasir'i jãnerabatiare rĩamasa ʉ̃mʉare ĩ sĩarotiboajaquẽne, ĩre güimena ñari, ĩ rotirore bajiro yibetimasiñujarã ĩna.\\n24“‘Yirʉcʉja’ ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi”, Diore ĩre yitʉoĩagʉ̃ ñamasiñuju Moisés ñamasir'i quẽne. To bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari, bʉcʉacʉ, Egipto sita ʉjʉ maco so masor'i ñaboarine, “Egipcio masʉre bajiro bajigʉ ñaami” masa ĩna yirʉ̃cʉbʉosere bojabetimasiñuju Moisés. 25Ado bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari, tire bojabetimasiñuju ĩ: “Adi macarʉcʉrojʉ yʉ catiñaro cõro egipcio masa rãca yʉ bojarore bajiro yʉ yijama, yʉ rijato berojʉ quẽnabetoja ti. To bajiri Israel ñamasir'i jãnerabatia Dios yarã rãca baba cʉtirʉcʉja yʉ, egipcio masa yʉre quẽne rojose ĩna yiroti ti ñaboajaquẽne”, yimasiñuju Moisés ñamasir'i. 26Ado bajiro tʉoĩagʉ̃ ñari, to bajiro yimasiñuju Moisés: “Egipto sitana ĩna cʉose jairo vaja cʉti rẽtoro ñamasuse ñaja, Cristo ĩ ejaroti Israel ñamasir'i jãnerabatia ĩna gotisejʉama”, yitʉoĩacõamasiñuju. To bajiri, “Ĩna rãca yʉ ñajare, egipcio masa rojose yʉre ĩna yiboajaquẽne, quẽnacõarʉaroja”, yitʉoĩacõamasiñuju Moisés. To bajiro ĩ tʉoĩajama, ĩ rijato bero, “Cristo sʉorine quẽnaro yʉre yirʉcʉmi Dios” yitʉoĩagʉ̃ yimasiñuju.\\n27Egipcio masa ʉjʉ ĩ jũnisinisere güigʉ me, ti sitare vaveomasiñuju Moisés. “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩagʉ̃ ñari, Diore ĩre ĩabetiboarine, ĩ bojarore bajiro ĩ yirotire masicõari, vacoamasiñuju. 28“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩagʉ̃ ñari, Israel ñamasir'i jãnerabatiare “Dios ĩ rotirore bajiro Pascua boserʉ̃mʉ yito mani” yigʉ, oveja sĩar'i ri'ire cojovi rʉyabeto sojerire turotimasiñuju. Tire ĩamasicõari, Israel ñamasir'i jãnerabatia ĩna rĩa cʉtisʉoriarãre “Dios ĩ cõagʉ̃ ángel, sĩagʉ̃ sãjabeticõato” yigʉ, yimasiñuju Moisés ñamasir'i.\\n29“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios”, yitʉoĩarã ñamasiñujarã Israel ñamasir'i jãnerabatia quẽne. To bajiro Diore tʉoĩarã ñari, Diore ajitirʉ̃nʉcõari, moa riaga Oco Sũarisa vãme cʉtiyare jẽamasiñujarã. Dios ĩ masise sʉori “Riagare jẽato” yigʉ, oco mano ĩ yibosajare, carari maare jẽamasiñujarã ĩna. To bajicõari, egipcio masa ĩnare tʉorʉarã, sʉyajẽamasiboayujarã. Ĩna jẽaejabetone, ruureacõamasiñuju Dios.\\n30To bajiro ĩna bajimasiriaro bero, Israel ñamasir'i jãnerabatia Jericó vãme cʉti macare ẽmarʉarã, ti macare ĩna matariacʉ̃ni sʉyarojʉare ejacõari, cojomo cõro jʉa jẽnituarirãcarʉ̃mʉri rʉ̃ja gãnibiarũgũmasiñujarã ĩna. To bajiro ĩna bajirone, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩarã ĩna ñajare, ti maca matariacʉ̃ni cague vẽjacoamasiñuju ti. 31Ti macago Rahab vãme cʉtigo, ʉ̃mʉare ajeriarã cʉticõari, vaja sẽnigõ ñaboarine, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios”, yitʉoĩagõ ñamasiñuju so. To bajiri Israel ñamasir'i jãnerabatia jʉarã ĩarudirimasa ejarãre quẽnaro ĩnare yimasiñuju so. Quẽnaro ĩnare yirio ñari, so ya macana Diore ajirʉ̃cʉbʉobetiriarã rãca rijabetimasiñuju.\\n32Jẽre jairo mʉare gotibʉ yʉ. Tire bajiro Diore tʉoĩamasiriarã jediro ĩna bajimasirere yʉ ucajama, yoaro ucabogʉja yʉ. Gedeón, Barac, Sansón, Jefté, David, Samuel, to yicõari, Diore gotirẽtobosariarã jediro ĩna bajimasirere quẽne ucabogʉja yʉ. 33Ĩna quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩarã ñari, gaje sitana rãca ĩna gãmerã sĩajama, ĩnajʉa rĩne, ĩnare sĩacõarũgũmasiñujarã ĩna. Gãjerãma, quẽnaro masare rotimasiñujarã ĩna, ĩna yarãre, “Quẽnaro gãmerã yato” yirã. Gãjerãma, rojose tãmʉorã ñari, “Yʉare ejarẽmoña” yirã, Diore sẽnimasiñujarã ĩna. To ĩna yijare, ĩ gotiriarore bajirone ĩnare ejarẽmomasiñuju Dios. Gãjerãrema, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩna yitʉoĩajare, “Yaia, león vãme cʉtirã ĩnare babeticõato”, yiyumi Dios. 34Gãjerãma, jeame bʉto ʉ̃jʉrojʉ ĩna reatĩariarã ñaboarine, ʉabetimasiñujarã. Gãjerãma, ĩnare ĩaterimasa jariaseri rãca ĩna sĩarʉasere ĩacõari, rudimasiñujarã. Gãjerãma, tĩmabetiboariarãne, Dios ĩnare ĩ ejarẽmojare, tĩmarã ñacoasujarã ĩna. To bajiri, ĩnare ĩaterã sĩarã ejarãre ĩnajʉa rĩne sĩareacõarũgũmasiñujarã. 35Rõmia quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi” Diore ĩre yitʉoĩarã ñari, bajireacoanare Dios ĩ masise sʉori ĩ catiorãre yarã cʉtiyujarã.\\nGãjerãma, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩarã, ado bajiro bajiyujarã: Ĩnare ĩaterimasa ĩnare ñejecõari, “Dios ocare mʉ ajitirʉ̃nʉ tʉjabetijama, mʉre sĩarʉarãja yʉa”, ĩnare yigotiyujarã ĩna. To bajiro ĩna yiboajaquẽne, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yirã, ĩnare güimenane, ado bajiro tʉoĩañujarã ĩna: “Ĩna sĩacõajaquẽne, tudicaticõari, Dios tʉjʉ rẽtoro quẽnaro ñarʉarãja mani”, yitʉoĩamasiñujarã ĩna. To bajiro yirã ĩna ñajare, ĩnare sĩacõañujarã. 36Gãjerã quẽne, “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩarã ñari, ado bajiro rojose tãmʉoñujarã ĩna: Ĩnare ajatud'icõari, ĩnare bajeyujarã. Gãjerãrema, ĩna ãmorijʉ cõmemarine siacõari, tubibecũñujarã ĩna. 37Gãjerãrema, gʉ̃tane ĩnare reasĩañujarã. Gãjerãrema, ĩna rujʉ gʉdarecone yijetasĩacõañujarã. Gãjerãrema, jariaseri rãca ĩnare saresĩacõañujarã ĩna. Gãjerãma, sudi manijare, vaibʉcʉgasene sãñañujarã. To bajicõari ĩna ñaroti maca bʉjamenane, maioro rojose yiecocudirũgũñujarã ĩna. 38“Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios”, yitʉoĩarã ñañujarã ĩna. Dios ĩ ĩamairã ñaboarine, gãjerã ĩna ĩaterã ñari, ĩna ñaroti bʉjamenane masa manojʉ, gʉ̃tayucʉri vatoajʉ gʉ̃tavirijʉ ñacudiyujarã ĩna.\\n39Rojose tãmʉoriarã mʉare yʉ gotirã, jediro ñañujarã “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñagʉ̃mi Dios” yitʉoĩariarã. To bajiro Diore tʉoĩarã ñari, “Manire ĩavariquẽnagʉ̃mi Dios”, yitʉoĩañujarã ĩna. To bajise tʉoĩarã ñaboarine, nijʉane “Quẽnaro yirʉcʉja yʉ” Dios ĩ yirere yiecobesuma maji. 40Ĩna tʉoĩase rẽtoro quẽnase ĩ yirʉajare, to bajiro bajiyuma maji. To bajiri, yucʉrema, mame Dios ĩ vasoase ñajare, ĩnare, manire quẽne, “Rojose mana ñaama”, yiĩagʉ̃mi Dios.","num_words":1636,"character_repetition_ratio":0.15,"word_repetition_ratio":0.002,"special_characters_ratio":0.188,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"2 Reye 24 - Ãcõrẽ Bed̶ea\\n2 Reye 24\\n8Joaquiʌ̃ 18 poa b̶asid̶e Juda druad̶ebema boroda b̶esia. Jed̶eco ũbea Juda druad̶ebemarãra pe erob̶asia. Idjira Jerusaleʌ̃ne b̶abadjia. Idji papara Jerusaleʌ̃nebema Elnataʌ̃ cau Nehusta basía.\\n9Joaquiʌ̃ba Ãcõrẽ quĩrãpita cadjiruada o b̶abadjia idji zeza b̶asiba o b̶ad̶a quĩrãca.\\n10Maʌ̃ ewarid̶e Babilonianebema boro Nabucodonosó sordaorãda Jerusaleʌ̃nebemarã ume djõne wãnaped̶a purura aud̶u jũrã eropanesid̶aa.\\n11Mãwã aud̶u jũrã eropanʌne Nabucodonosóra jũẽsia.\\n12Maʌ̃ne Juda druad̶ebema boro Joaquiʌ̃ba, dji papaba, idjiare b̶eaba, idji sordao bororãba, dji dromarã bid̶a jarasid̶aa Nabucodonosó jʌwaed̶a panenida. Nabucodonosó ocho poa idji druad̶ebema boroda b̶ed̶acarea Juda druad̶ebema boro Joaquiʌ̃ra preso jidasia.\\n13Maʌ̃be Ãcõrẽba jarad̶a quĩrãca Nabucodonosóba ne bia qued̶ea Ãcõrẽ de dromane b̶ead̶ada jũma pe edesia. Ne bia qued̶ea Juda druad̶ebema boro de dromane b̶ead̶a sid̶a jũma pe edesia. Idjab̶a Israeld̶ebema boro Salomoʌ̃ba Ãcõrẽ de dromane oro ocuad̶a sid̶a toapecuaped̶a pe edesia.\\n14Maʌ̃ awara Nabucodonosóba Jerusaleʌ̃nebemarãda idji druad̶aa jida edesia: dji dromarãda, sordaorãda, ne o cawa b̶eada, jiorroba ne o cawa b̶ea sid̶a. Jũma ãbaa die mil jida edesia. Ab̶abe dji ne neẽ́ qued̶eadrʌ Juda druad̶e panesid̶aa.\\n15Nabucodonosóba Juda druad̶ebema boro Joaquiʌ̃da, idji papada, idji quimarãda, idjiare b̶eada, dji dromarã sid̶a Babilonianaa jida edesia.\\n16Sordaorãda siete mil, ne o cawa b̶eada idjab̶a jiorroba ne o cawa b̶eada mil jida edesia. Dji mẽsrã b̶eara Babilonianaa jũma jida edesia.\\n17Maʌ̃be Nabucodonosóba Joaquiʌ̃ djabadrõã Mataníada Juda druad̶ebema boroda b̶ʌsia. Maʌ̃ Mataníara trʌ̃ b̶ʌsia Sedequía.\\n18Sedequía 21 poa b̶asid̶e Juda druad̶ebema boroda b̶esia. Idjira Jerusaleʌ̃ne b̶abadjia. Once poa Judad̶ebemarãda pe erob̶asia. Idji papara Libna purud̶ebema Jeremia cau Hamutal basía.\\n19Sedequíaba Ãcõrẽ quĩrãpita cadjiruada o b̶abadjia idji djaba Joaciʌ̃ba o b̶ad̶a quĩrãca.\\n20Maʌ̃ carea Ãcõrẽra Jerusaleʌ̃nebemarã ume idjab̶a Juda druad̶ebemarã ume bio quĩrũsia. Maʌ̃ bẽrã ãdjirãra idji quĩrãpitabemada ãyã jʌretasia. Maʌ̃ ewarid̶e Sedequíaba Babilonia druad̶ebema borora igarasia.\\n< 2 Reye 17\\n2 Reye 25 >","num_words":272,"character_repetition_ratio":0.124,"word_repetition_ratio":0.0,"special_characters_ratio":0.172,"stopwords_ratio":0.173,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea GENESI 1\\nNaʌ̃ cartara Moiseba b̶ʌsia dadjirãba cawad̶amãrẽã sãwã Ãcõrẽba naʌ̃ ẽjũãra osida idjab̶a sãwã israelerãda idji puru bamãrẽã edasida. Israelerã Egipto druad̶eba ẽdrʌped̶ad̶acarea Moiseba naʌ̃ cartara b̶ʌsia.\\nGenesi trʌ̃ba jara b̶ʌa “naãrãed̶abema.” Maʌ̃ bẽrã naʌ̃ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba ne jũma od̶ad̶ebemada, ẽberãrãba naãrã cadjirua ẽpẽped̶ad̶ad̶ebemada, Ãcõrẽba dopapa zebid̶ad̶ebemada, ẽberãrãba naʌ̃ ẽjũã biraped̶ad̶ad̶ebemada, idjab̶a ẽberãrãba naãrã Ãcõrẽa ewari iwid̶iped̶ad̶ad̶ebemada. Jũma maʌ̃gʌra 1:1d̶eba ab̶a 11:26d̶aa b̶ʌ́ b̶ʌa.\\nMaʌ̃are b̶ʌ́ b̶ʌa Ãcõrẽba Abrahaʌ̃neba israelerã yõbid̶ad̶ebemada (11:27d̶eba ab̶a 50:26d̶aa). Dji crĩcha droma naʌ̃ Genesi cartad̶ebemara Ãcõrẽba Abraʌ̃a nãwã jarasia: “Bʌd̶eba puru dromada mʌ̃a yõbiya…Bʌd̶eba mʌ̃a naʌ̃ ẽjũãne b̶ea purura jũma carebaya (12:2,3).” Wãrãda naʌ̃ cartad̶e ebud̶a b̶ʌa ẽberãrãba cadjiruada o panenamĩna Ãcõrẽba jũmarã carebai carea jʌwa b̶ʌsida. Naãrã jarasia diaurura poyaida (3:15). Mãwãnacarea dopapa zesid̶e Ãcõrẽba Noéra idji ẽberãrã sid̶a ẽdrʌ edaped̶a ãdjid̶eba naʌ̃ ẽjũãra wayacusa birabisia (6:9d̶eba ab̶a 9:19d̶aa). Mãwãnacarea Abraʌ̃a jarasia idjid̶eba jũma naʌ̃ ẽjũãne b̶eara carebaida (12:2,3). Idjab̶a Josed̶eba ẽberãrãra cãbana carebasia jarrababa quinirãnamãrẽã (40:1d̶eba ab̶a 50:26d̶aa).\\n1 Naãrãed̶a Ãcõrẽba bajãda idjab̶a naʌ̃ ẽjũãda osia. 2 Maʌ̃ne naʌ̃ ẽjũãra mĩã cawaiẽ́ b̶asia idjab̶a ne neẽ́ b̶asia. Pusa nãbuada pãĩmaba pãĩsosoa ũmasia. Maʌ̃ne Ãcõrẽ Jaureda pusa ʌ̃rʌ̃ domica b̶abadjia.* Domica b̶abadjia. Maʌ̃ba jara b̶ʌa Ãcõrẽ Jaureba naʌ̃ ẽjũãra waga b̶asida idjab̶a bia oi carea b̶asida.\\n3 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\nAra maʌ̃da ʌ̃nasia. 4 Maʌ̃ ʌ̃naara Ãcõrẽba bia unusia. Maʌ̃be Ãcõrẽba ʌ̃naara pãĩma umebemada awara b̶ʌsia. 5 Ʌ̃naara trʌ̃ b̶ʌsia “ãsa.” Pãĩmara trʌ̃ b̶ʌsia “diamasi.” Ãcõrẽba nabema ewarid̶e mãwã osia.† Ãcõrẽba nabema ewarid̶e mãwã osia. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Queuped̶a idjab̶a ʌ̃nadrʌped̶a nabema ewari basía.”\\n6 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n7 Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba maʌ̃ ded̶aara osia. Maʌ̃ne baidora ab̶a ʌ̃taa wãsia. Ab̶a edre b̶esia. 8 Ãcõrẽba maʌ̃ ded̶aara trʌ̃ b̶ʌsia “bajã.” Umébema ewarid̶e mãwã osia.\\n9 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\nAra maʌ̃da ẽjũã põãsada odjasia. 10 Maʌ̃ra Ãcõrẽba bia unusia. Ẽjũã põãsara Ãcõrẽba trʌ̃ b̶ʌsia “egoro.” Baido ãbaa ũmenada trʌ̃ b̶ʌsia “pusa.”\\n11-12 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\nAra maʌ̃da egorod̶e ne quĩrãtanoa tunusid̶aa. Jũma chirua ta diabari b̶eara idjab̶a bacuru nejõ zaubari b̶ea sid̶a ãdji ta bara tunusid̶aa ara ãdji b̶ea quĩrãca tununamãrẽã. Maʌ̃ra Ãcõrẽba bia unusia. 13 Ũbeabema ewarid̶e mãwã osia.\\n14-15 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n16 Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba ʌ̃mãdauda ãsabema carea osia. Jed̶ecoda diamasibema carea osia. Idjab̶a chĩdau sid̶a ocuasia. 17-18 Ãcõrẽba maʌ̃ra jũma bajãne b̶ʌcuasia naʌ̃ ẽjũã ʌ̃na b̶amãrẽã, ãsa beseamãrẽã, diamasi ʌ̃na b̶amãrẽã, idjab̶a ãsara diamasi ume quĩrã awara b̶amãrẽã. Maʌ̃ra idjia bia unusia. 19 Quĩmãrẽbema ewarid̶e mãwã osia.\\n20 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n21 Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba b̶eda waib̶ʌga b̶eada ocuasia. Dojãne zocai b̶eada quĩrãtanoa ocuasia. Idjab̶a i bara b̶eada quĩrãtanoa ocuasia. Maʌ̃ra idjia bia unusia. 22 Maʌ̃be ãdjirãra nãwã bia jarasia:\\n23 Ãcõrẽba juesumabema ewarid̶e mãwã osia.\\n24-25 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n26 Maʌ̃be Ãcõrẽba jarasia:\\n27 Ara mãwã jarabʌrʌba Ãcõrẽba ẽberãda osia idji quĩrãca. Wãrãda idji quĩrãca osia. Dji umaquĩrã, dji wẽrã sid̶a osia. 28 Maʌ̃be Ãcõrẽba ãdjira nãwã bia jarasia:\\n29 Maʌ̃ awara Ãcõrẽba ãdjía jarasia:\\n–Acʌd̶adua, mʌ̃a bãrãa diaya jũma naʌ̃ ẽjũãne chirua ta bara b̶eada, jũma bacuru nejõ ta bara b̶ea sid̶a. Maʌ̃nebemada bãrãba jũma cod̶ida panʌa. 30 Idjab̶a animarã druabemaa, ĩbana b̶eaa, jũma animarã ãdji jãne wãbada b̶eaa bid̶a mʌ̃a chiruara diaya cod̶amãrẽã.–\\nAra maʌ̃da mãwã b̶esia. 31 Maʌ̃be Ãcõrẽba idjia od̶ara jũma bio bia unusia. Seibema ewarid̶e mãwã osia.\\n*1:2 Domica b̶abadjia. Maʌ̃ba jara b̶ʌa Ãcõrẽ Jaureba naʌ̃ ẽjũãra waga b̶asida idjab̶a bia oi carea b̶asida.\\n†1:5 Ãcõrẽba nabema ewarid̶e mãwã osia. Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Queuped̶a idjab̶a ʌ̃nadrʌped̶a nabema ewari basía.”","num_words":536,"character_repetition_ratio":0.107,"word_repetition_ratio":0.053,"special_characters_ratio":0.197,"stopwords_ratio":0.231,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"M̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ù.n̶g̶ c̶h̶.ân̶ t̶.ắ.m̶ c̶h̶o̶ c̶o̶.n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶ - Tin Mới\\nM̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ù.n̶g̶ c̶h̶.ân̶ t̶.ắ.m̶ c̶h̶o̶ c̶o̶.n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶\\nD̶ù k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó m̶ột̶ đôi̶ t̶a̶y̶ k̶h̶ỏe̶ m̶ạn̶h̶ n̶h̶ưn̶g̶ c̶h̶ỉ b̶ằn̶g̶ đôi̶ c̶h̶ân̶ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶, T̶ườn̶g̶ V̶y̶ v̶ẫn̶ c̶ố g̶ắn̶g̶ c̶h̶ăm̶ s̶óc̶ t̶h̶ật̶ t̶ốt̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶.\\nX̶úc̶ độn̶g̶ t̶r̶ước̶ h̶ìn̶h̶ ản̶h̶ c̶ặp̶ v̶ợ c̶h̶ồn̶g̶ “c̶h̶ú l̶ín̶h̶ c̶h̶ì” m̶ỗi̶ n̶g̶ười̶ c̶h̶ỉ c̶ó 1̶ c̶h̶ân̶ đón̶ c̶o̶n̶ đầu̶ l̶òn̶g̶ c̶h̶ào̶ đời̶\\nN̶h̶i̶ều̶ n̶g̶ười̶ v̶ẫn̶ v̶í v̶o̶n̶ k̶h̶i̶ l̶àm̶ m̶ẹ, n̶g̶ười̶ p̶h̶ụ n̶ữ p̶h̶ải̶ c̶ó “3̶ đầu̶ 6̶ t̶a̶y̶” m̶ới̶ c̶ó t̶h̶ể l̶o̶ h̶ết̶ t̶ất̶ c̶ả m̶ọi̶ v̶i̶ệc̶, để m̶i̶êu̶ t̶ả c̶ôn̶g̶ v̶i̶ệc̶ n̶ày̶ t̶ốn̶ n̶h̶i̶ều̶ t̶h̶ời̶ g̶i̶a̶n̶ v̶à t̶âm̶ s̶ức̶ t̶h̶ế n̶ào̶. Đó l̶à c̶h̶ưa̶ k̶ể, đa̶ s̶ố đều̶ c̶ó s̶ự h̶ỗ t̶r̶ợ c̶ủa̶ g̶i̶a̶ đìn̶h̶, ôn̶g̶ x̶ã. T̶h̶ế n̶h̶ưn̶g̶ v̶ới̶ b̶à m̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ P̶h̶a̶n̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ (2̶5̶ t̶u̶ổi̶, h̶i̶ện̶ s̶ốn̶g̶ t̶ại̶ T̶P̶.Đà L̶ạt̶), c̶h̶ỉ c̶ó d̶u̶y̶ n̶h̶ất̶ đôi̶ c̶h̶ân̶ l̶àn̶h̶ l̶ặn̶ c̶ũn̶g̶ đủ g̶i̶úp̶ c̶ô c̶ó t̶h̶ể c̶h̶ăm̶ s̶óc̶ t̶ốt̶ c̶h̶o̶ c̶ậu̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶.\\n2̶3̶ T̶U̶ỔI̶ T̶R̶Ở T̶H̶ÀN̶H̶ M̶Ẹ ĐƠN̶ T̶H̶ÂN̶, D̶ÙN̶G̶ C̶H̶ÂN̶ C̶H̶ĂM̶ C̶O̶N̶ V̶ẪN̶ C̶ỰC̶ K̶Ỳ K̶H̶ÉO̶ L̶ÉO̶\\nT̶ườn̶g̶ V̶y̶ v̶ốn̶ s̶i̶n̶h̶ r̶a̶ v̶ới̶ m̶ột̶ h̶ìn̶h̶ h̶ài̶ l̶àn̶h̶ l̶ặn̶. T̶u̶y̶ n̶h̶i̶ên̶, ản̶h̶ h̶ưởn̶g̶ c̶ủa̶ t̶r̶ận̶ s̶ốt̶ c̶a̶o̶ v̶ào̶ n̶ăm̶ 8̶ t̶u̶ổi̶ đã k̶h̶i̶ến̶ h̶a̶i̶ t̶a̶y̶ c̶ủa̶ c̶ô k̶h̶ôn̶g̶ c̶ử độn̶g̶ được̶ v̶à c̶o̶ r̶út̶ d̶ần̶ d̶ù đã t̶r̶ải̶ q̶u̶a̶ 2̶ c̶a̶ p̶h̶ẫu̶ t̶h̶u̶ật̶ v̶ới̶ b̶ác̶ s̶ĩ n̶ước̶ n̶g̶o̶ài̶. N̶h̶ưn̶g̶ t̶h̶a̶y̶ v̶ì t̶u̶y̶ệt̶ v̶ọn̶g̶, c̶h̶án̶ c̶h̶ườn̶g̶, c̶ô g̶ái̶ t̶r̶ẻ v̶ẫn̶ l̶ạc̶ q̶u̶a̶n̶, d̶ần̶ l̶u̶y̶ện̶ t̶ập̶ để c̶ó t̶h̶ể l̶àm̶ m̶ọi̶ t̶h̶ứ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶ b̶ằn̶g̶ đôi̶ c̶h̶ân̶ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶. T̶ừ v̶i̶ệc̶ n̶h̶à n̶ấu̶ c̶ơm̶, r̶ửa̶ b̶át�� đến̶ v̶i̶ệc̶ n̶h̶ắn̶ t̶i̶n̶ b̶ằn̶g̶ đi̶ện̶ t̶h̶o̶ại̶, t̶ự m̶a̶k̶e̶-u̶p̶, T̶ườn̶g̶ V̶y̶ đều̶ c̶ó t̶h̶ể l̶àm̶ được̶.\\nM̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ùn̶g̶ c̶h̶ân̶ t̶ắm̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶, a̶i̶ c̶ũn̶g̶ đi̶ t̶ừ t̶h̶ắc̶ m̶ắc̶ đến̶ c̶ảm̶ p̶h̶ục̶ k̶h̶i̶ n̶h̶ìn̶ t̶h̶ấy̶ đôi̶ t̶a̶y̶ c̶ủa̶ c̶ô – Ản̶h̶ 1̶.\\nB̶à m̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ g̶i̶àu̶ n̶g̶h̶ị l̶ực̶ P̶h̶a̶n̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶.\\nÁ h̶ậu̶ T̶h̶úy̶ V̶ân̶ k̶h̶o̶e̶ ản̶h̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ c̶ó h̶àn̶h̶ độn̶g̶ l̶ạ k̶h̶i̶ến̶ m̶ọi̶ n̶g̶ười̶ t̶h̶íc̶h̶ t̶h̶ú, đa̶ s̶ố t̶r̶ẻ s̶ơ s̶i̶n̶h̶ k̶h̶ôn̶g̶ l̶àm̶ được̶\\nC̶u̶ộc̶ s̶ốn̶g̶ c̶ủa̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ t̶i̶ếp̶ t̶ục̶ c̶ó m̶ột̶ b̶ước̶ n̶g̶o̶ặt̶ l̶ớn̶ k̶h̶i̶ c̶ác̶h̶ đây̶ g̶ần̶ 3̶ n̶ăm̶, c̶ô b̶i̶ết̶ m̶ìn̶h̶ đã m̶a̶n̶g̶ t̶h̶a̶i̶ v̶ới̶ b̶ạn̶ t̶r̶a̶i̶ c̶ũ. “K̶h̶i̶ b̶i̶ết̶ t̶i̶n̶ m̶a̶n̶g̶ t̶h̶a̶i̶ m̶ìn̶h̶ k̶h̶á b̶ìn̶h̶ t̶ĩn̶h̶, n̶h̶ưn̶g̶ v̶ì t̶ừn̶g̶ n̶g̶h̶ĩ b̶ản̶ t̶h̶ân̶ k̶h̶ó c̶ó c̶o̶n̶ t̶ự n̶h̶i̶ên̶ n̶ên̶ l̶úc̶ đó h̶ơi̶ n̶g̶ạc̶ n̶h̶i̶ên̶ m̶ột̶ c̶h̶út̶.\\nM̶ìn̶h̶ t̶h̶ôn̶g̶ b̶áo̶ c̶h̶o̶ b̶ạn̶ t̶r̶a̶i̶ c̶ũ v̶à b̶i̶ết̶ t̶r̶ước̶ r̶ằn̶g̶ a̶n̶h̶ k̶h̶ôn̶g̶ m̶u̶ốn̶ g̶i̶ữ b̶é. M̶ìn̶h̶ c̶ũn̶g̶ k̶h̶ôn̶g̶ y̶êu̶ c̶ầu̶ a̶n̶h̶ p̶h̶ải̶ c̶h̶ịu̶ t̶r̶ác̶h̶ n̶h̶i̶ệm̶ h̶a̶y̶ g̶ì m̶à c̶h̶ỉ m̶u̶ốn̶ n̶ói̶ để a̶n̶h̶ b̶i̶ết̶ t̶h̶ôi̶. S̶a̶u̶ đó m̶ẹ đưa̶ m̶ìn̶h̶ đi̶ s̶i̶êu̶ âm̶ t̶h̶ì b̶i̶ết̶ t̶h̶a̶i̶ đã được̶ 4̶ t̶h̶án̶g̶.\\nL̶úc̶ đó m̶ìn̶h̶ k̶h̶ôn̶g̶ n̶g̶h̶ĩ g̶ì n̶h̶i̶ều̶, c̶h̶ỉ h̶ơi̶ l̶o̶ l̶ắn̶g̶ l̶i̶ệu̶ g̶i̶ữ c̶o̶n̶ l̶ại̶ v̶à n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶ t̶h̶ì c̶ó đủ t̶ài̶ c̶h̶ín̶h̶ để l̶o̶ c̶h̶o̶ b̶é k̶h̶ôn̶g̶? N̶h̶ưn̶g̶ r̶ồi̶ được̶ g̶i̶a̶ đìn̶h̶ độn̶g̶ v̶i̶ên̶ t̶h̶ì m̶ìn̶h̶ c̶ũn̶g̶ a̶n̶ t̶âm̶ h̶ơn̶. M̶a̶n̶g̶ t̶h̶a̶i̶ đến̶ t̶h̶án̶g̶ t̶h̶ứ 5̶, t̶r̶o̶n̶g̶ m̶ột̶ l̶ần̶ l̶àm̶ x̶ét̶ n̶g̶h̶i̶ệm̶ t̶h̶ì b̶ác̶ s̶ĩ n̶ói̶ e̶m̶ b̶é c̶ó k̶h̶ả n̶ăn̶g̶ b̶ị b̶ện̶h̶ d̶o̶w̶n̶. M̶ìn̶h̶ l̶ại̶ l̶óc̶ c̶óc̶ l̶ên̶ B̶ện̶h̶ v̶i̶ện̶ T̶ừ D̶ũ để l̶àm̶ x̶ét̶ n̶g̶h̶i̶ệm̶, m̶a̶y̶ m̶ắn̶ l̶à e̶m̶ b̶é k̶h̶ôn̶g̶ s̶a̶o̶”.\\nM̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ùn̶g̶ c̶h̶ân̶ t̶ắm̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶, a̶i̶ c̶ũn̶g̶ đi̶ t̶ừ t̶h̶ắc̶ m̶ắc̶ đến̶ c̶ảm̶ p̶h̶ục̶ k̶h̶i̶ n̶h̶ìn̶ t̶h̶ấy̶ đôi̶ t̶a̶y̶ c̶ủa̶ c̶ô – Ản̶h̶ 3̶.\\nQ̶u̶á t̶r̶ìn̶h̶ m̶a̶n̶g̶ t̶h̶a̶i̶ v̶à s̶i̶n̶h̶ n̶ở c̶ủa̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ g̶ặp̶ k̶h̶ôn̶g̶ ít̶ k̶h̶ó k̶h̶ăn̶.\\nM̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ùn̶g̶ c̶h̶ân̶ t̶ắm̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶, a̶i̶ c̶ũn̶g̶ đi̶ t̶ừ t̶h̶ắc̶ m̶ắc̶ đến̶ c̶ảm̶ p̶h̶ục̶ k̶h̶i̶ n̶h̶ìn̶ t̶h̶ấy̶ đôi̶ t̶a̶y̶ c̶ủa̶ c̶ô – Ản̶h̶ 4̶.\\nN̶g̶ày̶ đi̶ s̶i̶n̶h̶ c̶ủa̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶ũn̶g̶ g̶ặp̶ k̶h̶ôn̶g̶ ít̶ k̶h̶ó k̶h̶ăn̶. G̶ần̶ n̶g̶ày̶ d̶ự s̶i̶n̶h̶ t̶h̶ì c̶ô c̶ó d̶ấu̶ h̶i̶ệu̶ r̶ỉ ối̶ n̶ên̶ b̶ác̶ s̶ĩ c̶h̶o̶ t̶i̶êm̶ t̶h̶u̶ốc̶ k̶íc̶h̶ s̶i̶n̶h̶ để s̶i̶n̶h̶ t̶h̶ườn̶g̶. N̶h̶ưn̶g̶ d̶o̶ s̶ức̶ y̶ếu̶ n̶ên̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ k̶h̶ôn̶g̶ s̶i̶n̶h̶ t̶h̶ườn̶g̶ được̶, p̶h̶ải̶ c̶h̶u̶y̶ển̶ q̶u̶a̶ s̶i̶n̶h̶ m̶ổ. T̶r̶o̶n̶g̶ l̶úc̶ m̶ổ, v̶ì t̶a̶y̶ c̶ủa̶ V̶y̶ k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó v̶e̶n̶ để l̶ấy̶ m̶áu̶ v̶à t̶i̶êm̶ t̶h̶u̶ốc̶, c̶h̶ân̶ b̶ị p̶h̶ù c̶ũn̶g̶ k̶h̶ôn̶g̶ t̶ìm̶ được̶ v̶e̶n̶ n̶ên̶ c̶u̶ối̶ c̶ùn̶g̶ c̶ác̶ b̶ác̶ s̶ĩ p̶h̶ải̶ t̶r̶u̶y̶ền̶ d̶ịc̶h̶ t̶r̶ên̶ c̶ổ. C̶ả ê-k̶íp̶ a̶i̶ c̶ũn̶g̶ l̶o̶ l̶ỡ c̶ó c̶h̶u̶y̶ện̶ g̶ì x̶ảy̶ r̶a̶ t̶r̶o̶n̶g̶ l̶úc̶ m̶ổ t̶h̶ì k̶h̶ôn̶g̶ b̶i̶ết̶ t̶i̶êm̶ t̶h̶u̶ốc̶ để c̶ấp̶ c̶ứu̶ t̶h̶ế n̶ào̶.\\nT̶ườn̶g̶ V̶y̶ v̶à c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ “m̶ẹ t̶r̶òn̶ c̶o̶n̶ v̶u̶ôn̶g̶”, c̶ô đặt̶ t̶ên̶ b̶é l̶à G̶i̶a̶ H̶u̶y̶. N̶h̶ìn̶ b̶à m̶ẹ n̶h̶ỏ b̶é v̶ới̶ đôi̶ t̶a̶y̶ c̶o̶ r̶út̶, a̶i̶ c̶ũn̶g̶ n̶g̶h̶ĩ c̶ó l̶ẽ c̶ô s̶ẽ g̶ặp̶ k̶h̶ôn̶g̶ ít̶ k̶h̶ó k̶h̶ăn̶ t̶r̶o̶n̶g̶ v̶i̶ệc̶ c̶h̶ăm̶ s̶óc̶ c̶o̶n̶ n̶h̶ỏ. T̶h̶ế n̶h̶ưn̶g̶ t̶ừ n̶h̶ỏ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ đã g̶i̶úp̶ m̶ẹ t̶r̶ôn̶g̶ n̶o̶m̶ 2̶ e̶m̶ g̶ái̶, c̶ô c̶ũn̶g̶ đến̶ n̶h̶i̶ều̶ m̶ái̶ ấm̶ để l̶àm̶ t̶ừ t̶h̶i̶ện̶, c̶h̶ăm̶ s̶óc̶ c̶ác̶ e̶m̶ b̶é n̶ên̶ c̶h̶ăm̶ t̶r̶ẻ s̶ơ s̶i̶n̶h̶ k̶h̶á t̶h̶àn̶h̶ t̶h̶ạo̶. C̶h̶ỉ c̶ó s̶a̶u̶ k̶h̶i̶ v̶ừa̶ s̶i̶n̶h̶ x̶o̶n̶g̶, v̶ết̶ m̶ổ c̶h̶ưa̶ l̶àn̶h̶ m̶à T̶ườn̶g̶ V̶y̶ l̶ại̶ p̶h̶ải̶ l̶àm̶ m̶ọi̶ t̶h̶ứ b̶ằn̶g̶ c̶h̶ân̶ n̶ên̶ b̶ị đa̶u̶ v̶ết̶ m̶ổ n̶ên̶ c̶ần̶ c̶ó b̶à n̶g̶o̶ại̶ h̶ỗ t̶r̶ợ.\\nT̶ườn̶g̶ V̶y̶ d̶ùn̶g̶ c̶h̶ân̶ t̶ắm̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ r̶ất̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶.\\n“M̶ặc̶ d̶ù x̶u̶n̶g̶ q̶u̶a̶n̶h̶ t̶h̶ì k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó a̶i̶ n̶ói̶ l̶ời̶ k̶h̶ôn̶g̶ h̶a̶y̶ v̶ề c̶h̶u̶y̶ện̶ m̶ìn̶h̶ k̶h̶ôn̶g̶ c̶h̶ồn̶g̶ m̶à c̶ó c̶o̶n̶. N̶h̶ưn̶g̶ c̶ôn̶g̶ v̶i̶ệc̶ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶ c̶ũn̶g̶ l̶àm̶ n̶h̶i̶ều̶ t̶r̶ên̶ m̶ạn̶g̶ x̶ã h̶ội̶, đôi̶ k̶h̶i̶ c̶ó n̶g̶h̶e̶ m̶ột̶ v̶ài̶ n̶g̶ười̶ d̶è b̶ỉu̶. M̶ìn̶h̶ c̶h̶ỉ m̶u̶ốn̶ n̶ói̶ r̶ằn̶g̶, k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó đi̶ều̶ l̶u̶ật̶ n̶ào̶ b̶ắt̶ b̶u̶ộc̶ n̶g̶ười̶ p̶h̶ụ n̶ữ p̶h̶ải̶ c̶ó c̶h̶ồn̶g̶ m̶ới̶ được̶ c̶ó c̶o̶n̶.\\nB̶ố c̶ủa̶ đứa̶ t̶r̶ẻ k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó đủ b̶ản̶ l̶ĩn̶h̶ để n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶ t̶h̶ì m̶ìn̶h̶ s̶ẽ n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶. V̶i̶ệc̶ l̶àm̶ m̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ b̶ây̶ g̶i̶ờ c̶ũn̶g̶ k̶h̶ôn̶g̶ p̶h̶ải̶ l̶à đi̶ều̶ g̶ì q̶u̶á k̶h̶ủn̶g̶ k̶h̶i̶ếp̶, m̶ìn̶h̶ l̶àm̶ t̶ốt̶ t̶r̶ác̶h̶ n̶h̶i̶ệm̶ c̶ủa̶ m̶ột̶ n̶g̶ười̶ m̶ẹ, c̶h̶ăm̶ l̶o̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ m̶ột̶ c̶ác̶h̶ đầy̶ đủ t̶h̶ì k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó g̶ì p̶h̶ải̶ n̶g̶ại̶ h̶ết̶”- T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶h̶i̶a̶ s̶ẻ t̶h̶êm̶.\\n“H̶A̶Y̶ L̶À M̶ÌN̶H̶ C̶H̶ẾT̶ ĐI̶, ÔM̶ C̶O̶N̶ ĐI̶ ĐỂ ĐỠ P̶H̶I̶ỀN̶ G̶I̶A̶ ĐÌN̶H̶… N̶H̶ƯN̶G̶ N̶Ụ C̶ƯỜI̶ C̶ỦA̶ C̶O̶N̶ K̶H̶ÔN̶G̶ C̶H̶O̶ P̶H̶ÉP̶ M̶ÌN̶H̶ L̶ÀM̶ N̶H̶Ư V̶ẬY̶”\\n“T̶r̶o̶n̶g̶ k̶h̶o̶ản̶g̶ t̶h̶ời̶ g̶i̶a̶n̶ ở c̶ữ, p̶h̶ải̶ t̶h̶ức̶ đêm̶ c̶h̶ăm̶ c̶o̶n̶ n̶ên̶ m̶ìn̶h̶ k̶h̶á m̶ệt̶ m̶ỏi̶, v̶ết̶ m̶ổ t̶h̶ì c̶h̶ưa̶ l̶àn̶h̶. N̶h̶i̶ều̶ k̶h̶i̶ n̶g̶ồi̶ 1̶ m̶ìn̶h̶, t̶r̶o̶n̶g̶ đầu̶ c̶h̶ợt̶ x̶u̶ất̶ h̶i̶ện̶ n̶h̶ữn̶g̶ s̶u̶y̶ n̶g̶h̶ĩ t̶i̶êu̶ c̶ực̶, n̶h̶ỡ m̶a̶i̶ đây̶ k̶h̶ôn̶g̶ c̶ó k̶h̶ả n̶ăn̶g̶ n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶ t̶h̶ì p̶h̶ải̶ l̶àm̶ s̶a̶o̶, h̶a̶y̶ l̶à m̶ìn̶h̶ c̶h̶ết̶ đi̶ h̶o̶ặc̶ b̶ế c̶o̶n̶ đi̶ để k̶h̶ôn̶g̶ g̶ây̶ p̶h̶i̶ền̶ p̶h̶ức̶, l̶àm̶ g̶án̶h̶ n̶ặn̶g̶ c̶h̶o̶ g̶i̶a̶ đìn̶h̶ n̶ữa̶?\\nN̶h̶ưn̶g̶ m̶a̶y̶ m̶ắn̶ l̶à m̶ìn̶h̶ đã k̶ịp̶ d̶ừn̶g̶ m̶ọi̶ t̶h̶ứ t̶ại̶ đó. M̶ỗi̶ k̶h̶i̶ c̶ó s̶u̶y̶ n̶g̶h̶ĩ t̶i̶êu̶ c̶ực̶ l̶e̶ l̶ói̶ t̶r̶o̶n̶g̶ đầu̶, m̶ìn̶h̶ l̶ập̶ t̶ức̶ l̶ấy̶ đi̶ện̶ t̶h̶o̶ại̶ r̶a̶ x̶e̶m̶ n̶h̶ữn̶g̶ c̶l̶i̶p̶ h̶ài̶ h̶ước̶, r̶ồi̶ x̶e̶m̶ ản̶h̶, c̶l̶i̶p̶ c̶ủa̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ để c̶ó t̶h̶êm̶ n̶g̶h̶ị l̶ực̶ v̶à s̶ự m̶ạn̶h̶ m̶ẽ, n̶ụ c̶ười̶ c̶ủa̶ c̶o̶n̶ k̶h̶ôn̶g̶ c̶h̶o̶ p̶h̶ép̶ m̶ìn̶h̶ l̶àm̶ n̶h̶ư v̶ậy̶.\\nC̶ó t̶h̶ời̶ đi̶ểm̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ t̶h̶ườn̶g̶ x̶u̶y̶ên̶ c̶ó s̶u̶y̶ n̶g̶h̶ĩ t̶i̶êu̶ c̶ực̶ n̶h̶ưn̶g̶ c̶ụ c̶ười̶ c̶ủa̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ đã g̶i̶úp̶ c̶ô v̶ượt̶ q̶u̶a̶ t̶ất̶ c̶ả.\\nM̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ùn̶g̶ c̶h̶ân̶ t̶ắm̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶, a̶i̶ c̶ũn̶g̶ đi̶ t̶ừ t̶h̶ắc̶ m̶ắc̶ đến̶ c̶ảm̶ p̶h̶ục̶ k̶h̶i̶ n̶h̶ìn̶ t̶h̶ấy̶ đôi̶ t̶a̶y̶ c̶ủa̶ c̶ô – Ản̶h̶ 7̶.\\nD̶ù đôi̶ t̶a̶y̶ k̶h̶ôn̶g̶ k̶h̶ỏe̶ m̶ạn̶h̶ n̶h̶ư b̶a̶o̶ n̶g̶ười̶ n̶h̶ưn̶g̶ c̶ô v̶ẫn̶ t̶ự k̶i̶ếm̶ t̶i̶ền̶ để c̶h̶ăm̶ l̶o̶ c̶h̶o̶ c̶u̶ộc̶ s̶ốn̶g̶ c̶ủa̶ h̶a̶i̶ m̶ẹ c̶o̶n̶.\\n“C̶ó c̶o̶n̶ v̶u̶i̶ l̶ắm̶, n̶ó k̶h̶ôn̶g̶ n̶g̶h̶ịc̶h̶ t̶í n̶ào̶ đâu̶” – c̶âu̶ n̶ói̶ h̶ài̶ h̶ước̶ c̶ủa̶ c̶ác̶ m̶ẹ v̶à c̶h̶ùm̶ ản̶h̶ t̶r̶ái̶ n̶g̶ược̶ k̶h̶i̶ến̶ h̶ội̶ b̶ỉm̶ s̶ữa̶ đồn̶g̶ c̶ảm̶ s̶âu̶ s̶ắc̶\\nB̶ản̶ t̶h̶ân̶ l̶i��ên̶ t̶ục̶ t̶ự n̶h̶ủ, m̶ìn̶h̶ đặt̶ r̶a̶ r̶ất̶ n̶h̶i̶ều̶ m̶ục̶ t̶i̶êu̶ p̶h̶ía̶ t̶r̶ước̶, c̶ần̶ p̶h̶ải̶ v̶ượt̶ q̶u̶a̶ để đạt̶ b̶ằn̶g̶ được̶ n̶h̶ữn̶g̶ m̶ục̶ t̶i̶êu̶ đó c̶h̶ứ s̶a̶o̶ l̶a̶i̶ b̶ỏ c̶u̶ộc̶. S̶a̶u̶ 1̶ t̶h̶ời̶ g̶i̶a̶n̶ t̶h̶ì m̶ọi̶ t̶h̶ứ c̶ũn̶g̶ ổn̶ h̶ơn̶, c̶h̶o̶ đến̶ b̶ây̶ g̶i̶ờ t̶h̶ì m̶ọi̶ t̶h̶ứ đã h̶o̶àn̶ t̶o̶àn̶ ổn̶ r̶ồi̶” – T̶ườn̶g̶ V̶y̶ n̶ói̶ v̶ề n̶h̶ữn̶g̶ t̶h̶án̶g̶ n̶g̶ày̶ m̶ệt̶ m̶ỏi̶ v̶à c̶ăn̶g̶ t̶h̶ẳn̶g̶ n̶h̶ất̶ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶.\\nT̶âm̶ s̶ự v̶ề c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶, T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶h̶o̶ b̶i̶ết̶ c̶òn̶ 2̶ t̶u̶ần̶ n̶ữa̶ l̶à c̶ậu̶ n̶h̶óc̶ t̶r̶òn̶ 2̶ t̶u̶ổi̶. C̶ó l̶ẽ t̶h̶ươn̶g̶ m̶ẹ n̶ên̶ t̶ừ n̶h̶ỏ G̶i̶a̶ H̶u̶y̶ r̶ất̶ n̶g̶o̶a̶n̶, ăn̶, n̶g̶ủ t̶h̶e̶o̶ g̶i̶ờ v̶à t̶ự c̶h̶ơi̶ m̶ột̶ m̶ìn̶h̶ c̶h̶ứ k̶h̶ôn̶g̶ b̶ám̶ m̶ẹ.\\nC̶ậu̶ b̶é c̶ũn̶g̶ l̶à m̶ột̶ e̶m̶ b̶é t̶h̶ôn̶g̶ m̶i̶n̶h̶, t̶ìn̶h̶ c̶ảm̶, h̶ài̶ h̶ước̶, d̶ẻo̶ m̶i̶ện̶g̶. C̶ó n̶h̶ữn̶g̶ đi̶ều̶ b̶à v̶à m̶ẹ c̶h̶ưa̶ d̶ạy̶ n̶h̶ưn̶g̶ G̶i̶a̶ H̶u̶y̶ đã b̶i̶ết̶ l̶àm̶. M̶ỗi̶ k̶h̶i̶ m̶u̶ốn̶ ăn̶ h̶a̶y̶ m̶u̶ốn̶ c̶ó t̶h̶ứ g̶ì t̶h̶ì b̶é s̶ẽ s̶ẵn̶ s̶àn̶g̶ n̶ịn̶h̶ n̶ọt̶ m̶ọi̶ n̶g̶ười̶ đến̶ k̶h̶i̶ c̶ó được̶ m̶ới̶ t̶h̶ôi̶. N̶ếu̶ b̶ị m̶ẹ m̶ắn̶g̶, G̶i̶a̶ H̶u̶y̶ c̶h̶ạy̶ n̶g̶a̶y̶ t̶ới̶ ôm̶ để m̶ẹ n̶g̶u̶ôi̶ g̶i̶ận̶. C̶ậu̶ b̶é c̶òn̶ h̶ợp̶ t̶ác̶ v̶ới̶ m̶ẹ q̶u̶a̶y̶ c̶l̶i̶p̶ g̶i̶ải̶ t̶r̶í h̶ài̶ h̶ước̶ t̶r̶ên̶ T̶i̶k̶ T̶o̶k̶. N̶h̶ờ v̶ậy̶ m̶à T̶ườn̶g̶ V̶y̶ l̶u̶ôn̶ t̶ìm̶ t̶h̶ấy̶ n̶g̶u̶ồn̶ v̶u̶i̶ ở c̶ậu̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ b̶é n̶h̶ỏ c̶ủa̶ m̶ìn̶h̶.\\nG̶i̶a̶ H̶u̶y̶ r̶ất̶ t̶h̶ôn̶g̶ m̶i̶n̶h̶, k̶h̶áu̶ k̶h̶ỉn̶h̶, đán̶g̶ y̶êu̶ v̶à t̶ìn̶h̶ c̶ảm̶.\\nM̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ 2̶5̶ t̶u̶ổi̶ d̶ùn̶g̶ c̶h̶ân̶ t̶ắm̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶h̶u̶ần̶ t̶h̶ục̶, a̶i̶ c̶ũn̶g̶ đi̶ t̶ừ t̶h̶ắc̶ m̶ắc̶ đến̶ c̶ảm̶ p̶h̶ục̶ k̶h̶i̶ n̶h̶ìn̶ t̶h̶ấy̶ đôi̶ t̶a̶y̶ c̶ủa̶ c̶ô – Ản̶h̶ 1̶0̶.\\nH̶i̶ện̶ t̶ại̶, T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶h̶ỉ m̶u̶ốn̶ t̶ập̶ t̶r̶u̶n̶g̶ v̶ào̶ c̶ôn̶g̶ v̶i̶ệc̶ v̶à c̶h̶ăm̶ c̶o̶n̶ t̶h̶ật̶ t̶ốt̶, c̶h̶ưa̶ n̶g̶h̶ĩ đến̶ v̶i̶ệc̶ b̶ước̶ v̶ào̶ c̶h̶u̶y̶ện̶ t̶ìn̶h̶ ái̶ t̶h̶êm̶ l̶ần̶ n̶ữa̶.\\nH̶i̶ện̶ t̶ại̶ m̶ỗi̶ n̶g̶ày̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ v̶ẫn̶ v̶ừa̶ l̶àm̶ v̶i̶ệc̶, v̶ừa̶ t̶r̶ôn̶g̶ c̶o̶n̶. K̶h̶i̶ c̶ó v̶i̶ệc̶ b̶ận̶ t̶h̶ì n̶h̶ờ b̶à n̶g̶o̶ại̶ v̶à 2̶ d̶ì g̶i̶úp̶ đỡ.\\nL̶àm̶ m̶ẹ đơn̶ t̶h̶ân̶ n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶ c̶h̶ưa̶ b̶a̶o̶ g̶i̶ờ l̶à đi̶ều̶ đơn̶ g̶i̶ản̶. B̶ản̶ t̶h̶ân̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶ũn̶g̶ k̶h̶ôn̶g̶ m̶u̶ốn̶ l̶àm̶ p̶h̶i̶ền̶ đến̶ b̶ố m̶ẹ. M̶ỗi̶ t̶h̶án̶g̶, b̶à m̶ẹ t̶r̶ẻ l̶u̶ôn̶ c̶ố g̶ắn̶g̶ c̶ó đủ t̶h̶u̶ n̶h̶ập̶ để đón̶g̶ g̶óp̶ c̶h̶o̶ g̶i̶a̶ đìn̶h̶, n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶ h̶ết̶ k̶h̶o̶ản̶g̶ 5̶-6̶ t̶r̶i̶ệu̶ đồn̶g̶ c̶h̶ưa̶ k̶ể p̶h̶át̶ s̶i̶n̶h̶. T̶ừ đợt̶ b̶ùn̶g̶ p̶h̶át̶ d̶ịc̶h̶ b̶ện̶h̶, t̶h̶u̶ n̶h̶ập̶ h̶ạn̶ c̶h̶ế n̶ên̶ T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶ũn̶g̶ g̶ặp̶ đôi̶ c̶h̶út̶ k̶h̶ó k̶h̶ăn̶. C̶ũn̶g̶ k̶ể t̶ừ s̶a̶u̶ k̶h̶i̶ t̶h̶ôn̶g̶ b̶áo̶ v̶ới̶ b̶ạn̶ t̶r̶a̶i̶ c̶ũ c̶h̶u̶y̶ện̶ c̶ó t̶h̶a̶i̶, T̶ườn̶g̶ V̶y̶ v̶à b̶ố G̶i̶a̶ H̶u̶y̶ đã c̶ắt̶ l̶i̶ên̶ l̶ạc̶. A̶n̶h̶ c̶h̶ưa̶ đến̶ t̶h̶ăm̶ c̶o̶n̶ v̶à c̶ũn̶g̶ k̶h̶ôn̶g̶ h̶ỗ t̶r̶ợ k̶i̶n̶h̶ t̶ế n̶u̶ôi̶ c̶o̶n̶.\\nỞ t̶h̶ời̶ đi̶ểm̶ h̶i̶ện̶ t̶ại̶, T̶ườn̶g̶ V̶y̶ c̶h̶o̶ h̶a̶y̶ c̶ô k̶h̶ôn̶g̶ m̶u̶ốn̶ b̶ước̶ v̶ào̶ t̶h̶êm̶ m̶ột̶ m̶ối̶ t̶ìn̶h̶ n̶ào̶ c̶ả m̶à c̶h̶ỉ t̶ập̶ t̶r̶u̶n̶g̶ v̶ào̶ c̶ôn̶g̶ v̶i̶ệc̶ v̶à c̶h̶ăm̶ s̶óc̶ c̶h̶o̶ c̶o̶n̶ t̶r̶a̶i̶ t̶h̶ật̶ t̶ốt̶. N̶h̶ưn̶g̶ t̶ươn̶g̶ l̶a̶i̶ t̶h̶ì c̶h̶ưa̶ n̶ói̶ t̶r̶ước̶ được̶ đi̶ều̶ g̶ì, n̶ếu̶ c̶ó m̶ột̶ n̶g̶ười̶ s̶ẵn̶ s̶àn̶g̶ l̶o̶ l̶ắn̶g̶, h̶y̶ s̶i̶n̶h̶, đe̶m̶ l̶ại̶ c̶ảm̶ g̶i̶ác̶ c̶h̶ân̶ t̶h̶àn̶h̶, a̶n̶ t̶o̶àn̶ c̶h̶o̶ m̶ìn̶h̶ t̶h̶ì T̶ườn̶g̶ V̶y̶ s̶ẽ n̶h̶ìn̶ n̶h̶ận̶, t̶h̶ử t̶ìm̶ h̶i̶ểu̶ x̶e̶m̶ c̶ó t̶h̶ể t̶i̶ến̶ x̶a̶ h̶ơn̶ h̶a̶y̶ k̶h̶ôn̶g̶. “T̶ất̶ c̶ả p̶h̶ụ t̶h̶u̶ộc̶ v̶ào̶ d̶u̶y̶ên̶ s̶ố” – b̶à m̶ẹ t̶r̶ẻ t̶h̶ổ l̶ộ.","num_words":1728,"character_repetition_ratio":0.083,"word_repetition_ratio":0.058,"special_characters_ratio":0.169,"stopwords_ratio":0.0,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":0.684,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 REYE 2\\nUMÉBEMA CARTA REYE\\nÃcõrẽba Elía bajãnaa eded̶a\\n1 Ãcõrẽba Elía nãũrã jũrẽb̶aribʌrʌba bajãnaa edei carea b̶asid̶e Elíara, Eliseo sid̶a Gilgald̶eba wãbʌda basía. 2 Maʌ̃ne Elíaba Eliseoa nãwã jarasia:\\n–Nama b̶edua. Ãcõrẽba mʌ̃ra Betel purud̶aa wãbi b̶ʌa.–\\nBaribʌrʌ Eliseoba panusia:\\n–Ãcõrẽ zocai b̶ʌ quĩrãpita, bʌ quĩrãpita bid̶a wãrãneba jaraya: bʌdub̶a wãbiẽ́a.–\\nAra maʌ̃da Betel purud̶aa wãsid̶aa. 3 Jũẽbʌdad̶e Ãcõrẽneba bed̶eabadarã Beteld̶ebemada Eliseomaa zed̶aped̶a nãwã iwid̶isid̶aa:\\n–¿Bʌa cawa b̶ʌca id̶i Ãcõrẽba bʌ boro Elíara edeida?–\\n–Mãẽ, cawa b̶ʌa. Chupea pananadua.–\\n4 Maʌ̃be Elíaba Eliseoa jarasia:\\n–Eliseo, nama b̶edua. Ãcõrẽba mʌ̃ra Jerico purud̶aa wãbi b̶ʌa.–\\nAra maʌ̃da Jerico purud̶aa wãsid̶aa. 5 Jũẽbʌdad̶e Ãcõrẽneba bed̶eabadarã Jericod̶ebemada Eliseomaa zed̶aped̶a iwid̶isid̶aa:\\n6 Maʌ̃be Elíaba Eliseoa jarasia:\\n–Nama b̶edua. Ãcõrẽba mʌ̃ra Jordaʌ̃ dod̶aa wãbi b̶ʌa.–\\nAra maʌ̃da wãsid̶aa. 7 Ãdji caid̶u Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda cincuenta wãsid̶aa. Tʌmʌba ãdjirãba acʌ duanasid̶aa Elíada, Eliseo sid̶a Jordaʌ̃ do icawa nũpanʌda. 8 Mãwã panʌne Elíaba cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra ẽrãped̶a b̶ed̶atʌ edasia. Maʌ̃ba dod̶e tawesia. Tawebʌrʌd̶e oda ewa dogosia. Elíara, Eliseo sid̶a maʌ̃ od̶e Jordaʌ̃ do chãsid̶aa. 9 Chãnaped̶a Elíaba Eliseoa jarasia:\\n–Ãcõrẽba mʌ̃ edei naẽna ¿bʌa cãrẽda quĩrĩã b̶ʌ mʌ̃a bʌ itea oida?–\\n–Mʌ̃ quĩrã djuburia bʌa erob̶ʌ jaured̶eba poya obarira dewararã cãyãbara mʌ̃́a aud̶uara diadua.–* Dewararã cãyãbara mʌ̃́a aud̶uara diadua. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “doble porción.” Maʌ̃ba jara b̶ʌa idjira Elía cacuabari Ãcõrẽneba bed̶eabari dji droma b̶aida.\\n10 Elíaba jarasia:\\n–Bʌa iwid̶i b̶ʌra zarea b̶ʌa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba mʌ̃ edebʌrʌda unuibʌrʌ, bʌa iwid̶id̶ara edaya. Unuẽ́bʌrʌ edaẽ́a.–\\n11 Ãdji nẽbʌrʌ nĩnane cawaẽ́ne tʌbʌ uruada cawayo carreta bara b̶ʌ quĩrãca b̶ʌda zesia. Maʌ̃ra ãdji ẽsi dogosia jĩga wãnamãrẽã. Maʌ̃be nãũrã jũrẽb̶aribʌrʌba Elíara bajãnaa edesia. 12 Mãwã unubʌrʌd̶e Eliseoba Elíaa b̶ia jarasia:\\n–¡Zeza, zeza! Carretad̶eba djõbadarã idjab̶a cawayod̶eba djõbadarã quĩrãca bʌa israelerãra bio careba b̶asia.–† Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ zeza, mʌ̃ zeza, Israeld̶ebema carretad̶eba djõbadarãa idjab̶a cawayod̶eba djõbadarãa.”\\nMaʌ̃ne Eliseoba cacuad̶e jʌ̃ b̶ʌra sopuaba ẽsidra cõãtasia. Elíara waa unuẽ́ basía.\\n13 Elía ʌ̃taa wãsid̶e idjia cacuad̶e jʌ̃ b̶ad̶ara egode ẽrã b̶aesia. Maʌ̃gʌra Eliseoba edaped̶a jẽda Jordaʌ̃ dod̶aa wãped̶a do icawa nũmesia. 14 Maʌ̃ne Elíaba cacuad̶e jʌ̃ b̶ad̶aba dod̶e tawesia. Tawebʌrʌd̶e nãwã jĩgua jarasia:\\n–¿Elía Ãcõrẽra sãma b̶ʌ?–\\nAra maʌ̃ne oda ewa dogosia. Maʌ̃ od̶e Eliseora chãsia. 15 Idji chãbʌrʌda Ãcõrẽneba bed̶eabadarã Jericod̶ebemaba acʌ duanasid̶aa. Maʌ̃ bẽrã jarasid̶aa:\\n–Elíaba erob̶ad̶a jaureda Eliseoba edasia.–\\nAra maʌ̃da ãdjirãra Eliseomaa wãnaped̶a idji quĩrãpita chĩrãborod̶e b̶arru copanesid̶aa. 16 Maʌ̃be jarasid̶aa:\\n–Dairãra bʌ nezocarãa. Dairã tãẽna cacua ʌb̶ʌa b̶eada cincuenta panʌa. Ãdjirãa bʌ boro Elíara jʌrʌd̶e wãbidua. Ãĩbẽrã Ãcõrẽ Jaureba idjira ʌ̃taa edeped̶a eyad̶e wa jewed̶ad̶e b̶ʌsisicada.–\\n–Mãwãẽ́a. Ãdjirãra diabuerãnadua.–\\n17 Mãwã jarad̶amĩna ãdjirãba ʌ̃cʌrʌ diabued̶i carea mĩã sẽ panesid̶aa. Maʌ̃ carea Eliseora peraped̶a ãdjirãa jarasia ʌ̃cʌrʌ diabued̶amãrẽã. Ara maʌ̃da ãdjirãba cincuenta diabuesid̶aa. Maʌ̃ ẽberãrãba Elíara ewari ũbea jʌrʌsid̶aa. Mãwãmĩna ununaẽ́ basía. 18 Maʌ̃be Jericod̶aa Eliseo b̶ʌmaa jẽda zesid̶aa. Eliseoba ãdjirãa jarasia:\\n–¿Mʌ̃a jarasiẽ́ca bãdji quĩrĩãbe jʌrʌd̶e wãnida?–\\nEliseoba baido biẽ́ b̶ad̶a bia b̶ʌd̶a\\n19 Jericod̶ebemarãba Eliseoa nãwã jarasid̶aa:\\n–Dairã boro, bʌa cawa b̶ʌa naʌ̃ purura bio bia b̶ʌda. Baribʌrʌ baidoda biẽ́ b̶ʌ bẽrã dai ẽjũã sid̶a biẽ́ b̶ʌa.–\\n20 Maʌ̃ carea Eliseoba jarasia:\\n–Eped̶eco djiwid̶id̶e tãda mʌ̃maa enenadua.–\\nAra maʌ̃da edesid̶aa. 21 Maʌ̃gʌra idjia baido ʌ̃taa bogadrʌ b̶ʌmaa edeped̶a maʌ̃ baidod̶e ed̶a peatasia. Maʌ̃ne jarasia:\\n–Ãcõrẽba nãwã jara b̶ʌa: mʌ̃a naʌ̃ baidora bia b̶ʌbʌrʌ bẽrã naʌ̃ baidoba ni ab̶aʌda waa beud̶aẽ́a. Bãrã ẽjũã sid̶a bia zau b̶aya.–\\n22 Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa maʌ̃ baidora bia b̶esia Eliseoba jarad̶a quĩrãca.\\nEliseo ipid̶a jaraped̶ad̶a\\n23 Jericod̶eba Eliseora Betel purud̶aa wãsia. Od̶e nĩne ʌ̃cʌrʌ cũdrarãda Betel purud̶eba idjimaa wãnaped̶a nãwã ipid̶a jara duanesid̶aa:\\n–Boro uru, ãyã wãdua. Boro uru, ãyã wãdua.–\\n24 Maʌ̃ carea Eliseoba ãdjirãmaa acʌped̶a Ãcõrẽ trʌ̃neba biẽ́ jara b̶ʌsia. Ara maʌ̃da wi umé panʌba cũdrarãra orrad̶aped̶a 42 beasid̶aa. 25 Maʌ̃be Eliseora Carmelo eyad̶aa wãped̶a jẽda Samaria purud̶aa wãsia.\\n*2:9 Dewararã cãyãbara mʌ̃́a aud̶uara diadua. Hebreo bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa “doble porción.” Maʌ̃ba jara b̶ʌa idjira Elía cacuabari Ãcõrẽneba bed̶eabari dji droma b̶aida.\\n†2:12 Hebreo bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ zeza, mʌ̃ zeza, Israeld̶ebema carretad̶eba djõbadarãa idjab̶a cawayod̶eba djõbadarãa.”","num_words":593,"character_repetition_ratio":0.068,"word_repetition_ratio":0.062,"special_characters_ratio":0.181,"stopwords_ratio":0.099,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea COLOSA 1\\nCARTA PAULOBA B̸ɅD̸A DJABARà COLOSA PURUD̸EBEMA ITEA\\nPoa 60are Paulo preso b̶asid̶e naʌ̃ cartada b̶ʌsia. Carta Pilemoʌ̃ itea diabuesid̶e naʌ̃ carta sid̶a Romaneba diabuesica b̶ʌa. Djabarã Colosad̶e b̶eaba, Laodicead̶e b̶ea bid̶a led̶amãrẽã diabuesia (4:16).\\nPaulora Colosad̶aa wãca basía (2:1). Epaproba naãrã bed̶ea bia Jesucritod̶ebemada jarad̶e wãsia (1:5-7). Djabarã Colosad̶e, Laodicead̶e, Hierapolid̶e b̶earãa jaradia b̶abadjia (4:12-13). Maʌ̃gʌrã purura ab̶ari druad̶e panasid̶aa.\\nEpapro b̶asid̶e ʌ̃cʌrʌba crĩcha ãĩ b̶eada ẽpẽ panesid̶aa. Ʌ̃cʌrʌba Ãcõrẽa bia bed̶ead̶i cãyãbara bajãnebema nezocarãa bia bed̶eabadjid̶aa. Dewararãba jarabadjid̶aa ab̶aʌba ãdji leyda ẽpẽibʌrʌ cadjiruada oẽ́da. Maʌ̃ carea Epaproba Pauloa jarad̶e wãsia. Pauloba naʌ̃ cartara b̶ʌsia djabarãba sewara ĩjãrãnamãrẽã idjab̶a Jesucritora dji dromaara b̶ʌda cawad̶amãrẽã (1:15-23; 2:6-23). Maʌ̃ awara Pauloba naʌ̃ cartad̶e b̶ʌsia djabarã carebai carea jaradia b̶asida (1:24d̶eba ab̶a 2:5d̶aa). Maʌ̃are b̶ʌsia djabarãra sãwã nĩbad̶ida panʌda (3:1neba ab̶a 4:6d̶aa). Djabarã itea jĩrũare b̶ʌd̶ada 4:7-18d̶e b̶ʌa.\\n1 Mʌ̃ra Pauloa. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã mʌ̃ra Jesucritoba diabued̶aa. Dadjirã djaba Timoteora mʌ̃ ume b̶ʌa. 2 Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa Ãcõrẽ ẽberãrã Jesucrito ĩjã b̶ea Colosa purud̶ebema itea. Daiba quĩrĩã panʌa dadjirã Zeza Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra careba b̶aida, necai b̶ai sid̶a dia b̶aida.* Dadjirã Zeza Ãcõrẽba. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a.”\\nDjabarã carea Pauloba Ãcõrẽa iwid̶id̶a\\n3 Dadjirã Boro Jesucrito Zeza Ãcõrẽa iwid̶ibʌdaza daiba bãrã carea bia b̶ʌad̶a abadaa. 4 Daiba ũrĩ panʌa bãrãba Jesucritora ĩjã panʌda idjab̶a jũma Ãcõrẽ ẽberãrãra bio quĩrĩã panʌda. 5-6 Bãrãra mãwã panʌa, cawa panʌ bẽrã Ãcõrẽba bãrã itea nebiada bajãne waga erob̶ʌda. Maʌ̃gʌra bãrãba naẽna ũrĩsid̶aa wãrã bed̶ea Jesucritod̶ebemada bãrãma jũẽsid̶e. Maʌ̃ bed̶eara jũma druaza wari wãa idjab̶a zau b̶ʌa bãrãma zau b̶ʌ quĩrãca. Bãrãba maʌ̃ bed̶ea naãrã ũrĩsid̶ad̶e Ãcõrẽba idji biad̶eba bãrãra wãrãda ẽdrʌ edaida bio cawasid̶aa. Maʌ̃ ewarid̶eba ʌ̃taa maʌ̃ bed̶eara bãrãma bio zau b̶ʌa. 7 Maʌ̃ bed̶eara djaba Epaproba bãrãa cawabisia. Idjira daiba wãrãda quĩrĩã panʌa. Dai ume ab̶arida o b̶ʌa. Idjira Crito nezocaa. Bãrã carebai carea ne jũmane jipa obaria.† Bãrã carebai carea. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dai carebai carea.” 8 Idjia daia jarasia bãrãra Ãcõrẽ Jaured̶eba wãrãda dji quĩrĩã panʌda.\\n9 Mãwã ũrĩped̶ad̶ad̶eba ʌ̃taa daiba bãrã carea ewariza Ãcõrẽa iwid̶i panʌa idjia obi quĩrĩã b̶ʌra bãrãa jũma cawabimãrẽã idjab̶a crĩcha cawaada, necawaa sid̶a idji Jaured̶eba jũma diamãrẽã. 10 Mãwã bãrãra poya jipa nĩbad̶ia dadjirã Boroba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca idjab̶a ne jũmane idjia bãrãra bia unuya. Wãrãda bãrãba ne jũma bia o panʌneba nejõ bia zau b̶ʌ quĩrãca duanania idjab̶a Ãcõrẽra biara cawa wãnia. 11 Daiba Ãcõrẽa iwid̶i panʌa idji ʌb̶ʌa waib̶ʌa b̶ʌd̶eba bãrãra zarea b̶ʌmãrẽã. Maʌ̃ba bãrã bia mĩga panʌra, bãrã biẽ́ o panʌ sid̶a bia droad̶ia. 12 Mãwã b̶ʌsrid̶a dadjirã Zeza Ãcõrẽa bia b̶ʌad̶a ad̶ia. Bãrãra jũma idji ẽberãrã ume bia b̶ʌsia idjia erob̶ʌd̶ebemada bajãne edad̶amãrẽã. 13 Ãcõrẽba dadjirãra diauru jʌwaed̶abemada ẽdrʌ edaped̶a b̶ʌsia idji Warra quĩrĩã b̶ʌba pe erob̶amãrẽã. 14 Idji Warrad̶eba Ãcõrẽba dadjirãra cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ edasia.‡ Ẽdrʌ edasia. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ẽdrʌ edasia idji oad̶eba.” Dadjirãba cadjirua oped̶ad̶ara jũma quĩrãdoasia.\\nCritora ne jũma cãyãbara dji dromaara b̶ʌa\\n15 Dadjia ununaca Ãcõrẽra Jesucritod̶eba unubadaa. Idjidrʌ Ãcõrẽ Warra iwina bẽrã ne jũma Ãcõrẽba od̶a Boroa.\\n16 Idjid̶eba Ãcõrẽba ne jũmada osia. Bajãne b̶eada, naʌ̃ ẽjũãne b̶eada, dadjia unubadada, dadjia ununaca sid̶a jũma osia.\\nJũma ununaca bororãda, dji dromarãda, dji ʌb̶ʌa b̶ea sid̶a osia. Ãcõrẽba ne jũmada Critod̶eba osia idjab̶a Crito itea osia.\\n17 Ne jũma oi naẽna Critoda b̶asia. Ne jũmada idjid̶eba b̶eaa.\\n18 Critora idji ẽberãrã boroa. Idjid̶eba ãdjirãra b̶eaa. Idjida ewariza zocai b̶ai carea naãrã ʌ̃rẽbasia. Maʌ̃ bẽrã ne jũma cãyãbara dji dromaara b̶ʌa.\\n19 Ãcõrẽba quĩrĩãsia Critora ara idji quĩrãca b̶aida.\\n20 Idjab̶a quĩrĩãsia Critod̶eba ne jũma bajãnebemada, naʌ̃ ẽjũãnebema sid̶a idji ume bia b̶ead̶amãrẽã.\\nMaʌ̃ bẽrã Crito crud̶e oa erozoad̶ad̶eba idji ume necai b̶ʌsia.\\n21 Cadjirua o panʌneba bãrãda naẽna Ãcõrẽnebemada jĩga b̶easia idjab̶a biẽ́ crĩcha panʌneba Ãcõrẽ ume dji quĩrũda b̶easia. 22 Baribʌrʌ Crito beud̶ad̶eba Ãcõrẽba bãrãra idji ume bia b̶ʌsia idji quĩrãpita cadjirua neẽ́, biẽ́ jarad̶i neẽ́ b̶ead̶amãrẽã. 23 Maʌ̃ bẽrã Crito bio ĩjã panʌneba zarea b̶ead̶ida panʌa. Bed̶ea bia Critod̶ebema bãrãba ũrĩped̶ad̶ara igarad̶iẽ́ panʌa, ãtebʌrʌ Ãcõrẽba diai jarad̶ada jʌ̃ã pananida panʌa. Maʌ̃ bed̶ea biara jũma naʌ̃ ẽjũãne jaradia panʌa. Ara maʌ̃ bed̶eada mʌ̃a bid̶a jaradia b̶ʌa.\\nPauloba djabarã carebai carea jaradia b̶ad̶a\\n24 Id̶ira mʌ̃a bãrã carebai carea bia mĩga b̶ʌmĩna b̶ʌsrid̶a b̶ʌa. Idjab̶a Crito carea wad̶ibid̶a wetara bia mĩgaida b̶ʌ bẽrã bia mĩga nĩbaya jũma idji ẽberãrã carebai carea. 25 Ãcõrẽba mʌ̃ra idji ẽberãrã nezocada b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã idji bed̶eara jũma daucha bãrãa jaradia b̶ʌa. 26 Maʌ̃ bed̶eara drõã naẽnabema ewarid̶e Ãcõrẽba cawabiẽ́ b̶asia, baribʌrʌ id̶ira idji ẽberãrãa cawabisia. 27 Maʌ̃ bed̶ea bia quiru cawabiẽ́ b̶ad̶ara idjid̶erã dji judiorãẽ́a bid̶a cawabisia. Maʌ̃ cawabiẽ́ b̶ad̶ara naʌ̃gʌa: Critora bãrã sod̶e b̶ʌa. Idjid̶eba cawa panʌa idji bia quirud̶ebemada edad̶ida.\\n28 Jũma crĩcha cawaad̶eba daiba Critod̶ebemada jũmarãa jaradia panʌa jipa nĩbad̶amãrẽã. Mãwã daiba jũmarãda Critod̶eba ne jũmane jipa panʌda Ãcõrẽa unubid̶ia. 29 Maʌ̃ carea mʌ̃ra ʌ̃nãũẽ́ traja b̶ʌa Critoba idji ʌb̶ʌa waib̶ʌa dia b̶ʌd̶eba.\\n*1:2 Dadjirã Zeza Ãcõrẽba. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dadjirã Zeza Ãcõrẽba, dadjirã Boro Jesucrito bid̶a.”\\n†1:7 Bãrã carebai carea. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Dai carebai carea.”\\n‡1:14 Ẽdrʌ edasia. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Ẽdrʌ edasia idji oad̶eba.”","num_words":811,"character_repetition_ratio":0.072,"word_repetition_ratio":0.027,"special_characters_ratio":0.185,"stopwords_ratio":0.244,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1} +{"url":"","collection":"madlad400","source":"CC 20220801","original_code":"emp","text":"Ãcõrẽ Bed̶ea 2 PEDRO 1\\nUMÉBEMA CARTA PEDROBA B̸ɅD̸A\\nPedroba naʌ̃ carta sid̶a b̶ʌsia. Maʌ̃ bẽrã Umébema Pedro abadaa. Poa 66are b̶ʌsica b̶ʌa. B̸ʌd̶acarea dãrãẽ́ne romanorãba idjira crud̶e cachi beasid̶aa.\\nPedroba naʌ̃ cartara biara b̶ʌsia Crito ĩjã b̶eaba sewa jaradiabadarã carea quĩrãcuitad̶amãrẽã. Capítulo 2d̶e maʌ̃nebemada b̶ʌ́ b̶ʌa. Capítulo 1ne b̶ʌ́ b̶ʌa dadjia wãrã bed̶eada cawa panʌ bẽrã maʌ̃drʌ ĩjãnida panʌda. Capítulo 3d̶e b̶ʌ́ b̶ʌa dadjia Crito zeira jʌ̃ãnida panʌda.\\nDji crĩcha dromada 3:14-15d̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Djabarã, bãrãba jũma maʌ̃ra jʌ̃ã panʌ bẽrã ne jũmane quĩrãipa nĩbad̶adua Ãcõrẽba bãrã biya, cadjirua neẽ́, idji ume necai panʌda unumãrẽã. Quĩrãnebad̶adua dadjirã Boroba ẽberãrã ẽdrʌ edai carea jũma droa b̶ʌda.”\\n1 Mʌ̃ra Simoʌ̃ Pedroa, Jesucrito nezocaa idjab̶a idjia diabued̶aa. Mʌ̃a naʌ̃ cartara b̶ʌbʌrʌa dai quĩrãca Jesucrito ĩjã b̶earã itea. Dadjirãba ĩjã panʌra bio biya quirua. Jesucritora dadjirã Ãcõrẽa idjab̶a Ẽdrʌ Edabaria. Idjira jipa b̶ʌ bẽrã dadjirãra carebasia ĩjãnam��rẽã. 2 Bãrãba Ãcõrẽra, dadjirã Boro Jesu sid̶a cawa panʌ bẽrã, mʌ̃a quĩrĩã b̶ʌa ãdji biad̶eba bãrãra bio careba pananida idjab̶a necai b̶ai sid̶a ad̶uba dia pananida.\\nÃcõrẽba trʌ̃narã sãwã b̶ead̶ida panʌ\\n3-4 Ãcõrẽda cawa panʌ bẽrã, idji ʌb̶ʌad̶eba dadjirãa ne jũma diasia idjia quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca nĩbad̶amãrẽã idjab̶a ewariza idji ume zocai b̶ead̶amãrẽã. Idjira dji droma bẽrã idjab̶a jipa b̶ʌ bẽrã dadjirãra trʌ̃ped̶a ne waib̶ʌa bio bia b̶ʌda dadjirã itea oyad̶a asia. Mãwã o b̶ʌ bẽrã naʌ̃ ẽjũãnebemarãba cadjirua o quĩrĩã panʌra bãrãba igarad̶aped̶a poya idji quĩrãca jipa b̶ead̶ia. 5 Maʌ̃ba bãrãba nãwã od̶ida panʌa: Critoda ĩjã panʌ bẽrã bio jʌrʌd̶adua jipa nĩbad̶i carea; jipa nĩnane jʌrʌd̶adua crĩcha cawaada erob̶ead̶i carea; 6 crĩcha cawaa eropanʌne jʌrʌd̶adua bãrã cacuara jipa erob̶ead̶i carea; bãrã cacua jipa eropanʌne jʌrʌd̶adua jũma droad̶i carea; jũma droa panʌne jʌrʌd̶adua Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca b̶ead̶i carea; 7 Ãcõrẽba quĩrĩã b̶ʌ quĩrãca panʌne jʌrʌd̶adua djabarã cʌ̃ãgad̶i carea; djabarã cʌ̃ãga panʌne jʌrʌd̶adua jũmarãda quĩrĩãni carea.\\n8 Bãrãba maʌ̃da jũma biara o wãnibʌrʌ, dadjirã Boro Jesucritoda cawa panʌ bẽrã ne bia od̶i carea zoquea b̶ead̶ia. 9 Baribʌrʌ mãwã oẽ́ b̶ʌra dau towa b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa, daub̶errea b̶ʌ quĩrãca b̶ʌa. Idjia quĩrãdoasia naẽna cadjirua o b̶ad̶ara Ãcõrẽba jũma sʌgʌsida. 10 Djabarã, Ãcõrẽba bãrãra trʌ̃ped̶a edasia. Wãrãda mãwã b̶eada unubid̶i carea zoquea b̶ead̶adua. Mãwã od̶ibʌrʌ b̶aed̶aẽ́a. 11 Maʌ̃be Ãcõrẽba bãrãra dadjirã Boro Jesucrito purud̶e bio bia edaya. Mama dadjirã Ẽdrʌ Edabariba ewariza bia pe erob̶aya.\\n12 Jũma maʌ̃gʌra cawa panʌmĩna idjab̶a wãrã bed̶ea bãrãa jaradiaped̶ad̶ara bio ĩjã panʌmĩna, mʌ̃a jũma maʌ̃gʌra bãrãa quĩrãnebabi b̶aya. 13 Mʌ̃maarã jipa b̶ʌa wad̶i zocai b̶ʌmisa maʌ̃ra quĩrãnebabi b̶aida. 14 Dadjirã Boro Jesucritoba mʌ̃́a ebud̶a cawabisia dãrãẽ́ne mʌ̃ra beuida. 15 Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a jũma oya mʌ̃ beud̶acarea bãrãba jũma maʌ̃gʌra ewariza quĩrãnebad̶amãrẽã.\\nJesud̶ebema jaraped̶ad̶ara wãrãa\\n16 Dadjirã Boro Jesucrito ʌb̶ʌad̶ebemada, idji waya zeid̶ebema sid̶a daiba bãrãa jaradiasid̶ad̶e ẽberãba ara ãdji crĩchad̶eba jaraped̶ad̶ada jaradiad̶aẽ́ basía. Ãtebʌrʌ dadjirã Boro Jesu quĩrãwãrẽã dorrodorroada unuped̶ad̶a bẽrã mãwã jaradiasid̶aa. 17 Dadjirã Zeza Ãcõrẽba idjid̶ebema bia jarasid̶e idjab̶a dji dromada unubisid̶e daira aria panasid̶aa. Maʌ̃ne Ãcõrẽ dji droma bio quĩrãwãrẽã b̶ʌba nãwã jarasia: “Naʌ̃drʌ mʌ̃ Warraa. Mʌ̃a idjira bio quĩrĩã b̶ʌa. Mʌ̃ra idji carea b̶ʌsrid̶a b̶ʌa.”* Mateo 17:5; Marco 9:7; Luca 9:35. 18 Daiba maʌ̃ bed̶eara wãrãda bajãnaa ũrĩsid̶aa Jesu ume Ãcõrẽ eyad̶e panasid̶ad̶e.\\n19 Maʌ̃ awara cawa panʌa Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba jaraped̶ad̶ara wãrãda. Maʌ̃ bed̶eara ĩbĩrã pãĩmane urua b̶ʌ quĩrãca b̶ʌ bẽrã bãrãba bio quĩrãcuita ũrĩnida panʌa. Ĩbĩrãra urua b̶abaria ab̶a ʌ̃nadrʌbʌrʌd̶aa, ab̶a diaped̶abema chĩdau odjabʌrʌd̶aa. Ara maʌ̃ quĩrãca dadjirã naʌ̃ ẽjũã cadjiruad̶e panʌmisa maʌ̃ bed̶eaba dadjirã sod̶e cawabi b̶ʌa sãwã nĩbad̶ida panʌda ab̶a Crito zebʌrʌd̶aa. 20 Naʌ̃da bio cawad̶adua: Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba Idji Bed̶ead̶e b̶ʌped̶ad̶ara ara ãdji crĩchad̶eba ni maãrĩ bid̶a b̶ʌd̶aẽ́ basía. 21 Jũma ãdjia jaraped̶ad̶ara ẽberã crĩchad̶eba zeẽ́ basía. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶easid̶aa.† Versículo 20-21 idjab̶a nãwã traducida b̶ʌa: “Baribʌrʌ naʌ̃da bio cawad̶adua: Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba Idji Bed̶ead̶e b̶ʌped̶ad̶ara ni ab̶aʌba ara idji crĩchad̶eba poya cawad̶aẽ́a, maʌ̃gʌra ẽberã crĩchad̶eba zeẽ́ basi bẽrã. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶easid̶aa.”\\n*1:17 Mateo 17:5; Marco 9:7; Luca 9:35.\\n†1:21 Versículo 20-21 idjab̶a nãwã traducida b̶ʌa: “Baribʌrʌ naʌ̃da bio cawad̶adua: Ãcõrẽneba bed̶eabadarãba Idji Bed̶ead̶e b̶ʌped̶ad̶ara ni ab̶aʌba ara idji crĩchad̶eba poya cawad̶aẽ́a, maʌ̃gʌra ẽberã crĩchad̶eba zeẽ́ basi bẽrã. Ãtebʌrʌ Ãcõrẽ Jaured̶eba bed̶easid̶aa.”","num_words":633,"character_repetition_ratio":0.069,"word_repetition_ratio":0.067,"special_characters_ratio":0.177,"stopwords_ratio":0.212,"flagged_words_ratio":0.0,"lang_id_score":1.0,"perplexity_score":500.0,"cluster_detection":-1}